1,077 matches
-
Veniero fusese luat prin surprindere și reacționă cu o clipă În Întârziere, acordându-i timpul necesar de a Încerca un atac la față, În timp ce cu mana stângă Îi Înșfăca brațul drept, imobilizându-l. Lama săgetă spre gâtul adversarului, parcurgând un semicerc. Nimerise ținta imediat sub ureche, dar arma fusese respinsă de ceva. Probabil că Veniero purta un guler din oțel care oprise lovitura mortală. Dintr-o săritură, poetul ridică din nou mâna, de astă dată țintindu-l mai jos, În dreptul inimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fier care înconjura curtea interioară era păzit din loc în loc de santinele înarmate. În fața intrării principale se formase un grup mare de protestatari care, sub amenințarea armelor, fiind nevoiți să păstreze o anumită distanță de siguranță de la poartă, se grupaseră în semicerc înaintea soldaților. Înarmat? Neînarmat? Nici să nu vă treacă prin cap pifanilor să mă atingeți că vă ia mama dracului. Na-vă parola și lăsați-mă să intru, numai așa poți să răzbești dacă nu vrei ca pînă la Dumnezeu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
turle Înnegrite de funingine, coșuri de fabrică fumegânde, străzi aglomerate și zgomotoase - și un teatru. A doua zi de dimineață, așezat pe scenă, pe un scaun tare cu spătar drept, cu spatele către sala Întunecată și cu distribuția, așezată În semicerc pe scaune asemănătoare, cu fața la el, citi piesa de la un capăt la altul, cu pauze scurte Între acte. Se avântă energic În Îndeplinirea sarcinii, făcând apel la resursele histrionice acumulate cu ocazia șaradelor jucate la New Grove House și a altor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
următoare, hotărât să repare nedreptatea - să ia trupa de ceafă și să Îi arate cum se fac lucrurile -, numai pentru a constata că ceilalți i-o luaseră Înainte. La sosirea lui James, actorii erau deja adunați pe scenă, Într-un semicerc tăcut și posomorât, cu textul În mâini. Până și Ada Rehan Îi adresă doar un zâmbet scurt și șters, În timp ce Daly făcea prezentările de formă, numindu-i pe actori unul câte unul. Arăta palidă și trasă la față. Apoi, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
chei, scăpată din caraba de săpător a unui serafim, clănțăni pe parchet. În mai puțin de un minut, filmul se sfâșie de două ori. Degete conspirative sudară la loc capetele ferfenițite ale peliculei, iar la timpul cuvenit, schimbară bobinele. În semicercurile de raze trasate insesizabil în jurul intrărilor, noii sosiți, cu mutre de ucigași sau de pariori, clipeau des, pentru a se descotorosi de șocul optic în care îi azvârlise orbecăiala. Pe ecran apărură - de parcă ochii destrămați ai tuturor ar fi fost
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
își adunară dispozitivele lor de întrerupere a traficului și se cărară cu ele, deși fir de convoi prezidențial nu penetrase pe acolo. Ambală și taximetristul, lingîndu-și, c-o salivă gălbuie, mustața ciuruită de molii. Tărăboanța icni scurt, se înscrise pe semicercul ocolind prin stânga Arcul de Triumf, fu smucită ușor dreapta de volan și avansă de-a lungul șoselei Kiseleff, precum mercurul prin capilarul unui termometru. De pe capotă, neputîndu-și cizela educația, Dulcele Doru și Relu Înmiresmatul lansau gesturi obscene rarilor trecători
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
hoit. Stăpâna casei își îndreptă, în jurul șoldurilor băiețești, chimonoul și, c-o sprinteneală surprinzătoare, îi pilotă până în arhipeleagul a două fotolii și a unei canapele. Toate joase, pătrățoase, comode, despicate-n buret, tigrate în bej și cărămiziu și închizînd în semicercul lor o măsuță cu picioarele scunde, amputate - măsuță de hol. - L-am cules - povesti Genel despre străinul cu care venise la ea - după niște rasteluri de la gunoaie, de pe lângă aeroport. Tăcea clește după nevastă-sa ce-l părăsise, din cauză de la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
măcar banii de țigări ori dacă, în general, pe Andra o scârbeau lonjeroanele. 253 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Abandonă, nervos, tot ceea ce deja meșterise în culise și reluă pregătirile din punctul lor zero. Pentru început, distribui într-un semicerc luminile, improviză o scenă, cără instrumentele, calibră instalațiile de efecte și își instrui sunetiștii. Aerul firesc cu care duse, aproape fluierând, toate acestea la un bun sfârșit, denota că: (unu) sunetiștii și instalatorii giganticelor lui scene erau niște băieți devotați
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îndemînă și ieșirea a doua (căscată prin spate) și ferestrele imense (corespunzînd spre străduța Covaci și magazinul de încălțăminte "Zimbrul", prin geamul cărora, la vreo nevoie, puteai să țâșnești, încercîndu-ți crosul prin ele). Mai erau alte cinci mese, înșiruite în semicerc, de-a lungul celor doi pereți boltiți medieval, triplîndu-se în partea de sus, purtând ferestre în ei. La a doua masă, beau votcă din niște păhărele cât unghia, un taximetrist mătăhălos, un lungan numai os, lipit de propriu său trenci
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
un platou, a unui pluton de jandarmi și despărțite de alei, pâlcuri de copaci și peluze. Spre corpul căutat, unul dintre cele două răzlețe din fund, îi conduse norocul și prezența dubiței miliției, parcată la intrarea în pavilion, pe-un semicerc de alee. Era 11 noaptea și în pavilion ardeau patru lumini. Le numărară. Câte una de fiecare salon. Două în cămăruțele de gardă. Îmbrăcat într-un halat alb de soră medicală, procurat de IF, și, în mâini, cu un recipient
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sexele contopite și țineau ochii închiși. Iocasta dădu din cap satisfăcută. Virgil Jones stătea împăcat pe patul lui Florence Nightingale. Pe noptieră se afla un ulcior strălucitor din bronz, plin cu vin. Iocasta, Media, Kamala și Lee erau așezate în semicerc în jurul celor două persoane din pat. — Bine-ai venit acasă, Virgil, îi ură madame Iocasta. — Propun un toast, zise Virgil Jones. Pentru Casa Fiului Răsare și a îngerilor îndurării care locuiesc în ea. — Iar noi vom bea pentru reîntoarcerea bunei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mișcare inteligentă. — Am să evit răspunsul evident, zise Hugo, elegant. — Măcar o dată. — Cum îndrăznești. — A, Hugo, mulțumesc că ai venit și tu, zise MM cu sarcasm, în timp ce el se îndrepta spre scenă, unde două rânduri de scaune fuseseră așezate în semicerc pentru actori. — Plăcerea e de partea mea, zise Hugo cu un aplomb încântător, ridicându-și pantalonii și așezându-se într-o poziție relaxată pe un scaun. Am luat-o pe furiș prin spate și am ieșit pe ușa care dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mică, zise Hugo. Ia un bol, umple-l cu ce vrei și, după aceea, domnii aceia de acolo o să ți le gătească, dacă îi rogi frumos. Îmi arătă vreo doi orientali mari, îndesați în uniforme albe, care stăteau în spatele unui semicerc de guri feroce de gaz care le ajungeau până la brâu, deasupra cărora se afla un vas enorm de oțel inoxidabil, din care se ridicau nori groși de abur de mâncare. Îmi amintea de o instalație de la galeria Saatchi, care îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
margini. Nu fusese făcut cu un cilindru, sigiliul utilizat de regi și de oamenii bogați, tubul din piatră cioplită care putea fi rulat pe lutul moale, lăsând astfel un semn unic, o semnătură. Nici nu erau urme în formă de semicerc, care ar fi putut fi imprimate pe tăbliță de unghia degetului mare de la mâna dreaptă a autorului. Nu, era un model care putea fi întâlnit și mai rar decât acelea, unul pe care Guttman îl recunoscu imediat - și îl găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
În căutarea ei. O omidă cu dungi, superbă, care nu figurează În Spuler, Înainta ciugulind, lipită de lujerul unui clopoțel, croindu-și drum În jos cu mandibulele de-a lungul marginii celei mai apropiate frunze din care ronțăia agale un semicerc, apoi Întinzându-și din nou gâtul și din nou Încovoindu-l Încet-Încet, În timp ce adâncea tot mai mult meșteșugita scobitură. Cu un gest automat o strecuram, probabil Împreună cu o bucățică din mica plantă, Într-o cutie de chibrituri și o duceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
se vrea miniștri. Da’ era periculos, la miniștri și generali, nu prea mă băgam, că, dacă se prindea careva din asistență că le fasonez, putea să se lase cu reclamațiune și... Doamne ferește! Da’ mi-ajungea și de la deputați. Casa de pe Semicercului cu ce am făcut-o? Da’ am pierdut-o la naționalizare.“ WANDA. O doamnă grasă, cu picioarele umflate, roșii, cu șosete trei sferturi. Îmbrăcată țipător, cu rochii pline de volănașe, cu pălărioare de pai cu multe panglici și dantele, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Valerica Scurtu și Melania Lupu. Cei patru nu se agreau, resentimentele lor țâșneau la suprafață și totuși ceva îi lega. După "dispariția" Valericăi Scurtu, supraviețuitorii continuau să rămână complici... Avu impresia că vede un compas desenând pirueta îndrăzneață a unui semicerc și gândul se avîntă: De ce înainte de a muri, Panaitescu n-ar fi făcut și el parte din echipă? Întâmplarea sau calculul hotărâse ca el să fie prima victimă. Devenise purtătorul mobilului secret și, în mod inevitabil, tot ce se petrecuse
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
un ciocan: o clădire pe care o știam cumva, Teatrul Național din București, de pe Calea Victoriei. În piața din fața clădirii stăteau aliniate mici birje acoperite de coviltir, iar vizitiii bine înfofoliți așteptau și vorbeau între ei. Copaci plini de zăpadă marcau semicercul pieței. Eram, așadar, pe Calea Victoriei. Mă întorsesem oarecum acasă și casa părinților mei ar fi trebuit să fie la câțiva pași. — Doamne Dumnezeule, unde m-ai adus? am gemut, mai mult decât am vorbit. — La Boliție, ți-am spus! a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
băncii pe care ședea mortul și, surprinzător, deși nu se Îndepărtau, oamenii nu se Îmbulzeau, nu Încercau să se apropie, așa cum fac În general cînd se Întîmplă un accident violent, sîngeros sau fatal. Dimpotrivă, stăteau pur și simplu Într-un semicerc larg, fără a Înainta, privindu-se unii pe alții cu un aer mîhnit și stingher, punînd din cînd În cînd cîte o Întrebare cu glas scăzut, iar cele mai multe Întrebări rămîneau fără răspuns, căci persoana căreia i se adresa Întrebarea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bună - Ed“ și un pachet de țigări. Un ventilator electric se rotea Încet de la dreapta la stînga, zumzăind neîncetat și răcorind aerul Încins și stătut cu o adiere scurtă și fierbinte. Și din cînd În cînd, În rotirea sa În semicerc, ventilatorul bătea În plin pe fața și capul fetei care stătea Întinsă În pat Într-o atitudine de profundă istovire, vrednică de milă. În momentul acela o singură șuviță din părul ei drept, moale, strălucitor și fin ca mătasea, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
caz, că cerul începuse deja să se înnoreze când am ieșit și că o briză puternică a împiedicat-o pe mama să se bucure pe deplin de picnicul pe care l-am împărțit pe Beach Lawns, cu șezlongurile aranjate în semicerc; parcă o văd și acum sărind după pungile de hârtie care zburau, lupându-se să împartă sandviciurile în timp ce ambalajul lor de hârtie cerată flutura nebunește. Au rămas multe nemâncate, pe care i le-a oferit în cele din urmă omului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
tendința să se rupă, oamenii făceau întărituri la dig. Pentru udat au construit o roată cu cupe, roata era din lemn, cu ax tot la fel din lemn, cupele erau din tablă, bătute pe roată, ce erau sub formă de semicerc. Roata era purtată de doi boi ce se învârteau în jurul unui par din lemn. Iazul nu a durat cât lumea pentru că a fost rupt de ape de două ori, iar a treia oară a măturat tot ce a găsit în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Împotriva curentului, lăsându-l să se zbată. Își mută lanseta-n mâna stângă și Începu să tragă păstrăvul, care trăgea de undiță, opunându-se cu toată greutatea sa, În susul râului, și apoi În plasă. Îl ridică mult deasupra apei, un semicerc greu atârnând În minciogul din care picura apa, apoi Îi scoase cârligul și-i dădu drumul În sac. Deschise larg gura sacului și Își privi peștii vii În apă. Clătinându-se În apa tot mai adâncă, Nick se duse spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
spuse Zurito. În mijlocul arenei, În lumina reflectoarelor, Manuel Îngenunche cu fața spre taur și, după ce ridică muleta cu ambele mâini, taurul atacă, cu coada-n sus. Manuel se feri Într-o parte și, când taurul atacă din nou, trasă un semicerc cu muleta, făcându-l pe taur să cadă-n genunchi. — Mamă, păi ăsta-i un matador tare de tot, spuse omul lui Retana. — Nu, nu e, răspunse Zurito. Manuel se ridică și, cu muleta-n mâna stângă și sabia-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
elevii vor fi așezați în spațiul dintre bănci în așa fel încât să aibă loc suficient între ei pentru a se putea mișca în voie, fără să se lovească. Dacă jocul se desfășoară în curte, elevii vor fi așezați în semicerc. Conducătorul jocului, care este învățătorul sau un jucător ales de el, se așază în așa fel încât să fie văzut de toți elevii. La comanda acestuia „Racheta după mine, începeți!”, conducătorul execută, cu 8 bătăi tare și în ritm rar
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]