1,038 matches
-
al vieții semnelor în cadrul vieții sociale"; "parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" Peirce: "doctrina quasi necesară sau formală a semnelor" Barthes: "ramură a lingvisticii; știința marilor unități semnificante ale discursului; știința generală care înglobează toate semioticile"; "semiologia este poate chemată să se absoarbă într-o translingvistică a cărei materie va fi mitul, povestirea, articolul de presă, obiectele civilizației noastre așa cum sînt vorbite (în presă, interviuri, conversație și poate în limbajul interior fantasmatic)" Jakobson: "comunicarea oricărui tip de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și hard data sau semnele obiective numite chiar semne de medici (formațiile canceroase recunoscute la tomografii, sputa, puroiul, sîngele, într-un cuvînt, modificarea detectabilă a unui element al organismului în raport cu starea de normalitate). Semiotica s-a născut de fapt ca semiologie medicală în Grecia antică cu Hippocrate (460-377 î. Hr.) și Galen din Pergam (130-200 d. Hr.); ei au stabilit o legătură cauzală între diversele indicii și simptome și natura bolii. De la Hippocrate a preluat și Aristotel noțiunea de semiosis ca reprezentare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ce creează posibilitatea producerii semnificației și reciproc, relațiile pertinente între iteme nu pot fi determinate în absența definirii lor semiotice (cf. și W. Nöth,1990:297). 3. FERDINAND DE SAUSSURE SI MODELUL DIADIC AL SEMNULUI 3.1.Definirea semnului în semiologia lui Saussure Lingvistul genevez Ferdinand de Saussure (1858-1913) este considerat drept întemeietorul lingvisticii structurale și în ciuda existenței unor idei structuraliste la Humboldt sau Leibniz, numele lui Saussure rămîne legat de geneza lingvisticii moderne. Deși a publicat foarte puțin (la 21
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
parte, Saussure a restabilit contactul între lingvistică, logică și filosofie (se știe că lingvistica istorică a secolului al XIX-lea era insensibilă la marile probleme ale limbajului, cu excepția ches-tiunii evoluției), iar pe de altă parte s-a dovedit prin fondarea semiologiei "un cercetător interdisciplinar în sensul modern al cuvîntului avant la lettre" (G. Mounin, 1968: 10). În reacția contra pozitivismului neogramaticilor și influențat de sociologia lui Emile Durkheim ("limba ca fapt social" existînd în virtutea unui "contract între membrii comunității" CLG: 39
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Saussure depășește granițele lingvisticii generale, incluzînd toate semnele ce servesc comunicării "în cadrul vieții sociale", de la semnele scrierii la alfabetul surdo-muților, de la formulele de politețe la modă, obiceiuri, ritualuri, de la semnalele militare la pantomimă. Lingvistica va fi modelul științific riguros al semiologiei sau științei care studiază "viața semnelor în cadrul vieții sociale; ea va reprezenta o parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale" (CLG: 41). "Se poate spune deci că semne pe deplin arbitrare reprezintă mai bine decît altele idealul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că semne pe deplin arbitrare reprezintă mai bine decît altele idealul metodei semiologice; de aceea limba este cel mai bogat, răspîndit și caracteristic sistem de exprimare; în acest sens se poate considera limba ca model general (patron général) al întregii semiologii, deși ea nu este decît un sistem printre altele" (fragment controversat al cursului lui Saussure, citat apud Engler de M. Krampen, 1985: 72). 3.2. Dihotomiile saussuriene Teza de bază a lingvisticii structurale este conceperea limbii ca sistem sau ca
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un cadru teoretic general a fonologiei (studiul formei expresiei) în raport cu fonetica (studiul substanței expresiei); ea a autorizat transpunerea acelorași distincții și în planul conținutului, creînd premisele elaborării unei semantici formale" (Greimas & Courtés, 1979: 155). Semiotica de inspirație hjelmsleviană nu corespunde semiologiei lui Saussure: ea nu mai este "sistem" (fiind în același timp și "sistem" și "proces"). În perspectiva hjelmsleviană orice sistem de semnificație comportă un plan al expresiei (E) și un plan al conținutului (C), iar semnificația coincide cu relația (R
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semioticii care tratează o altă semiotică (cf R. Barthes, 1985: 77). Snt St Snt St Conotație Snt St Snt St Metalimbaj Atracția lui Barthes pentru sistemele conotative rezidă în posibilitatea evidențierii ideologiilor subiacente, vehiculate insidios de semne. De aceea sarcina semiologiei va fi mai mult etică, poli-tică, istorică: "el (semiologul n.n.) pare să posede o funcție obiectivă de descifrare (limbajul său este o asemenea operație) în raport cu lumea care naturalizează sau maschează semnele primului sistem sub semnificațiile celui de-al doilea: obiectivitatea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
L'Oréal, Eva Hertzigova și parfumul BU etc). Evoluția culturală a ultimelor decenii marcată de reflecții asupra limbajului, de teoriile comunicării și problematica sensului a condus cercetătorii la profunde investigații semiotice, lingvistice, retorice. 6.8.2. Retorica lingvistică. Semiotica sau semiologia ca privire nouă asupra sensului (diferit focalizată) este poate alături de matematică limba latină a secolului al XX-lea. Problema ei este cea a responsabilității transplantării corecte a unor categorii lingvistice și poetice fundamentale. Denotație și conotație, metaforă și metonimie, sistem
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
L'explosion de la communication, Montréal, Boréal-Compact Breton, Philippe, 1992 L'utopie de la communication, Paris, La Découverte Buyssens, Eric, 1943 Les langages et le discours. Essai de linguistique fonctionnelle dans le cadre de la sémiologie, Bruxelles, Lebčgue. Carpov, Maria, 1978 Introducere în semiologia literaturii, București, Univers Călinescu, Matei, 1995 Cinci fețe ale modernității, București, Univers Castoriadis, Cornelius, 1975 L'institution imaginaire de la société, Paris, Seuil Chabrol, Claude, 1973 (ed.) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse Charaudeau, Patrick, 1983 Langage et discours. Éléments de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
poststructuralisme une révolution symbolique?" în Euresis-cahiers roumains d'études littéraires 1/2 Klinkenberg, Jean-Marie, 1996 Précis de sémiotique générale, Bruxelles, de Boeck Université Koch, Walter (ed.), 1989 Culture and semiotics, Studienverlag Norbert Brockmeyer Bochum Krampen, Martin, 1985 "Saussure și dezvoltarea semiologiei" în Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Kuhn, Thomas, 1976 Structura revoluțiilor științifice, București, Editura Științifică și Enciclopedică Lacan, Jacques, 1966 Écrits, Paris, Seuil Lamizet, Bernard, 1992 Les lieux de la communication, Mardaga. Liège Landowski, Eric, 1989 La
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de linguistique générale, Paris, Ed. du Minuit Jakobson, Roman, 1973 Questions de poétique, Paris, Seuil Jakobson, Roman, 1980 Dialogues avec Kristina Pomorska, Paris, Flammarion Klinkenberg, Jean-Marie, 1996 Précis de sémiotique générale, Bruxelles, De Boeck Krampen, Martin, 1985 "Saussure și dezvoltarea semiologiei" in S.Marcus (ed.) Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Kristeva, Julia, 1969 Semeiotike. Recherches pour une sémanalyse, Paris, Seuil Lamizet, Bernard, 1992 Les lieux de la communication, Liège, Mardaga Lyons, John, 1977 Semantics, Cambridge, Univ. Press Martinet
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Brès, Jacques, 1994 La narrativité, Louvain la Neuve, Duculot Calame, Claude, Geninasca, Catherine, 1982 "Les discours folklorique et mythique" in J.-C. Coquet et alii (ed) Sémiotique, L'Ecole de Paris, Paris, Hachette, pp. 65-103 Carpov, Maria, 1978 Introducere la semiologia literaturii, București, Univers Chabrol, Claude, 1973 (ed) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse Charolles, Michel, 1976 "Grammaire de texte Théorie du discours Narrativité" în Pratiques 11/12 Corti, Maria, 1981 Principiile comunicării literare, București, Univers Courtès, Jacques, 1976 "Une lecture
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Du Sens II, Paris, Scuil Greimas & Courts, 1979 Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Paris, Hachette Grice, Paul, 1975 Logic and Conversation, în Cole & Morgan (eds.), Syntax and Semantics III Speech Acts, New York, Academic Press Höllerer, Walter, 1977 Zur Semiologie des Witzes, în Schwerpunkte der Linguistik und Kommunikationswissenschaft 14, Wiesbaden Athenaion Kerbrat-Orrechioni, Catherine, 1982 Comprendre l'implicite, Documents de Travail et Prépublications, Univ. di Urbino, 110-111, A Kutschera Franz von, 1975 Conventions of Language and Intensional Semantics, în "Theoretical Linguisties
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lingvistică) Studiul semnificației (toate chestiunile legate de polisemie, sinonimie, antonimie, definire). 3. (În logică) Termenul semantică a fost introdus de Tarski (1936) pentru a desemna interpretarea unui sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
În logică) Termenul semantică a fost introdus de Tarski (1936) pentru a desemna interpretarea unui sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sistem formal (sintactic). Principalele categorii ale semanticii logice sînt: intensiunea, extensiunea, adevărul, semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării unei lingvistici științifice eșuează prin incapacitatea de a distinge în sistemele semiologice ceea ce este specific
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnificația. SEMIOLOGIE (gr. semeion = semn; logos = discurs). În concepția lui F. de Saussure semiologia reprezintă "studiul semnelor în cadrul vieții sociale"; în acest caz lingvistica este o ramură a semiologiei. Paradoxul subliniat de la început de Saussure este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării unei lingvistici științifice eșuează prin incapacitatea de a distinge în sistemele semiologice ceea ce este specific sistemului de ceea ce este specific limbajului. Semiologia de obediență saussuriană va fi
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este că, deși ramură a semiologiei, lingvistica deține rolul de știință pilot, căci un studiu al semnului anterior fundării unei lingvistici științifice eșuează prin incapacitatea de a distinge în sistemele semiologice ceea ce este specific sistemului de ceea ce este specific limbajului. Semiologia de obediență saussuriană va fi continuată de Școala de la Paris condusă de Greimas și își va păstra focalizarea lingvistică și literară, în timp ce semiotica inspirată de teoria lui Peirce va include și cîmpul non verbalului. SEMIOTICĂ Termen utilizat de Locke și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
17 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE.................................................. 19 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice ................................. 19 1.2. Rolul structurilor de limbaj ........................................................ 22 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare ........................................... 24 1.4. Semiotică generală/vs/ semiotici regionale .............................. 31 1.5. Semiologie sau semiotică .......................................................... 33 1.6. Domeniile semioticii .................................................................. 35 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ .......................................... 39 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? ......................................... 39 2.2. Noțiunea de structură și demersul structuralist ........................ 41 2.3. Structuralismul european și structuralismul american ............ 45 2.4. Antropologia
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Structuralismul european și structuralismul american ............ 45 2.4. Antropologia structurală. Claude Lévi-Strauss ......................... 47 2.5. Structuralism și psihanaliză ...................................................... 53 2.6. Structuralism și semiotică .......................................................... 55 3. FERDINAND DE SAUSSURE ȘI MODELUL DIADIC AL SEMNULUI 59 3.1. Definiția semnului în semiologia lui Saussure .......................... 59 3.2. Dihotomiile saussuriene ............................................................ 61 3.2.1. Limba ca sistem social ............................................................ 62 3.2.2. Arbitrar și motivat .................................................................. 65 3.2.3. Formă și substanță .................................................................. 68 3.2.4. Paradigmatic și sintagmatic .................................................... 69 3.2.5
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
colaborat cu eminentul profesor în elaborarea a numeroase lucrări cu caracter clinic, în cadrul Clinicii a III-a (devenită ulterior, a II-a Chirurgicală a Spitalului “Brâncovenesc”, 1923-1935). La 1 martie 1925 a fost numit conferențiar la Catedra de Tehnică și Semiologie Chirurgicală, catedră la care, în 1932 devine profesor agregat. după Traian Nicola. Ștefan Corvin s-a născut în Vaslui, la 8 februarie 1844. Studiile primare le urmează în orașul Vaslui, la Școala primară de băieți nr. 1, iar studiile liceale
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
învățământul universitar, dorința sa a fost să comunice studenților din experiența sa, îndeosebi în problemele accidentelor de muncă, conduita în chirurgia de urgență. În învățământ, doctorul Poenaru-Căplescu a trecut prin întreaga ierarhie didactică: preparator, asistent, șef de lucrări, docent de semiologie și de patologie chirurgicală (1914) conferențiar definitiv pentru accidentele de muncă și asigurările sociale la Facultatea de Medicină din București, conferință atașată la Catedra de Medicină Legală (1921-1932); a fost profesor agregat pe lângă aceeași catedră (1932-1937), unde a predat cursul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
frecventele sale solicitări pentru introducerea în învățământ a problemelor grave ale accidentelor de muncă, chirurgia de urgență, activitatea Asigurărilor Sociale. Consiliul Facultății de medicină din București a aprobat la 21 ianuarie 1916 ca dr. Poenaru-Căplescu să țină un curs de „semiologie chirurgicală și patologie externă”. El suplinise de câteva ori activitatea didactică din unele clinici în care postul era vacanta, sau titularii erau plecați temporar din București. Așa va fi la clinica I chirurgicală a profesorului Thoma Ionescu care va fi
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
acea dată, dr. Firică era deja o personalitate în chirurgia românească: membru în Comitetul Societății de Chirurgie, în Comitetul de redacție al Revistei „Chirurgia”, unde ani în șir a fost secretar general, era asistent bugetar în clinica de chirurgie și semiologie a profesorului Amza Jianu, era chirurg primar prin concurs (din 1937) la consultațiile chirurgicale la Dispensarul nr. 8 al Asigurărilor Sociale din București (din care va demisiona în 1946 pentru a-și consacra tot timpul necesar, reorganizării Spitalului de Urgență
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]