1,083 matches
-
control al accesului Controlul legal al accesului își exercită forța pe baza legilor existente (legea securității naționale, legea energiei atomice ș.a.). În SUA, prin lege, sunt stabilite două tipuri de structuri de control: ierarhizate și neierarhizate. Structura ierarhizată încadrează informațiile senzitive în patru categorii: strict secrete, secrete, confidențiale și neclasificate. Primele trei categorii sunt referite printr-o denumire generică: informații clasificate. În alte țări NATO, inclusiv Canada, a patra categorie este cunoscută sub numele de informații restrictive. În structura neierarhizată sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
naționalitatea potențialilor cititori și autori ai obiectelor. În SUA, contestațiile (obiecțiile) sunt: NOFOR (no foreign, inaccesibile străinilor), US/UK EYES ONLY (vizibile numai pentru englezi sau americani) ș.a. Informațiile strict secrete, care sunt într-o anumită compartimentare, se numesc informații senzitive compartimentate și presupun o atenție deosebită la întrebuințare. Doar o categorie este superioară acesteia din urmă. Este vorba despre informațiile din planul operativ integrat unic sau răspunsul național în caz de război. Clasificarea și legislația din România sunt prezentate în
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
acțiune exterioară” (H. Claude), „fenomene xenopatice” (Guiraud) sau „automatismul mintal” (G. de Clérambault). Reprezentările xenopatice sunt frecvent asociate cu halucinațiile și ele pot lua aspecte psihopatologice variate, descrise de G. de Clérambault după cum se poate vedea în continuare: a) automatism senzitiv: algii, dureri cenestezice etc.; b) automatism emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gesturilor însoțind pseudohalucinator toate gesturile și actele bolnavului, - ecoul gândirii și al lecturii, - furtul și ghicirea gândirii, - uitări provocate sau depanarea de amintiri neplăcute, - senzația de stranietate a gândirii, de ideație impusă sau provocată, mentismul xenopatic. b) Automatismul senzorial si senzitiv se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - false percepții, extero și interoceptive care parazitează percepțiile normale ale individului. c) Automatismul psihomotor sau kinetic se caracterizează prin senzația de mișcare forțată percepută de bolnav în musculatură, articulații, laringe, buze, limbă. d) Automatismul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de vedere psihopatologic, în cazul sindromului Korsakow, notăm prezența a două grupe principale de tulburări care au un caracter constant și specific: a) Tulburări neurologice constând în slăbirea activității motorii cu amiotrofii difuze și ușoare, abolirea reflexelor osteo-tendinoase, fenomene algice senzitive, parapareză limitată, polinevrită generalizată de aspect quadriplegic. b) Tulburările psihice în cazul sindromului Korsakow interesează în principal funcțiile mnezice. Gilbert Ballet distinge forme delirante coufuziv-amnestice. În primul plan se situează tulburările de memorie: amnezie continuă sau anterogradă cu dificultatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai sus, o importanță deosebită în explicarea stărilor reactive revine însăși sistemului global al personalității. E. Kretschmer este cel care a subliniat „rolul personalității” în geneza reacțiilor psihice, în primul rând al „reacțiilor interioare”. Acestea sunt în raport cu personalitățile de tip senzitiv, sau cu personalitățile care se îndoiesc de ele-însele, prin lipsa de încredere în sine, îndoială etc. Formele de reacții O clasificare unică a reacțiilor în psihopatologie nu există. Sunt diferite modalități de a „vedea” și „înțelege” reacțiile. Din acest motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele în producerea cărora este antrenată personalitatea în totalitatea sa, într-o formă activă și conștientă. În această grupă se situează următoarele forme de manifestări psihopatologice; a) Manifestările expansive de tip hiperstenic, expansiv-pasionale, așa cum sunt întâlnite în paranoia; b) Manifestările senzitive sunt acele manifestări de tip astenic care traduc o slăbiciune de caracter, vulnerabilitate, timiditate și modestie. În sensul acesta sunt menționate ca exemple: delirul senzitiv de relație, nevroza obsesională. c) Dorințele și realizările artistice, care sunt legate de sublimare, mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologice; a) Manifestările expansive de tip hiperstenic, expansiv-pasionale, așa cum sunt întâlnite în paranoia; b) Manifestările senzitive sunt acele manifestări de tip astenic care traduc o slăbiciune de caracter, vulnerabilitate, timiditate și modestie. În sensul acesta sunt menționate ca exemple: delirul senzitiv de relație, nevroza obsesională. c) Dorințele și realizările artistice, care sunt legate de sublimare, mecanismele de catarsis, realizarea autistă a dorințelor de tipul erotomaniei sau a bovarismului. Din punctul său de vedere, K. Schneider clasifică stările reactive în două grupe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevroză sau psihoză, - conversiune de tip isteric (motor, senzorial, somatic sau psihic). b) Reacții ale personalității, determinate de tipul constituțional al subiectului și de modelul de răspuns al acestuia din punct de vedere emoțional-afectiv. El poate avea următoarele aspecte: paranoia senzitivilor, depresii reactive, fenomene pitiatice. B. Reacții colective și sociale, sau „psihozele reactive”, apar la un grup populațional în condițiile unor cataclisme sociale (război, bombardament, deportări, captivitate, revoluții, cutremure, incendii, inundații). Ele pot lua diferite aspecte psihopatologice: panică, teroare, frică, violență
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Charcot, cu un aspect clinic deosebit de zgomotos și spectacular. Se notează ca tulburări următoarele: tremurături sau mișcări coreiforme, sughiț, disfagie (bolus hystericus), lipotimi, bâlbâială, somnolență diurnă, tulburări astenice, astazie-abazie, contracturi musculare segmentare, pseudo-paralizii, afonie, ticuri, tulburări de dinamică sexuală. - Tulburări senzitive, reprezentate prin: hipoestezii, anestezii, algii diverse, pseudosurditate, acufene, tulburări de vedere. - Tulburări neurovegetative de tipul spasmelor dureroase, tulburări gastro-intestinale, simptome cardio-vasculare și respiratorii, tulburări ginecologice, trofice etc. Simptomele psihice intermitente sau cu caracter de „crize paroxistice” care apar la bolnavii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de regulă nesistematizate, cu tematică de urmărire, influență etc. Un loc aparte în această categorie de tulburări o reprezintă fenomenele de automatism mintal sau „sindromul Kandinski-Clérambault” reunind tulburări de gândire și de limbaj interior, halucinații auditive și automatisme motorii și senzitive. La acestea se mai adaugă tulburările de limbaj (schizofazia și glosolalia), precum și alte tulburări de expresie (scris, desen, mimică etc.). 2) Tulburările de percepție sunt constante și ele constau în halucinații auditive sau cenestezice penibile, amenințătoare, cu caracter ostil și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
radio, articole de ziar etc.). El consideră că toate sunt legate de persoana sa, iar această convingere se extinde la întreaga societate. Acest tip de delir este frecvent întâlnit în schizofrenie. A fost studiat de R. Gaupp, E. Kretschmer („delirul senzitiv de relație”), K. Jaspers, S. Freud. Delirul senzitiv de relație are la bază o triadă reprezentată prin: caracterul, viața și mediul bolnavului. Caracterul are o structură personală de tip senzitiv cu rețineri afective, contraste între astenie și stenie, fragilități afective
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toate sunt legate de persoana sa, iar această convingere se extinde la întreaga societate. Acest tip de delir este frecvent întâlnit în schizofrenie. A fost studiat de R. Gaupp, E. Kretschmer („delirul senzitiv de relație”), K. Jaspers, S. Freud. Delirul senzitiv de relație are la bază o triadă reprezentată prin: caracterul, viața și mediul bolnavului. Caracterul are o structură personală de tip senzitiv cu rețineri afective, contraste între astenie și stenie, fragilități afective cu tendință la răzbunare, impulsiuni sexuale. În general
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schizofrenie. A fost studiat de R. Gaupp, E. Kretschmer („delirul senzitiv de relație”), K. Jaspers, S. Freud. Delirul senzitiv de relație are la bază o triadă reprezentată prin: caracterul, viața și mediul bolnavului. Caracterul are o structură personală de tip senzitiv cu rețineri afective, contraste între astenie și stenie, fragilități afective cu tendință la răzbunare, impulsiuni sexuale. În general este vorba de oameni inteligenți, dar imaturi afectiv. Trăirile acestora favorizează dezvoltarea delirantă prin conflicte morale care pun individul într-o stare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestora și caracteristicile psiho-biografice ale vieții bolnavilor deliranți. 1) Caracteristicile personalității deliranților S-a constatat existența unei strânse corelații între structura personalității și tulburările psihice. Cercetările în această direcție sunt numeroase (N. Retterstol). E. Kretschmer vorbește despre tipul de personalitate senzitivă, caracterizată printr-un tip de reacție puternică, predispusă la formarea unui „delir senzitiv de relație”. Winner consideră boala ca pe o continuare a personalității premorbide („temperamentul paranoiac genetic”), care, cu timpul, evoluează către paranoia. Krueger crede că paranoicii se recrutează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a constatat existența unei strânse corelații între structura personalității și tulburările psihice. Cercetările în această direcție sunt numeroase (N. Retterstol). E. Kretschmer vorbește despre tipul de personalitate senzitivă, caracterizată printr-un tip de reacție puternică, predispusă la formarea unui „delir senzitiv de relație”. Winner consideră boala ca pe o continuare a personalității premorbide („temperamentul paranoiac genetic”), care, cu timpul, evoluează către paranoia. Krueger crede că paranoicii se recrutează dintre personalitățile cu o agresivitate constituțională, considerați de autorul citat ca fiind „paranoici
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a face o psihoză. După W. Mayer-Gross este foarte greu, în cazul paranoicilor, de a spune ceea ce aparține fondului constituțional al personalității acestora și ceea ce este legat de dezvoltarea patologică. Langfeld și Kretschmer, susțin existența unei personalități de „natură senzitivă” ca substrat constituțional al dezvoltării psihozei paranoide. Pentru Miller, modelul personalității bolnavilor deliranți se caracterizează prin rezervă, suspiciune, neîncredere, tendință la ipohondrie. Bonner remarcă faptul că la paranoici predomină introversia și tendințele dominante. Klein și Horwitz disting trei grupe de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
marasm, fără a lua un caracter de gravitate deosebită, s-a mai spus despre acești suferinzi că niciodată nu se simt bine, dar nici nu le merge prea rău”. Această „imagine clinica” a „bolnavilor dificili”, traduce o personalitate de tip senzitiv, hiperemotivitate, imaginație crescută și hiperproductivă, o mare sugestibilitate, toate la un loc dominate de preocuparea egocentrică excesivă, centrată pe propriul corp. Am putea afirma că ne aflăm în fața unei categorii particulare de „suferințe psihogene”, centrate tematic pe propriu corp. O
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În cadrul tipului de personalitate paranoiacă se descriu câteva forme net diferențiate. Cele mai bine delimitate și universal admise de specialiști sunt tipurile descrise de E. Kretschmer. În această privință el distinge următoarele: personalitățile de tip combativ, personalitățile submisive și personalitățile senzitive. K. Schneider, la rândul său, descrie următoarele tipuri pe care le încadrează în tipologia generală a personalităților psihopatologice de tip fanatic, și anume: polul stenic, corespunzător personalităților de tip combativ ale lui E. Kretschmer, polul tern, corespunzător, în clasificarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tipologia generală a personalităților psihopatologice de tip fanatic, și anume: polul stenic, corespunzător personalităților de tip combativ ale lui E. Kretschmer, polul tern, corespunzător, în clasificarea lui E. Kretschmer, tipului submisiv, personalitatea neliniștită, în care sunt incluse tipurile de personalitate senzitivă și obsesională descrise de E. Kretschmer. Redăm în continuare aspectele psihopatologice particulare ale tipurilor de personalitate paranoiacă după E. Kretschmer. Personalitatea paranoiacă combativă corespunde tipului de personalitate cverulentă, descrisă anterior de E. Kraepelin și personalității paranoiace din psihiatria franceză. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologic acest tip este dominat de aspectul fanatic și cverulent. Personalitatea paranoiacă submisivă corespunde tipului de personalitate fanatică ternă, descrisă de K. Schneider. Trăsăturile sale psihopatologice caracteristice sunt următoarele: originalitate, izolare, lupta pentru un ideal sau pentru o idee. Personalitatea senzitivă diferă de precedentele. Personalitățile senzitive sau sensibile, sunt „acele naturi care nu numai că sunt profund impresionabile de experiențele trăite, ci care le elaborează îndelung și în profunzime, fără a lăsa să se întrevadă ceva în afara lor” (E. Kretschmer). 4
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de aspectul fanatic și cverulent. Personalitatea paranoiacă submisivă corespunde tipului de personalitate fanatică ternă, descrisă de K. Schneider. Trăsăturile sale psihopatologice caracteristice sunt următoarele: originalitate, izolare, lupta pentru un ideal sau pentru o idee. Personalitatea senzitivă diferă de precedentele. Personalitățile senzitive sau sensibile, sunt „acele naturi care nu numai că sunt profund impresionabile de experiențele trăite, ci care le elaborează îndelung și în profunzime, fără a lăsa să se întrevadă ceva în afara lor” (E. Kretschmer). 4) Personalitățile psihastenic-obsesionale sau compulsive În
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
găsească relațiile dintre ele pentru a le clarifica natura. Din multitudinea de cercetări vom menționa ca direct implicate în tema de care ne ocupăm, studiile lui E. Kretschmer, M. Dide și P. Guiraud. E. Kretschmer studiază și explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că fără înțelegerea adevăratei na-turi a vorbirii omenești, cunoașterea dezvoltării intelectului uman ar rămîne superficială și inadecvată. Limba și vorbirea nu sînt legate însă numai de latura intelectuală a psihicului omenesc, ci sînt implicate chiar la nivelul sensibilității, manifestarea fenomenelor senzitive și perceptive fiind orientată de schemele și diviziunile oferite de ele. Desigur, psihicul uman ca formă specifică de reflectare a realității nu se poate structura decît prin comunicare, ce presupune trecerea de la latura senzorială la operarea abstractă cu ajutorul gîndirii și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ulei de brad alb - 40 ml; - alcool etilic 95° - 20 ml. • Uz intern: se iau câte 10 picături de 3 ori pe zi în puțină apă îndulcită, timp de 14 zile. > În cazul nevralgiilor, al durerilor pe traiectul unui nerv senzitiv sau pe ramificațiile acestuia, se obțin rezultate bune folosind uleiurile aromatice. Se recomandă următoarea rețetă: - ulei volatil de brad - 3 ml; - ulei volatil de fenicul - 3 ml; - ulei volatil de isop - 3 ml; - ulei volatil de lavandă - 5 ml; - ulei
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]