5,139 matches
-
o adaptare incompletă a individului, la limitarea capacității de comunicare sau pierderea totală a acesteia și, prin urmare, la modificări importante în sfera comportamentului. Având în vedere cele două criterii, integritatea și funcționalitatea, deficiențele se clasifică după cum urmează: a) deficiențe senzoriale, care privesc defecte ale analizatorilor, în principal ale analizatorului vizual și ale analizatorului auditiv; de aici, și cele două forme principale de deficienți senzoriali: deficienții de vedere și deficienții de auz; b) deficiențele psihice, care cuprind defectele de dezvoltare și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Având în vedere cele două criterii, integritatea și funcționalitatea, deficiențele se clasifică după cum urmează: a) deficiențe senzoriale, care privesc defecte ale analizatorilor, în principal ale analizatorului vizual și ale analizatorului auditiv; de aici, și cele două forme principale de deficienți senzoriali: deficienții de vedere și deficienții de auz; b) deficiențele psihice, care cuprind defectele de dezvoltare și maturizare ale sistemului nervos central, cu consecințe asupra nivelului de dezvoltare a facultăților psihice, de regulă intelectuale și instrumentale, ale acestei categorii de indivizi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală pentru toți membrii societăților respective. În societățile închise, igiena mintală este înlocuită de igiena socială, care impune criterii de selecție formală de tip discriminatoriu. Criteriul unic este conservarea integrității individului și eliminarea din societate a persoanelor cu defecte fizice, senzoriale sau psihice. Reintră din nou în acțiune eugenia, ca formă de manifestare de tip ultimativ a unei selecții sociale, mascată de ideile purității rasiale și ale igienei sociale. Se poate desprinde din cele de mai sus concluzia că atitudinea societății
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de recuperare În ceea ce privește metodele de recuperare a bolnavilor psihic, acestea sunt numeroase și diferite în funcție de autor după autori. Astfel, V.J. Baltazar propune următoarele metode de recuperare: a) recuperarea fizică, reprezentând totalitatea formelor de tratament în vederea readaptării fizice (deficienți fizici, motori, senzoriali etc.); b) recuperarea psihică, adresată în primul rând bolnavilor psihic și constând în crearea unui climat psihologic favorabil și antrenarea în activitate a acestora; c) recuperarea profesională, constând în readaptarea deficientului la o activitate profesional-școlară adecvată tipului său de deficiență
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
munca îndeplinită. Din aceste motive, rezultatele muncii lor trebuie să aibă un caracter concret, vizibil imediat. De o deosebită importanță în integrarea socială a oligofrenilor sunt următorii factori (C. Köller): existența sau absența anomaliilor morfologice; existența sau absența infirmității motorii, senzoriale etc.; valoarea vitalității generale în raport cu indivizii normali de aceeași vârstă; gradul dezvoltării verbale și a aptitudinilor verbo-motorii; dezvoltarea motorie și a aptitudinilor psihomotorii; aptitudinile pentru executarea unei activități care reprezintă o mare resursă utilizabilă pentru viața practică; existența unei anumite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
jocurile se împart în: a. jocuri individuale; b. jocuri sociale, afirmând că jocurile din prima grupă ar fi influențate de factori interni, iar cele din a doua grupă de factori externi. Psihologul Bruner, ținând seama că influența jocului asupra dezvoltării senzoriale, motrice, intelectuale, a afectului și caracterului în jocurile colective, clasifică jocurile în cinci categorii : 1. funcționale (senzorio-motrice); 2. iluzorii (de ficțiune); 3. receptorii; 4. de construcție; 5. colective. O împărțire care răspunde, în parte, la problemele metodologice ale clasificării este
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
intervenție pe domeniul de dezvoltare socio-afectiv creșterea motivației, acceptarea unei activități școlare pe zi însușirea regulilor de igienă personală și igienă alimentară formarea și dezvoltarea deprinderilor de autonomie personală și socială. * Prioritați pe restul domeniilor de dezvoltare organizare senzorio-perceptivă / stimulare senzorială și cognitivă coordonare psihomotorie și oculo-motorie însușirea elementelor de schemă corporală proprie și a partenerului identificarea și scrierea corectă a cifrelor în concentrul 0-9. 3. Obiectivele intervenției: (trebuie să fie 3,4 maximum de 5 obiective pe lună) * obiectivele interventiei
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
dezvoltarea deprinderilor de autonomie personală c. însușirea regulilor de igienă personală și igienă alimentară d. scăderea actelor agresive / relaționare civilizată cu colegii * Priorități de intervenție pe celelate domenii e. identificarea și scrierea corectă a cifrelor f. organizarea senzorio-perceptivă g. stimulare senzorială și cognitivă 3. Obiectivele intervenției: (nu trebuie să fie mai mult de 5 obiective pe lună) * Obiective pe domeniul social-afectiv să spună ce și când îl deranjează să identifice starea emoțională (bucuros sau trist) și să o verbalizeze scăderea actelor
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
gândirii și deplina detașare de toate regulile gândirii zise corecte. Percepția de tip artistic înglobează rute de explorări și interpretări, care deseori duc la variante subiective și deținerea “propriului adevăr”; elemente de specificitate se întrepătrund frecvent, sporind preponderența mentalului și senzorialului. Există bineințeles o confruntare aciduă și permanentă între acestea din urmă din care se “extrage” un mesaj fie cultivat, educat, cizelat funcție de pregătirea estetică de pildă artistul, fie un mesaj care e perceput de omul cotidian dar care nu deține
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
forme respectiv structuri-semn / scheme cognitive, vor aduna informații, sentimente, atitudini, aptitudini s.a.m.d. ; este drept cert că obținerea acestor informații, pe cale vizuală pot contura alcătuirea unui model de comportament uman. Și aici vorbim despre acele structuri fundamentale: mentală și senzorială prin care se poate citi, înțelege, reeduca, orienta, percepția artistică/artistul, respectiv structura fundamentală a receptorului/ spectatorului. Primul contact/dialog cu vizibilul prezintă relații de continuități și chiar discontinuități...intuitivul se colează acuității vizuale, de unde rezultă acel inventar de forme
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
a percepției... Interpret al realității comune, cu un tip de vedere specific, artistul dezvoltă amănunțit „peizajul”, subliniind elementele estetice ale realității sau expresia „schöne Denken” (Gândirea Frumoasă), suita de focalizări(elementul de rând), studii amănunțite și interpretări. Structura mentală sau senzorială comportă posibilități de tip : a observa, a înțelege, a traduce - toate conducând la propria manieră de interpretare a unui obiect/tablou, fenomen. Mai mult de atât același fenomen/peisaj poate induce stări diferite funcție de senzorial...funcție de evantaiul de imagini cultivat
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
și interpretări. Structura mentală sau senzorială comportă posibilități de tip : a observa, a înțelege, a traduce - toate conducând la propria manieră de interpretare a unui obiect/tablou, fenomen. Mai mult de atât același fenomen/peisaj poate induce stări diferite funcție de senzorial...funcție de evantaiul de imagini cultivat sau nu în fiecare individ (de pildă, cei 3 pictori nemți, care realizează același peisaj...dar cu toate acestea nota discordantă dintre cele trei abordări este evidentă...același peisaj „suferă” interpretări/schimbări funcție de structura mentală
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
evantaiul de imagini cultivat sau nu în fiecare individ (de pildă, cei 3 pictori nemți, care realizează același peisaj...dar cu toate acestea nota discordantă dintre cele trei abordări este evidentă...același peisaj „suferă” interpretări/schimbări funcție de structura mentală și senzorială proprie artistului... pictarea riguroasă, răceala verdelui, sensibilități construite, afinități și atitudini „colate”). Diferențele de asimilare a mediului sunt evidente deoarece „creanga săracă în imagini” vorbește de la sine , în cazul indivizilor care au deficiențe, atunci cand fac cunoștintă cu un sinonim, cu
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
cu „pregătiri estetice”, cu un limbaj al coerenței în care miza justifică solicitarea atenției noastre; să nu uităm că acestă coerență trebuie să raspundă unei așteptări de originalitate, actualitate sau noutate. Așadar, percepția de tip artistic filtrată prin binomul mental - senzorial (care are un cumul de rezonanțe intelectuale), se definește printr-o libertate expresivă, un flux al dialogului, o identificare a tipului de convenție, interpretări chiar și sensibile, asimilări valorizante în care percepțiile instantanee izbutesc să-și spună cuvântul; avatariile și
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
de roman. E vorba de formarea unui tânăr intelectual capabil să trăiască scrisul ca pe un act vital, dar agresat de o lume - aceea mizeră și absurdă a anilor 1947-1953 - pe care scriitorul o captează dispunând de un fin instrument senzorial (vizual, auditiv, olfactiv) și cu o sensibilitate acută de psiholog și moralist. Studentul Teofil A., protagonistul din Încercarea scriitorului, în același timp autor și personaj de roman, este un tânăr inteligent și cultivat, cu o mare poftă de cultură și
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
un vizionar romantic trecut prin Arthur Rimbaud și prin experiența „poeților blestemați”. El jură pe vis, toate „măștile” și peregrinările sale prin epoci defuncte și geografii exotice, cum și - cu atât mai mult - construcțiile în pur imaginar și în „irealitatea senzorială” nu sunt tatonări ale unui începător care nu își găsește identitatea, ci încercări de salvare din indigența și ignominia contingenței. Identitatea lui e aceea a unui veșnic, neobosit și neliniștit căutător (Vladimir Streinu îl numea „poet al libertății”). De unde, marea
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
și a trăirilor, oasele ca faguri ce adună mierea morții, plânsul „fluturând veșted în mine”, calmul contemplativ („În toate o măsură potrivită/ loc împuținat vederea/ te amăgește și vezi”), obsesia devenirii și a limitei indică maturitatea în tipare reflexive, închiderea senzorialului în favoarea etalării culturale. De aici și impasul poeticii propriu-zise: U. se dedică eseisticii de tip simpatetic și baroc (Apocrife despre Emil Botta, I, 1983) și își reunește în volum articolele despre poezia mai mult sau mai puțin confină (Ecorșeuri. Structuri
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
fonetica textului, toate purtătoare intrinseci de valențe artistice. Aceste elemente asigură fluiditatea și savoarea limbii, dau o cadență poematică expunerii, creând o atmosferă arhaică, specială, capabilă să restituie o lume revolută, prefăcând-o într-o prezență animată și colorată, perceptibilă senzorial. Astfel, Letopisețul Țării Moldovei rămâne nu numai scrierea care marchează începutul istoriografiei în limba română, dar și cea dintâi operă originală cu caracter literar. Textul are valoarea lucrului vechi, originar, care crește cu vremea, și a devenit un tezaur de
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
neurotransmițătorii răspunzători, mai ales dopamina, nu funcționează optimal la nivelul sinapselor neuronale. Imagistica medicală a arătat că aceste tulburări funcționale se manifestă mai ales în acele regiuni cerebrale în care se află centrii răspunzători de prelucrarea informațiilor și a percepțiilor senzoriale (nucleii bazali și lobul frontal). De aceea apar deficiențe de atenție, concentrare și percepție. Cu ajutorul investigației PET (Tomografie cu emisie de pozitroni) s-a observat că aceste areale cerebrale au un consum mai redus de oxigen și glucoză decât în
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
oral (tulburări de vorbire, tulburări de articulare, tulburări ale debitului verbal), disfuncții în asimilarea limbajului scris (dislexie, disortografie, disgrafie), în reprezentarea gesturilor care trebuiesc făcute cu un anumit scop (dispraxie), în receptarea firească a noțiunii de timp (discronie), sau perceperea senzorială (vedere, auz deficitar).Aceste manifestări pot să exprime și nevoia de a se afirma sau de a delimita exigențele adulților, nevoia de atenție a părinților, lipsa de încredere în sine, frica de a nu fi abandonat de părinții pentru care
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
are un rol vital, poate determina progrese ce nu pot fi explicate științific, ci doar prin prisma sufletului, a sensibilității, a comunicării. Un caz aparte este reprezentat de copiii cu probleme educaționale speciale. Aceștia sunt copii care prezintă dizabilități psihice, senzoriale, emoționale și de învățare. Acestea pot fi temporare sau permanente. Este important ca acest copil să dobândească abilitățile necesare pentru a putea trăi independent și a se putea integra în comunitate. Gradul de dezvoltare psihică, educațional și comportamentul social variază
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
care să furnizeze aceste servicii Creșterea interesului tinerilor specialiști pentru această formă de terapie la domiciliu (pentru diferite categorii de pacienți). Sarcina kinetoterapeutului la domiciliu este de a îndepărta/ameliora cat mai mult posibil starea de infirmitate fizică și psihică/senzorială a unui individ în vederea restabilirii capacitații acestuia de a trăi intr-o manieră integrată pe plan fizic, psihic, social. Echipa interdisciplinară este formată din: medici (medicul de familie , medicii de specialitate); kinetoterapeuți; asistenți medicali; îngrijitori la domiciliu; asistenți sociali; consilieri
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
întâi, „îmblânzirea” obiectelor, ce nu se mai oferă în alteritatea lor terifiantă, ci ca receptacole ale unei priviri intime, familiare, care le umanizează. În consecință, indiferent de natura lor, lucrurile își dezvăluie „sufletul”, alcătuind deopotrivă suportul și substanța unei microarmonii senzoriale: „Crengile sălciilor împreunate ca niște rime elastice / o pisică moartă paie și haine vechi plutesc pe apă / timp străvechi încremenit în scorburi inundațiile / de altădată nisipul lustruiește oasele înecaților / cine a lăsat pe mal o roată de bicicletă ruginită / aerul
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
anumite inputuri care sunt adecvate pentru desfășurarea acțiunii. Din punct de vedere fiziologic, modalitatea acțiune este caracterizată prin tensiune musculară. Din punct de vedere psihologic, modalitatea acțiune este caracterizată prin logica bazată pe obiect, atenție focalizată, dominanța formalului față de caracteristicile senzoriale. Din punct de vedere psihologic, modalitatea receptivă se manifestă prin gândire paralogică și dominanța senzorialului fară de logic (formal). În timp ce se poate spune că cea mai mare parte a învățării în sugestopedie are loc în modalitatea acțiune, adică în timpul introducerii
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
este caracterizată prin tensiune musculară. Din punct de vedere psihologic, modalitatea acțiune este caracterizată prin logica bazată pe obiect, atenție focalizată, dominanța formalului față de caracteristicile senzoriale. Din punct de vedere psihologic, modalitatea receptivă se manifestă prin gândire paralogică și dominanța senzorialului fară de logic (formal). În timp ce se poate spune că cea mai mare parte a învățării în sugestopedie are loc în modalitatea acțiune, adică în timpul introducerii materialelor, în timpul perioadelor de activare și elaborare și în timpul sesiunii de concert activ; de asemenea
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]