1,850 matches
-
se îndreaptă în general, și foarte rapid, asupra gurii. Gura este o zonă privilegiată, pentru că este considerată deosebit de erotică. Buzele trezesc prima emoție a iubirii. Instinctiv, privirea se îndreaptă rapid și pe furiș spre ele și se așază acolo; dorința senzuală se precizează. De altfel, nu este vorba despre un fenomen surprinzător, dat fiind faptul că, de îndată ce se naște dorința, ochii se îndreaptă în general către obiectul ei. De exemplu, la masă veți observa că o persoană al cărei pahar este
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
multe canale conducători cooperare copii-conducători copilărie cortex cingulat anterior Craig, Arthur Crichley, Hugo Cyrulnik, Boris da Vinci, Leonardo Dalai-Lama Damasio, Antonio Darwin, Charles degete degetul arătător degetul mare degetul mijlociu deschidere necondiționată dilatare Dimberg, Ulf Dolan, Raymond dominanți înnăscuți dorință senzuală dorință sexuală dreptaci écologie de l’esprit efect de omenie efect subliminal Eibl Eibesfeldt, Irenaüss Ekman, Paul emisfera dreaptă (în indexul original nu apare, dar se vorbeste si de ea destul de mult) emisfera stângă empatie empatie corporală eu excelență în
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
drum, probabil intuind bine evoluția istoriei. Ne-au rămas mai multe descrieri ale persoanei sale, realizate de victimele lui. Dumitru Bordeianu îl înfățișează drept un bărbat frumos, ieșit din comun, cu capul mare, însă cu trăsături fine, fruntea lată, buze senzuale, părul castaniu spre blond, ondulat și nasul de tip clasic, grec. Ochii mari, exagerat de mari, albaștri, erau foarte expresivi. Când se încrunta, te înspăimânta. Bărbia specifică tipului voluntar. Râdea arareori și râsul lui era plăcut, atrăgător. Corpul bine proporționat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
În ascetismul adolescentului, respingerea oricărei pulsiuni este masivă și, așa cum am văzut mai sus, poate viza nevoi fizice dintre cele mai elementare. Un alt mecanism poate fi apropiat de ascetismul adolescentului: ascetismul prin formație reacțională, care vine să combată tendințele senzuale puternice, înlocuindu-le prin contrariul lor. Dar, la fel ca și refularea, formațiile reacționale sunt selective și se referă doar la ceea ce dorim și ne interzicem totodată. Întoarcerea împotriva propriei persoane prezintă caracteristici asemănătoare. Totuși, asemenea refulării și formației reacționale
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de toate la atingerea sexuală (1912-1913/1993). De unde și acest comentariu al lui Fenichel (1945/1953): „Interdicția de a atinge, ca prototip al mecanismului izolării, poate fi dirijată împotriva oricărei pulsiuni instinctuale. Nu există pulsiuni interzise, fie ele de natură senzuală, agresivă sau tandră, al căror scop să nu presupună contactul cu obiectul”. Istorictc "Istoric" Primul sens, care definește izolarea ca separare a unei reprezentări de afectul aferent ei, apare în 1894, în studiul lui Freud dedicat Psihonevrozelor de apărare, fără ca
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conținând extrapolarea erosului asupra obiectelor „îndrăgostite”, asupra iatacului, asupra peisajului de provincie și a mirabilelor „bucătării de vară”, asupra grădinilor de zarzavat, magaziilor, cișmelelor și, nu în ultimul rând, asupra savorii gastronomice, născătoare de „dulci ispite”. Un soi de atracție senzuală polarizează mai toate elementele realului în funcție de un centru libidinal, în jurul căruia ele plutesc cu grație, cu un aer de necurmat vis, precum într-un balet feeric. GHEORGHE GRIGURCU SCRIERI: Versuri, București, 1970; Detectivul Arthur, București, 1970; Julien Ospitalierul, București, 1974
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
excelent povestitor. Personajelor lui le place să relateze întâmplări, unele de-a dreptul spectaculoase. În același timp, el se relevă ca un înzestrat portretist, mai ales în chipurile de femei, știind să descifreze finețea și expresivitatea trăsăturilor, frumusețea sălbatică și senzuală, coborâtă parcă din Cântarea Cântărilor, din care autorul și citează. A. e un poet al iubirii cotropitoare, dezlănțuite, de care sunt animate unele personaje feminine enigmatice, ca Tuța din povestirea omonimă. De aici, echivocul, îmbinarea realului cu fantasticul, ce amintește
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
cuplul Margot (sora Sophiei) și Alexandru Geblescu, apoi Niki și Tudor, soțul, respectiv fiul Ivonei, în fine, Titi Ialomițeanu. Și, desigur, peste toți și toate, Vica Delcă. În fiecare se poate citi cu folos o categorie socio-psihologică. Sophie este rafinamentul senzual provocator, hedonismul închis bovaric („Viața nu ne este dată ca să ne fie chin - reflectează ea - ci bucurie, și, dacă vreau, nimic din supărările ei n-au să mă atingă”) și retezat de spectrul războiului („Să te simți atât de tânără
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
decupau mult prea aprig siluetele femeilor, pentru a simula mai apoi indiferența și demnitatea de gheață. Îmi spuneam la început că în acea galerie de artă, o astfel de exagerare a sentimentelor încercate sau simulate ținea de căldura plastică, așadar senzuală, a operelor expuse. Presupunere greșită, căci tablourile erau toate de o geometrie dezincarnată și rece, sculpturile, cuburi suprapuse și cilindri trunchiați, păreau goale pe dinăuntru, în pofida greutății bronzului. Am atribuit atunci acele reacții excesive schizofreniei orașului tăiat în două părți
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să treacă de la o stare de liniște la o agitație extremă. Ideea aceasta era ilustrată în mitologia greacă de disputele neîncetate dintre Zeus, stăpânul cerurilor, și Hera, soția sa. Cerul exprimă chintesența și extazul, în general spirituale, dar uneori și senzuale, după cum o confirmă expresia: «a urca în al nouălea cer». Eclipsă Prin ruperea ordinii prestabilite, eclipsele au fascinat mult timp, dar au și terorizat omenirea. Ca urmare, viziunea unei eclipse în vis are mai degrabă o semnificație negativă și reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
omul a putut să ducă mâncarea la gură și deci să-și dobândească independența. Un astfel de vis pune în discuție libertatea, autonomia subiectului, dar și ajutorul exterior de care dispune („a merge cot la cot”). Carne Carnea simbolizează corpul senzual. Conform tradiției iudeo-creștine, poartă povara păcatului. Pune în discuție instinctele, nevoile sexuale și dorințele carnale ale subiectului. Poate fi identificată și în imaginea cărnii care se mănâncă (vezi A mânca) Păr Simbolistica de o mare bogăție, interpretarea depinde de scenariu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
înscăunat. În funcție de scenariu, visul îl invită pe subiect fie la mai multă umilință, fie, dimpotrivă, să fie mai puțin supus și mai puțin servil, adică să nu îngenuncheze în fața celorlalți; - coapsele au o semnificație erotică foarte puternică. Îndepărtate, exprimă plăcerea senzuală și relația consimțită. Apropiate sau tensionate, semnifică absența dorinței și violul. Interpretarea se aplică și procesului de creație, întrucât coapsele trebuie să se deschidă pentru a permite bebelușului să iasă. Coapsele strânse indică, prin urmare, incapacitatea ori imposibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de realizare pe care le are mâna. Este înainte de toate simbolul abilității, al transformării și al muncii. Este alegoria comunicării, a schimbului și a iubirii (a întinde mâna, a cere mâna). Mâna este încărcată cu o energie pozitivă, reparatoare și senzuală, de unde riturile de impunere a mâinilor și mângâierile. Tot prin atingere, omul obține dovada existenței, controlează, verifică, și scapă de îndoială. Mâna este simbolul cunoașterii și al recunoașterii. Este elementul fizic și simbolic al responsabilizării și al contrariului acesteia. «A
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
concentrat. Asocierea ureche-înțelepciune mai este redată în reprezentările lui Buddha, în care apare cu urechi lungi. Urechea are și o semnificație sexuală. Ea constituie o zonă erogenă: sensibilitate la excitări și săruturi, dar și stimulare legată de vorbe amoroase sau senzuale. Pentru înțelegerea totală a visului, nu trebuie neglijat faptul că urechile au avut un rol în sarcina miraculoasă a Mariei. Urechile au aici o semnificație de creație și de sublimare a materiei. În imaginar, urechea are o legătură intimă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pe a altuia, dar care îl va inspira să procedeze la fel. Interpretarea se nuanțează în funcție de ritm și de numărul dansatorilor. Dansurile lente și lascive au o semnificație erotică și invită subiectul să nu se grăbească, să fie blând și senzual. Dansurile trepidante insistă asupra importanței de a fi viu și de a se lăsa antrenat de ritmul susținut al vieții. Dansul solitar arată libertatea personală, în timp ce dansul în pereche sau în grup indică împărtășirea emoțiilor și a experiențelor, fie într-
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
văzut decât în somn” și care, pentru ca să existe, trebuie creat prin cuvânt, rămânând, totuși, principe al necuvântului: „Tată cuvintelor din mine / Și peste nerostire domn.” Prin sonoritatea unor versete, poemul devine o adevărată replică la Cântarea Cântărilor, opunând erosului foarte senzual de acolo o senzualitate de lume florală, serafică. În zona suavului și - de astă dată - a fragmentarului, în registrul liric al confidenței se înscriu paginile din Poezii (1974), pe al căror spațiu „raza gândului” iradiază în decoruri de transparențe lunare
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
său volum un întreg ciclu era alcătuit din Reverii, ori de câte ori a încercat formula lirică a meditației, B. se arată prizonierul modelelor (Lamartine, A. Chénier, Millevoye) și nu a putut depăși un registru minor, sentimental. Temperamentul poetului era cel al unui senzual, atras de forme și sonuri, și spiritul auster al meditației i-a rămas străin. Doar înstrăinarea (exilul) dă autenticitate discursului elegiac și creează un personaj și o obsesie a liricii lui B.: pribeagul. Popularitate i-a adus, însă, legenda istorică
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
e tot ce-a rămas./ Printre statui întunericul/ naște călugări cu glugi./ Luna coboară, luna duce-n exil/ spre apus, amintirea poetului;/ și pe lespezi bătrâne cad/ nevăzute ghirlande.” Poezia de dragoste, adunată în ciclul Seară erotică, dezvăluie un poet senzual, însă fără stridențe, ale cărui „nuduri” se integrează atât de bine în cadrul natural, încât sfârșesc prin a nu mai putea fi deosebite de acesta, vântul trecându-le prin plete „ca prin ierburi cu arome amare”. Ultimul moment important în devenirea
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Narațiunea se concentrează pe forța sugestiei și mai puțin pe definirea concretă a sentimentelor. Sunt alese personaje feminine în formare, vulnerabile, irascibile și rebele, cu o imaginație și o sensibilitate exacerbate. Marina (Plicul din volumul Nunta de argint), o tânără senzuală, acceptă propunerea unui sculptor de a-i fi model ca pe un capriciu și o distracție de moment, pentru ca, odată cu plecarea artistului, să simtă pentru acesta o pasiune neașteptat de puternică. Ceea ce caracterizează personajele feminine este trecerea rapidă de la o
BARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285628_a_286957]
-
euforia erotică este transpusă în sonuri moi, de descântec, rezonând în cadențele unui vers neobișnuit de amplu, iar în dialoguri, unde femeia și bărbatul își răspund sub vraja adorației, se distilează parcă arome orientale. Expansiunea, frenezia simțurilor, starea de beatitudine senzuală stau sub semnul panteismului și sunt exprimate într-o manieră francă, îndrăzneață. Câteodată, utilizând sugestii venite din basm ori dintr-o posibilă figurație medievală, poetul face ca aceste imnuri închinate iubirii să se deschidă către adâncurile sentimentului. B., care nu
BADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285534_a_286863]
-
coșmarești, apocaliptice, în care singurătatea și moartea covârșesc sufletul pribeag: „Aici cresc baobabi. Aici cresc șerpi./ Aici cresc țipete care se-neacă-n tăcere, [...] Aici cresc liane pești sicrie nevăzute / unghiile când trec peste harpă, cad...” (Coșmar). Poemele, elegiace sau senzuale, descriu cel mai adesea peisaje exotice (porturi, mări, țărmuri, orașe), iar România este prezentă ca peisaj interior, ținut de taină care se suprapune dureros spațiilor exterioare. Starea de dor este „radiografiată” tulburător, convingând prin simplitate și naturalețe: „tu vezi un
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
prelucrări (din La Fontaine, Cardinalul Fr.-J. de Bernis, Metastasio, Thomas Gray, Marmontel). La confluența anacreontismului cu clasicismul și preromantismul, versurile nu suferă de monotonie tematică. Stihuitorul este un epicureu, celebrând plăcerile vinului și ale amorului. Erotica lui, pastorală sau senzuală, jubilantă sau lacrimogenă, se împletește cu poezia naturii. De o anume grație și prospețime, fragmentul din epitalamul biblic Cântarea Cântărilor, transpus prin intermediul unei versiuni franceze, rămâne cea mai izbutită versificare a lui C., deloc străină de metrica și limba poeziei
CANTACUZINO-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
la C. o anume prospețime neașteptată, ce-și are sursa în autenticitatea trăirii. C. are o veritabilă sensibilitate pentru natură, ceea ce a făcut să fie comparată cu D. Anghel, dar acesta, la rându-i, pare feminin, lilial, estet, față de poetica senzuală, directă, aproape aspră, a autoarei. Viorele anunță deja temele predilecte, deplin conturate în versurile de maturitate, risipite în periodice: călătoria, sentimentul exilului perpetuu, fluiditatea și inconsistența lumii, natura ca paradis insondabil, revelat în clipele privilegiate, rătăcirea și ratarea, predestinarea, fragilitatea
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Își bate gura de pomană. Și totuși, un fel de perversitate îl face să continue: — Una este Venera vulgară, la care te gândești tu și cei asemenea ție. Fulcinius roșește. Augustus nu-l bagă în seamă. — Prin ea germinează plăcerile senzuale, nu numai la ființele umane, ci și la animale... Se înfioară fără să vrea gândindu-se la îmbrățișarea brutală care înlănțuie ființele. Mormăie morocănos: — Îi transformă în sclavi pe cei pe care pune stăpânire. Cuvintele nu-l fac să se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
le discut cu tine. Pun pariu că sunt. Iau loc pe scaunul pe care mi-l oferă și încerc să-mi încrucișez picioarele ușor, așa cum am văzut de atâtea ori înainte la Sophie și pe Lisa, cu glezna dreaptă îndoită senzual în spatele pulpei stângi, cu ambele picioare în unghi. Surâd la ideea că eu, Jemima Jones, pot în sfârșit să mă folosesc de fizicul meu pentru a-mi propulsa cariera. În mod cert, redactorul-șef pare să mă aprobe. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]