17,843 matches
-
va dona apoi poporului. Cotidianul poate spune orice, dar din punctul de vedere al Cronicarului, ce e rău în faptul că Regele și-ar putea redobîndi și păstra proprietățile? N-ar mai putea fi ele vizitate de turiști? Să fim serioși, Casa Regală ar avea grijă să introducă aceste proprietăți în circuitul turistic autohton și internațional, dacă va avea de gînd să le păstreze. Încît, în locul unor iluzorii trasee cu Dracula, turismul autohton ar putea avea ca puncte de interes proprietățile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
parte gravă de răspundere în uciderea revoluționarilor timișoreni. Cel de-al doilea e că atunci cînd s-au convins că timișorenii nu vor mai da înapoi, n-au mai respectat ordinele Ceaușeștilor. Mai mult, generalul Stănculescu a avut o foarte serioasă contribuție pe 22 decembrie la readucerea în cazărmi a armatei care împînzise Capitala cu tancuri. Din acest punct de vedere, generalul Stănculescu ar avea motive să se considere nedreptățit de pedeapsa primită. Dacă însă generalul Stănculescu însuși ar evalua propria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
unei intervenții armate directe, cum se putea justifica etic și moral misiunea unui post de radio care emancipa ațîțînd, care semăna vînt, cum s-ar zice, lăsîndu-i pe alții să culeagă furtuna? Puddington atrage atenția că au existat și oponenți serioși ai unei asemenea strategii politice precum cea întruchipată de Europa Liberă: senatorul William Fulbright, șeful comisiei pentru relații externe, unul dintre primii critici severi ai dominației și intervenției americane în politica altor țări. Dar dacă Fulbright avea motive filozofice să
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
meu - pe mine m-a ajutat foarte mult ca să rezist, să nu renunț, faptul că ieșisem destul de mult timp din țară, faptul că am fost și am studiat în Elveția. Și nu m-a ajutat atît de mult școala - foarte serioasă, de altminteri - cît m-a ajutat faptul că am trăit în lumea aceea. Ajungînd și rămînînd un timp acolo, în Elveția, am deprins exercițiul libertății, m-am mișcat liber într-o țară liberă, într-o lume liberă, ferită într-un
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
versuri? Puteați fi influențat de asta? Nu. Nu știam. De fapt, știam că face versuri, dar nici nu știam ce-i aia. Dar eram oricum influențat, pentru că există o influență a inconștientului, eram fiul lui. Și el era un om serios, numai că el nu a apucat să scrie, nu s-a repezit să scrie, fiindcă trebuia să muncească, să-și crească copiii. Scria, dar n-avea timp să se ducă la tipografie. El se ducea la biroul lui ș.a.m.
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
atras atenția, în mod constant, oamenilor de teatru. Numele său a devenit o garanție pentru calitate. Deși a avut constant oferte și în București, regizorul s-a ținut departe, lucrînd cu mare plăcere în provincie. Astăzi, platforma lui este o serioasă carte de vizită. În stagiunea aceasta, s-a hotărît să spună "da" Capitalei. Mai exact, Teatrului Mic. Spectacolul se numește Spionul balcanic de Dusan Kovacevic (traducere de Octavia Nedelcu) și aș spune că este o continuare a investigațiilor regizorului pe
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
reprezintă un caz extrem de interesant - el a reușit printr-un discurs cultural aparte să ajungă la inima unui număr important de cititori și, mai ales, să conserve tipul de cititor specific perioadei de dinainte de '89. Dacă răsfoim puțin literatura gravă, serioasă, "subversivă", din acele timpuri, vom observa, în primul rînd, saturația de informație culturală complementară. Personajele nu scapă nici un prilej să-și etaleze cunoștințele de filosofie "mare", de religie etc. Cum s-a mai spus, literatura ținea loc de orice și
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
nu observăm furia cu care d-sa se referă la faptul că noii proprietari au fost lăsați să devină acționari majoritari. Oare să menții statul în poziție de control și totodată să faci o editură particulară? Dl Râpeanu suferă de serioase sechele comuniste. Editurile cu pricina fiind ale poporului... Nu cu dl Martin trebuia să se răfuiască dl Râpeanu, ci cu lichelele care în ultimul deceniu, au devalizat Univers și Minerva, băncile de stat, întreprinderile cu capital de stat și tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
acuzație inexistentă" anunță ZIUA. "Cine se ascunde oare în spatele domnului Dumitrescu?" s-a întrebat fostul vicepreședinte al PNȚCD care consideră că raportul lui Ticu Dumitrescu vine într-un moment nefavorabil pentru partidul său. Nefavorabil e puțin zis, dar Cronicarul are serioase îndoieli că Raportul lui Ticu Dumitrescu se vrea o lovitură împotriva PNȚCD. * Săptămîna trecută cerșetorii și aurolacii care se adăpostesc la metrou au fost ridicați, conduși la poliție și amendați cu sume cuprinse între 80.000 și 400.000 de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
ce bun literatura? Sînt întrebări pe care le auzim din ce în ce mai des. De foarte puține ori se mai întreabă lumea culturală cum se face critica și cum ar trebui să se facă. Șirul de întrebări apocaliptice nu apare în urma unei autochestionări serioase, cum ar fi normal. El exprimă mai curînd o deznădejde retorică. Ce rost mai are să fac critică dacă nimeni nu e interesat?' ' o astfel de întrebare aruncă vina pe ignoranții care nu citesc. Sînt însă și altfel de cititori: cei
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
aș fi spus răspicat: cerem despărțirea Ardealului de România! Dincolo de posibile incriminări și sarcasme, mă irită în orice demers de acest tip (vezi clasicul Gherman) un lucru: fățărnicia de-a pretide că lucrurile se desfășoară în numele "interesului general". Să fim serioși! E ca și cum ai spune că te desparți de nevasta cam șleampătă promițându-i că te întorci la ea după ce dai o raită pe la sala de fitness și-o să-ți comanzi niște costume noi la Paris. Motivațiile țin de-un evident
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
semnată de Andrei Cornea, apărută în "22". O apărare inutilă a lui Liiceanu, cam așa apare în contextul "dosarului". În loc să denunțe imposibilitatea clară de a avea o discuție normală, unde regulile comunicării să fie acceptate, Andrei Cornea încearcă să răspundă "serios" - textul e frumos, dar firul polemicii se pierde. Cam asta-i polemica groenlandeză - atacuri paralele, mult zgomot pentru nimic. Un text amintit în "dosar" este reacția lui Sebastian la vederea capitolului din istoria monumentală a lui G. Călinescu: "17 iulie
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
începe însă și etapa uitării "afective" a comunismului. Cu ei începînd, nu mai sînt suficiente exemplele autobiografice. Nu mai vorbim despre lucruri de toți știute. Tinerii sub 25 de ani nu mai știu aproape nimic. Este nevoie de o reconstituire serioasă a contextului și, mai ales, este nevoie de foarte multe mostre. în cazul literaturii, o nevoie de mostre textuale, în care volumul de față abundă. Un efect retoric periculos apare în urma parafrazărilor mult prea lungi. Toți cei patru folosesc procedeul
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
an acasă și să scrie încă un roman, care de obicei îl consacra. Truman Capote și alții s-au bucurat de această șansă. Tot experiența altora ne învață ce să facem. O altă soluție ar fi fundațiile de pe lîngă instituții serioase. Fundația Regală ,,Carol II" (apoi Mihai I) a editat Revista Fundațiilor Regale și a sprijinit o editură excepțională. Multe instituții de azi și-ar putea permite să vină în ajutorul revistelor prin fundații culturale. În sfîrșit, mai sînt binevoitorii, ca
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
lor, de la copertele lăcuite, la tiparul citeț și la hîrtia bună. A patra observație este că în 2001 cartea electronică a concurat temeinic cartea tradițională. Curajoasa editură Noesis a scos cd-romuri atractive. În al cincilea rînd, au apărut primele proiecte serioase de a pune nu cărți, dar biblioteci pe Internet. Cîțiva tineri vor să facă acest pas. Le lipsește doar competența literară, ei fiind computeriști. Trebuie ajutați. În al șaselea rînd, dacă lansările au suferit de aceleași maladii cronice (spectatori de
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
porțile afirmării: lucrul în bibliotecă prezintă infinit mai multe dificultăți și mult mai puțină ,,spectaculozitate" decît scrierea unei cronici literare sau, eventual, a unei monografii despre un contemporan influent. Dacă interesul celor care ar putea opta pentru o formație filologică serioasă lipsește sau a diminuat simțitor, nu e mai puțin adevărat că, din punctul de vedere al cercetătorului, dar și din acela al cititorului mai puțin ,,avizat" (amator însă de literatură), contactul cu textele clasicilor nu poate fi pe deplin edificator
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
De aceea, tocmai hrănind ideea că singura îndeletnicire valabilă e critica literară, analiza stilistică, ca o modalitate de a propune, totuși, o istorie literară, nefiind legitimabilă și neagreată ("nu știe omul unde să te așeze"). Cartea lui Vianu, doctă și serioasă pînă la infinitul mic, e, totuși, repet, o istorie a literaturii examinată din unghiul strict al stilisticii, disciplină nouă și înnoitoare atunci și, poate, încă astăzi. Cartea, cum se știe și o spune și autorul, urmărește proza românească într-un
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
a filosofiei românești" și că, deocamdată, este un turn solitar, care nu a intrat în "dialog" cu un alt filosof român de anvergura lui, pentru simplul fapt că acesta din urmă nu există. Frumos, dar, în același timp, un verdict serios, cu implicații grave. O astfel de afirmație își așteaptă încă demonstrația. Nu poți "proclama", pur și simplu; înainte trebuie să fi existat o încercare de "dovedire" a "mărimii" lui Noica (un studiu bine argumentat, spre exemplu). O altă conjunctură specială
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
irezistibil și generos (și, evident, de la un punct, facil), volumul de față ține, în liniile lui fundamentale, la această familiaritate contagioasă. Nu întâmplător Blaga îl va fi calificat călduros pe Băncilă (el însuși pe jumătate un ardelean) drept primul interpret serios al operei sale; și nici nu se va fi fermecat degeaba de "Dunărea împărătească", într-o călătorie pe ape la invitația și cu premeditarea prietenului brăilean. Spengler și Frobenius pot fi întâlniți, ne argumentează Vasile Băncilă, mai mult sau mai
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
implicite, chiar dacă acoperă aparent o plajă istorică imensă, de la desenul parietal și pînă către mijlocul veacului trecut, se regăsesc, în fapt, într-o zonă unică, și anume în aceea a modernității. Tot ceea ce pare însușit a posteriori, asumat după o serioasă deliberare, este născut din acea nevoie imperativă, oarecum inocentă și romantică, a conștiințelor moderne de a-și regăsi și exersa libertatea pe spații expresive pure, necenzurate și nesupuse unei ordini artificiale de către normele abstracte ale pedagogiilor academiste. Dar, dincolo de posibile
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
trimis României cantități considerabile (în special grîne), fiind al doilea mare furnizor cu aproximativ o cincime din valoarea totală a importurilor în 1947". Să notez și aprecierea lucidă potrivit căreia se spune: "Este posibil ca țăranii să opună o rezistență serioasă la colectivizare distrugînd plantațiile și sacrificînd excesiv animalele, pentru a preveni confiscările și colectarea produselor. Dacă colectivizarea agriculturii are loc pînă în 1951-1952, atunci aducerea nivelului de producție la cel de dinainte de război va întîrzia pînă în perioada 1955-1960." În
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
asta? Evident că nu. Iar Ionel va fi convins pe veci că bunul său prieten, Mitică, își bate joc de el, așa, din senin, c-așa-i place lui și nici măcar nu dă explicații... * * Bine, să trecem. La chestii mai serioase. Astfel, prin colportări de alcov, căzură guverne. Izbucniră conflicte. Războaie! Ca cel pe care Menelau, regele acheilor, soțul aventuroasei Elena, amanta păcătosului de Paris, zicînd orori când despre unul, când despre altul, îl începu contra Troiei codoașe!... Au fost păreri
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
credibilitate. De ce e nevoie de o teorie a valahului avid de îmbogățire atunci cînd există texte evidente de compromis, în cazul Arghezi. Astfel de texte ne îndreptățesc să-l catalogăm pe Gheorghe Grigurcu drept mizantrop (un caz clasic), decît revizionist serios. Grigurcu a luptat pentru un adevăr din care nu a mai rămas prea mare lucru. Uitarea este firească, iar scriitorii (în viață) pe care îi acuză sînt ușor de atacat și în noua lor ipostază. Nici unul dintre ei nu a
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
cineva cu influență a ajuns cumva să-ți cunoască talentele și te recomandă conducerii unui canal mass-media. Sunt rarisime cazurile celor care au devenit jurnaliști pur și simplu propunând materiale (bune) unei publicații. Cît despre concursuri de angajare, să fim serioși: sînt rare și fictive. Cum îți găsești de lucru? Faptul că ai ajuns să publici, că ești angajat undeva, nu înseamnă cîtuși de puțin că ai un loc de muncă asigurat. În primul rînd, zilnic dispar publicații, chiar posturi de
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
Mai rar s-a discutat aspectul cultural al formulării denumirilor. Tăblițele de pe zidurile caselor au cam dispărut de altfel. Numeroase clădiri ori garduri noi, chiar de la colț de stradă, n-au fost inscripționate. Primăriile au, s-ar zice, treburi mai serioase. Inscripțiile cu pricina țin de fața orașului, sînt un indiciu de civilizație. Nu doar absența lor e semnificativă, dar, cum spuneam, acuratețea formulării. Primul lucru care atrage atenția este că responsabilii din primării confundă străzile cu un catalog de școală
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]