3,720 matches
-
piciorul hotărât în Marea Britanie, dându-i și numele: Anglia - 476 barbarul Odoacru se încoronează rege al Romei și s-a terminat cu gloria Imperiului Român de Apus. Din păcate, traseele comerciale (spre Franța, Spania, Italia) fiind blocate de barbarii care sfâșiau Imperiul Român, comerțul decade, prin urmare bogăția și splendoare Londrei, decade și ea ... pentru o perioadă. Și acum, o poveste mai personală, cea a tânărului britan Patrick, cu bunic preot și tatăl, Calpurnius, decurion în armată română și diacon în
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]
-
de acolo, întâmplarea a făcut că l-a întâlnit, prin intermediul ei, pe fratele Anicăi, tocmai rămas văduv ... . Atunci când lemnăria popicăriei începuse să se dezmembreze, frânturi din ea luând calea largului mării, când asupra noastră căzuse brusc un soi de întuneric sfâșiat de fulgere, aproape tot atât de dese ca primele picături de ploaie, se auzise o voce întrecându-se cu vuietul stihiei: Istrate, unde mama dracului ești, Istrate?!... În lungul plajei pustii, cu nisipul răscolit, ținându-și cu ambele mâini veștmintele ce păreau
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
implica și coresponsabiliza în ameliorarea lor, prin acte caritabile și filantropice, prin dragoste și prin stăruință în rugăciune pentru ei. O altă problemă gravă din cadrul familiei este rata ridicată a avorturilor. Multe femei aleargă la medicul „măcelar”, care cu brutalitate sfâșie trupul plăpând al copilului nevinovat ce nu are puterea de a se apăra. Aceasta nu este altceva decât o alergare spre crimă pentru că sufletul se unește cu trupul în clipa cea sfântă și binecuvântată, adică în momentul concepției și procreației
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
Hristos doar fiindcă noi am iubit și am căutat să fim iubiți. Așadar, iertarea ne învață să iubim. Și să fim iubiți de Mântuitorul și Răscumpărătorul nostru Iisus Hristos. O învățăm cu răbdare și cu multă suferință. Rupem din noi. Sfâșiem și mușcăm acea parte din eu-ul propriu ce refuză să ierte și să uite. Căci nu-L vom putea iubi pe Iisus Hristos dacă există în această lume fie și un singur om pe care nu l-am iertat
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
nu sunt decât niște bieți oameni, vânați de toate ispitele, de toți idolii, de toate vrăjile și miturile lumii, trăind cu aceleași doborâtoare slăbiciuni și mizerii în plin vârtejul unei vieți întoarsă toată spre pământ, agitată de toate duhurile și sfâșiată de nebanuite încurcături, patimi și avânturi de tot felul, vecuind - cu un cuvânt - într-o lume în care totul pare sistematic organizat ca să-i gonească pe oameni afară din ei înșiși și împotriva lor - a vorbi de însingurare în aceste
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
asemenea zi poate fi numită bună !) Răducu dispăru. După un timp, mai scurt sau mai lung (Dumnezeu mai știe), Remus află cu stupoare - de la un polițist de proximitate cu care se cunoștea bine - că puștiul a fost pur și simplu sfâșiat de doi câini de luptă din rasa Presa Canario (rasă care face parte din topul primilor zece cei mai periculoși câini agresivi din lume), proprietatea unui potent - dar și controversat ! - om de afaceri din micuța localitate montană. Vă veți întreba
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367520_a_368849]
-
din lume), proprietatea unui potent - dar și controversat ! - om de afaceri din micuța localitate montană. Vă veți întreba atunci (sunt sigur !), de ce scriu, folosind timpul prezent, de el, adică de Răducu. Foarte simplu. Pentru că Răducu trăiește. El nu a murit sfâșiat de dulăii hrăniți zilnic cu kilograme de carne macră, crudă, îmbibată în sânge proaspăt, hrană care le întreține potențialul de agresivitate pentru a-l aduce în prim plan. Iar cetățeanul Remus Fabian, un individ c-un suflet larg, în fiecare
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367520_a_368849]
-
divine, primăvară, ai înecat văzduhul, în apele albastre ale cerului, s-au rupt zăvoaiele, cerul umple cu stele pădurea, sălciile dorm culcate pe perne de puf, sună vântul frunzele lor, le spală cu rânza zării pe față; în timp ce amurgul se sfâșie între un deal și o câmpie, ascult cum își toarce cântecul ei o ciocârlie. marți, 14 aprilie 2015 Referință Bibliografică: bucuria primăverii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1565, Anul V, 14 aprilie 2015. Drepturi de Autor
BUCURIA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367535_a_368864]
-
despre omul proptit de timp. Apoi: 58 de ce mă ridezi? sunt analfabet nerăsfoit, necitit, nenăscut, dar ridicat la cer. În contrast cu o atare lume a derizoriului, a nimicniciei, a inconsistenței și absurdului, se deschide, peste sufletul rănit, greu de amintiri sumbre, sfâșiat de dorul casei și al satului de altădată, veșnicia, clară, statornică, liberă, neîntinată: 10 când munții coboară peste ape norii făuresc din vise eternitatea. (A se vedea și 51, 56, 65 etc.) De aici, din reveria acestei nesfârșiri, decurg profunzimile
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
Acesta este uimit că ea nu se teme de lumea apelor. Se pune la cale nunta lui cu o fată de aceeași condiție cu el, despre care se credea că îl ajutase în timpul naufragiului. Dansează dumnezeiește, deși sufletul ei este sfâșiat de durere, deoarece a doua zi după nunta lui trebuia să moară și sacrificiul ei pentru atingerea idealului fusese zadarnic. Ii vin în ajutor bunica și surorile care își vânduseră părul vrăjitoarei în schimbul unor farmece. Pentru a-și salva viața
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
noastre în Cetatea Spiritului pentru solidaritatea între logosul uman și logosul divin. Sunteți mesagerul divin al unei ordini, trimis să alunge diavolii care pun iarba dracului în seul lămpii celor care au pretenția că slujesc scrisul românesc. Fiindcă toți suntem sfâșiați de rău, voința mea este de a mă ridica. De șaptezeci de ori câte șapte mă ridic. Am divorțat de diavol pentru că a vrut să mă rupă de Dumnezeu. Doamne, arde rădăcina păcatului în noi! Eu am în mine puterea
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
degeaba îl inund cu lacrimi, căci va rămâne tot arid se-mbina beznă cu lumina în răsărit sau în apus? tăcerea-și țipă disperarea, cuprinde tot ce nu s-a spus profeții sufletului meu îmi prevestesc autopsia dar când vor sfâșia carcasa îmi vor găsi doar anemia în loc de suflet va fi vid, în loc de inimă, o cruce cu sânge va fi scris pe ea, că noul suflet se produce ... Citește mai mult cârcei de suflet mult prea grei, fracturi de timp prea
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
un prezent de azi perfiddegeaba îl inund cu lacrimi, căci va rămâne tot aridse-mbina beznă cu lumina în răsărit sau în apus?tăcerea-și țipă disperarea, cuprinde tot ce nu s-a spusprofeții sufletului meu îmi prevestesc autopsiadar când vor sfâșia carcasa îmi vor găsi doar anemiaîn loc de suflet va fi vid, în loc de inimă, o crucecu sânge va fi scris pe ea, că noul suflet se produce... XVI. ÎMI VĂRS O LACRIMA PE VENE, de Alexandru Florian Săraru, publicat în
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
dragostea-n ansamblu, Mi-e dor de har, splendoare, de pace și culoare, Mi-e dor de curcubeie și flori de azalee, Mi-e dor, mi-e dor de toate ce au întâietate, În fața Ta, Părinte. Sfințește-mă, Preasfinte! Mă sfâșie tăcerea, nu simt decât durerea Și-o liniște deplină...Îmbracă-mă-n lumină! Alungă-obscuritatea și fă-Ți în mine partea, Căci lupta este grea...În toate-i voia Ta! Ridică-mă, căci ard, viața-mi e un hazard, Mai este
MI-E DOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367719_a_369048]
-
cu jar Ares și balaurul cu ochi de luceferi-pumnale se bat cap în cap strivind vieți și destine în nesfârșite șuvoaie sângele stelelor căzătoare se revarsă În eternul fluviului cu apele de smoală de sub munții războinici Caron le duce spiritele sfâșiate-n convulsii de harpii cu gheare în lumea lui Hades hapsânul Crux plânge și amenință cu pumnul zenitul așteptându-și copiii răpiți se pregătește regele încoronat cu fir înspinat plătind cu durere și sânge să-i răscumpere să-i aducă
RĂSCUMPĂRAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367742_a_369071]
-
Muierile o leagă cu frânghii groase de piatra rotunjită a stâlpului. Și-o scuipă, și-o lovesc unde se nimerește. „Să-i tăiem cozile, ca să nu mai poată înnebuni pe nimeni!”. „Trebuie arsă, să-i dăm foc. E-o vrăjitoare!”. „Sfâșiați-i podoabele, loviți-o până s-o rupe de Dracul!”. „Te culci cu-n criminal! ”. „Te-i înhăitat ,împotriva legii și-a lui Dumnezeu, cu dușmanul nostru și al bărbaților noștri!”... - așa se pare că strigau aprinsele femei. Cu ură
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
în tot felul și modul, de dimineața și până seara; dar ei înșiși s-au declarat învinși, ne mai având ce sa-i mai faca și se mirau că mai poate să respire, întreg trupul ei fiind de jur împrejur sfâșiat și deschis de lovituri, ei, mărturisind că un singur chin de felul acesta era suficient ca să-i aducă sfârșitul, fără să mai fie ne �voie de atâtea alte multe chinuri. Dar fericita, ca un viteaz atlet, își reînnoia puterile prin
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
Să nu cercetăm numai aceasta, ci și tot ceea ce urmează și pentru cine s-a zis și de către cine, de ce, când și cum anume; căci nu este de ajuns a spune că stă scris în Scripturi, nici a rupe și sfâșia mădularele trupului de Dumnezeu insuflatelor Scripturi, și a trage de ele cu forța luându-le goale și lipsite de legătura lor; căci așa au intrat în viața noastră multe învățături stricate, diavolul convingându-i pe cei indolenți să proclame disparat
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Exil în inimă (I) ar fi simplu pentru tine să mă prinzi în definiții Luiza, știi ce este un monstru cu nouă capete? blândețea mea sfâșiată de lupii de-afară. Exil în inimă (II) până la bucurie ne ajunge noaptea până la îngeri uneori măcar din gulerul amintirii n-au plecat toți aș vrea să ai diminețile mai înalte decât prezentul să nu te crezi când îți spui
EXIL ÎN INIMĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367097_a_368426]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DEPĂRTAREA SINGURĂTĂȚII Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 192 din 11 iulie 2011 Toate Articolele Autorului DEPĂRTAREA SINGURĂTĂȚII Cînd sfîșiați de propriile noastre singurătăți sîntem abandonați pe insula iubirii, trupurile noastre sînt roase de vînturile propriilor noastre destine... și ne vedem siliți să înlocuim dragostea cu ceva mai crud: depărtarea - care, ciudat, ne sporește singurătatea, în loc s-o înlăture... Și-
DEPĂRTAREA SINGURĂTĂŢII de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367099_a_368428]
-
pe pământ împungându-l ca un ac Calea lacrimilor suspină pe cer, Iute ca privirea femeii un sunet subțire îndoi cerul în lumină și întuneric. Dintr-o îndepărtată nostalgie o tristă melodie voia să cârpească viața acolo unde sunetul o sfâșiase în două ... La stânga sunetului era noaptea la dreapta lui era ziua, univers presărat cu picături de apă și prezenturi. Începând să respire muzică se strecură prin labirint călcându-și umbra plină de apă în Canalul Miracolelor Timpul femeii nu curge
CELĂLALT TRUP ~ O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367125_a_368454]
-
ale unor activități obligatorii, impuse de comuniști.“ Într-un an, în această zi de defilare nori negri pluteau undeva deasupra pe cer, ridicăm privirea și mi se părea că din ei se desprind păsări negre care treceau în goană și sfâșiau văzduhul, speranțele mele zburau și ele - păsări albe -, se amestecau cu cele negre iar eu... aș fi tras cu arcul să dobor păsările negre... Cum să uit acea zi? După defilare am primit o scrisoare din Germania. Nu era scrisul
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
cu Tine în vis vremea noastră, Doamne, când mai vine se sleiește cerul de Tine de când așteptăm sub deal a ruginit în noi orice mineral și dealurile s-au zbârcit și și-au dat drumul în zenit mergem rupți și sfâșiați prin pustie poate dincolo de zare să fie Doamne și de atâta drum ni s-au făcut sufletele scrum o dată vom ajunge dincolo de zare puțină lumină puțin cer și puțină sare de mii de ani mergem spre el necontenit și el
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
câmpie albă și pe abisși vorbim cu Tine în visvremea noastră, Doamne, când mai vinese sleiește cerul de Tinede când așteptăm sub deala ruginit în noi orice mineralși dealurile s-au zbârcitși și-au dat drumul în zenitmergem rupți și sfâșiați prin pustiepoate dincolo de zare să fieDoamne și de atâta drumni s-au făcut sufletele scrumo dată vom ajunge dincolo de zarepuțină lumină puțin cer și puțină sarede mii de ani mergem spre el necontenitși el se retrage în infinitparc-ar fi vânat
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
uneori tern, alteori zbuciumat, însă dornică de cunoaștere îl răscolește cu abilitate și răbdare pentru a înțelege din tainele acestuia, dar și pentru a se descoperi pe sine: „pășeam cu avânt pragul zilei/ când o gheară brutal m-a oprit/ sfâșiindu-mi eșarfa flori călcate-n picioare/ pirueta forțată și un pas înapoi/ desprind elegant frunza verde pictată/ în mătasea de china cu pulberi de jad și/ merge mai departe” (Isadorable, p. 16). Își pune întrebări „(Mă întreb dacă eu am
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]