46,702 matches
-
Ibidem, col. 992Β și omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 873Β. footnote>. Așa s-a îmbătat odinioară și marele David, când, ieșind din sine și aflându-se în extaz, a văzut frumusețea nevăzută. Așa s-a îmbătat și Sfântul Apostol Pavel, care a zis: „Căci, dacă ne-am ieșit din fire, este pentru Dumnezeu (căci spre Acela era extazul), iar dacă suntem cu mintea întreagă, este pentru voi” (II Cor. 5, 13), cum a arătat în cuvintele către Festum
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
era extazul), iar dacă suntem cu mintea întreagă, este pentru voi” (II Cor. 5, 13), cum a arătat în cuvintele către Festum că nu e nebun, ci spune vorbe înțelepte și drepte<footnote Magistrand N. V. Stănescu, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii Teologice, Anul X, 12/1958, p. 36. footnote>. Asemenea și fericitul Pavel a fost în astfel de beție dumnezeiască și trează la Iope, când a contemplat pânzătura evanghelică (Fap. 10, 10-17)<footnote Sf. Grigorie de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
„Beția trează” (νηφάλιος μέθη). Câteva interpretări și înțelesuri ale sintagmei la Filon, Plotin, Origen și Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie) Sintagma „beție trează” (νηφάλιος μέθη), este un oximoron care se bazează pe distincția dintre starea de beție adusă de vin și o stare a perfecțiunii sau desăvârșirii creștine dobândite prin har<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
constă într-o stare mistică ce se îndeplinește prin unirea spiritului uman cu ființa lui Dumnezeu. Această expresie<footnote La care teologii ortodocși dintotdeauna nu subscriu întru totul. footnote>, cu multe modificări a trecut în patristică: lipsește la Clement Alexandrinul, Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie de Nazianz<footnote D. Fecioru, recenzie la H. Lewy, Sobria ebrietas, Untersuchungen zur Geschicte der antiken Mystik, Giessen (Töpelmann), 1929, 174p., în Raze de lumină, Anul III, 2/1931, p. 144. footnote>. Pentru Filon
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
ce se îndeplinește prin unirea spiritului uman cu ființa lui Dumnezeu. Această expresie<footnote La care teologii ortodocși dintotdeauna nu subscriu întru totul. footnote>, cu multe modificări a trecut în patristică: lipsește la Clement Alexandrinul, Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie de Nazianz<footnote D. Fecioru, recenzie la H. Lewy, Sobria ebrietas, Untersuchungen zur Geschicte der antiken Mystik, Giessen (Töpelmann), 1929, 174p., în Raze de lumină, Anul III, 2/1931, p. 144. footnote>. Pentru Filon, această beție este stadiul în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
a termenului este excepțională: a se compara cu V.3.7.13. Și unul dintre cuvintele care o însoțesc este στάσις; apud Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>, unde esența constă în condiția mentală a misticului. La Sfântul Grigorie, ne confruntăm cu o evoluție în credință și virtute, iar „extazul” capătă înțeles în concordanță cu această evoluție. Filon instilează conceptului elenistic al beției un monoteism iudaic și înțelegerea a ceea ce era central convingerilor sale fundamentale, și această interpretare
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
extaz. Dumnezeul cu Care e unit sufletul nu e incognoscibil. Prin urmare, întunericul e o etapă lăsată în urmă, în urcușul sufletului nu există întuneric final în Dumnezeu. Avem o mistică a luminii”<footnote Ibidem, p. 109. footnote>. Atât la Sfântul Grigorie, cât și la Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie), se afirmă necesitatea căutării permanente a împlinirii spirituale, descoperită în har, și personificată de credință. Sfântul Macarie, în special, se concentrează pe rolul Duhului Sfânt, și pe analizarea poruncilor, în participarea progresivă a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
unit sufletul nu e incognoscibil. Prin urmare, întunericul e o etapă lăsată în urmă, în urcușul sufletului nu există întuneric final în Dumnezeu. Avem o mistică a luminii”<footnote Ibidem, p. 109. footnote>. Atât la Sfântul Grigorie, cât și la Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie), se afirmă necesitatea căutării permanente a împlinirii spirituale, descoperită în har, și personificată de credință. Sfântul Macarie, în special, se concentrează pe rolul Duhului Sfânt, și pe analizarea poruncilor, în participarea progresivă a creștinului<footnote Collection III, E.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
există întuneric final în Dumnezeu. Avem o mistică a luminii”<footnote Ibidem, p. 109. footnote>. Atât la Sfântul Grigorie, cât și la Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie), se afirmă necesitatea căutării permanente a împlinirii spirituale, descoperită în har, și personificată de credință. Sfântul Macarie, în special, se concentrează pe rolul Duhului Sfânt, și pe analizarea poruncilor, în participarea progresivă a creștinului<footnote Collection III, E. Klostermann și H. Berthold (ed.), Neue Homilien des Makarius/Symeon, Berlin, 1961, 27.7. footnote>. În „Colecția I
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
footnote Collection I, H. Berthold (ed.), Reden und Briefe. Die Sammlung I des Vaticanus Graecus 694 (B), Berlin: GCS, 1973, I.63.6; a se vedea și Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius ..., p. 321. footnote>, Sfântul Macarie vorbește de întinderea (ἐπεχτεινόμενος) minții credinciosului spre Dumnezeu atunci când își avertizează ucenicii asupra mulțumirii de sine, și-și instruiește auditoriul să nu uite niciodată „țelul perfect al libertății și eliberării de patimi”, o învățătură care reprezintă ecoul conceptului de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de întinderea (ἐπεχτεινόμενος) minții credinciosului spre Dumnezeu atunci când își avertizează ucenicii asupra mulțumirii de sine, și-și instruiește auditoriul să nu uite niciodată „țelul perfect al libertății și eliberării de patimi”, o învățătură care reprezintă ecoul conceptului de epectază al Sfântului Grigorie. La Părinții Bisericii, viața în trezvie și autocontrol (ἐγχράτεια) este cea care permite sufletului să primească ajutorul divin necesar pentru „a zbura pe aripile Duhului” și de a comunica cu Divinul. Comunitatea pe care încerca Sfântul Macarie să o
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de epectază al Sfântului Grigorie. La Părinții Bisericii, viața în trezvie și autocontrol (ἐγχράτεια) este cea care permite sufletului să primească ajutorul divin necesar pentru „a zbura pe aripile Duhului” și de a comunica cu Divinul. Comunitatea pe care încerca Sfântul Macarie să o creeze era o Biserică pură, o comunitate de credincioși care își puneau întreaga inimă în răspunsul la Dumnezeu și care primeau comunicări de la Dumnezeu când se aflau sub influența harului divin abundent, și care recunoșteau natura trecătoare
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
o comunitate de credincioși care își puneau întreaga inimă în răspunsul la Dumnezeu și care primeau comunicări de la Dumnezeu când se aflau sub influența harului divin abundent, și care recunoșteau natura trecătoare a poziției lor în călătorie. Astfel fiind, frații Sfântului Macarie sunt comunități formate din cei care se împărtășesc de divin<footnote Collection II, 17.2. footnote>, și sunt „participanți la secretele Împăratului ceresc”<footnote Ibidem. footnote>. Sfântul Macarie recunoaște pericolul care rezidă în a nu permite Duhului să lucreze
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
care recunoșteau natura trecătoare a poziției lor în călătorie. Astfel fiind, frații Sfântului Macarie sunt comunități formate din cei care se împărtășesc de divin<footnote Collection II, 17.2. footnote>, și sunt „participanți la secretele Împăratului ceresc”<footnote Ibidem. footnote>. Sfântul Macarie recunoaște pericolul care rezidă în a nu permite Duhului să lucreze asupra inimii, din cauza lipsei de disciplină și a ascetismului, dar și consiliază împotriva celor care, experimentând harul divin și trăind o viață de autocontrol, presupun că sunt liberi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
permite Duhului să lucreze asupra inimii, din cauza lipsei de disciplină și a ascetismului, dar și consiliază împotriva celor care, experimentând harul divin și trăind o viață de autocontrol, presupun că sunt liberi de păcat<footnote Ibidem, 17.6. footnote>. Anterior Sfinților Macarie și Grigorie de Nyssa, utilizarea termenului beție în creștinism îmbrăcase în principal o conotație punitivă, fiind enumerate pericolele și nedreptățile aduse de beție<footnote Clement, Pedagogul, 2, 2, Eusebiu, Istoria bisericească, I. 2.21, Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 20
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
enumerate pericolele și nedreptățile aduse de beție<footnote Clement, Pedagogul, 2, 2, Eusebiu, Istoria bisericească, I. 2.21, Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 20, 1 la Geneză, P. G. LIII, col. 23 etc. footnote>. Contextele incidențelor „beției” și „beției treze” la Sfântul Macarie sunt în general de un gen mistic, cu un singur element sacramental clar, care poate fi identificat în conexiune directă cu „beția trează”<footnote Collection I, H. Berthold (ed.), Reden und Briefe. Die Sammlung I des Vaticanus Graecus 694
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
directă cu „beția trează”<footnote Collection I, H. Berthold (ed.), Reden und Briefe. Die Sammlung I des Vaticanus Graecus 694 (B), Berlin: GCS, 1973, I.63.6; Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius ..., p. 312. footnote>. Sfântul Macarie utilizează ideea de „beție trează” în cadrul explicațiilor asupra stilului de viață al creștinului și subliniază că natura divină este sursa beției. În „Colecția I, Omilia 63.6” este menționată „beția trează profundă, determinată de Duh la fel cum despre
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
în aceea că viziunile despre care se vorbește pot fi primite într-o stare de beție. Principalul context este unul al evoluției creștinului, al rolului liberului arbitru în viața credinciosului și al călătoriei spre uniunea supremă cu Divinul. Beția, pentru Sfântul Macarie este o experiență tranzitorie, și nu este de așteptat ca beția permanentă să fie disponibilă în timpurile de acum. Beția spiritului este determinată de lucrările harului asupra inimii credinciosului. „Cei ce s-au învrednicit să fie fii ai lui
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Homilien des Makarios, Berlin, 1964, 8.2. footnote>, astfel că sufletul poate avansa mai departe spre primirea cetățeniei în Împărăția cerurilor, pentru ca mai târziu să „pregătească în mod special lampa” să lumineze sufletul<footnote Collection I, 52.2. footnote>. Deși Sfântul Macarie se referă la a fi îmbătat cu duh, sau cu Dumnezeirea, utilizează și terminologia lui a fi îmbătat cu „bine” și „bucurie”. Bunătatea, în această instanță, reprezintă abundența totală a lui Dumnezeu. Acest aspect vine în contradicție cu cel
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
prin el, câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea și așa ne învață cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În timp ce demonii însămânțează în noi necontenit gândul păcatului, pentru a ne subjuga mintea, sfinții, cunoscând „semănăturile dracilor”, îi povățuiesc pe oameni cum să se ferească de unele ca acestea. În felul acesta, ne descoperă armele duhovnicești, tehnicile, tacticile și strategiile de luptă, cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire ale demonilor, precum și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
stăruinței. Răbdarea vine tocmai atunci când s-au sfârșit toate resursele. Deseori este mai eficace decât forța”<footnote Jean Guitton & Jean-Jacques Antier, Le livre de la sagesse et des vertus retrouvées, Librairie Academique Perrin, Paris, 2000, p. 176. footnote>. N-a fost sfânt al lui Dumnezeu care să nu fi trecut prin sumedenie de încercări și de ispite, ca biruindu-le să propășească pe calea binelui, până la capăt. Ispitele sunt înțelese de Sfinții Părinți ca niște probe la care este supus cineva spre
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să cădem în ispita vreunui drac, dacă nu suntem răniți mai întâi de acele căpetenii ale lor<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, cap. 1, în Filocalia..., vol. I, p. 62. footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Isaac Sirul menționează că diavolul nu poate să se apropie de om, sau să-i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să înfrunte ispitele mari ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor și au ajuns la o anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt tulburați de ispite înfricoșate și sălbatice, dând războaie greu de purtat. Un iubitor de înțelepciune filocalică Sfântul Ignatie Briancianinov făcând referire la ispitele celor ce duc o viață duhovnicească înaltă, vorbește despre „o ispită necunoscută oamenilor răspândiți, cunoscută numai monahilor care duc o viață cu luare-aminte. Mai ales ea este cunoscută nevoitorilor care se îndeletnicesc cu rugăciunea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 464. footnote>, căci nu se ajunge la coroană decât prin victorie și nu există victorie fără luptă. „Știu că suferiți, spune Sfântul Ignatie Briancianinov pentru că vă împotriviți ispitelor. Dacă însă îndurați cu vitejie, veți avea bucurie. Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
există victorie fără luptă. „Știu că suferiți, spune Sfântul Ignatie Briancianinov pentru că vă împotriviți ispitelor. Dacă însă îndurați cu vitejie, veți avea bucurie. Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim ispitiți căci „nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăția Cerurilor ... ridică ispitele și nimeni nu este
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]