985 matches
-
Petrescu), Ziua cea mare (Maria Banuș), Pentru fericirea poporului (Aurel Baranga și Nicolae Moraru), Mielul turbat (Aurel Baranga), Ultimul mesaj (Laurențiu Fulga), Vadul nou, Oameni de azi (Lucia Demetrius), Nepoții gornistului (Cezar Petrescu și Mihail Novicov), Lumina de la Ulmi, Citadela sfărâmată (Horia Lovinescu), Schimbul de onoare (Mihail Davidoglu) ș.a. Exemplele de mai sus nu redau, totuși, decât o mică parte din bogata literatură r-s care s-a Împlinit și pe alte coordonate: literatură pentru copii, reportaj literar, scenariu cinematografic. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
arată însă prozatorul: culegerile de nuvele și schițe Casă cu muscate albe (1925), Poveștile lui Hinu Ion (1925) ș.a., românele Porunca inimii (1933), Drumul dragostei (1934), Turnuri în apă (1935; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române) ș.a., dar și dramaturgul: Cuiburi sfărâmate (1924, în colaborare cu Adrian Păscu), Craiul Vânt (1926, în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
i-au rămas traduceri din Molière, Pirandello, Racine ș.a., iar în manuscrise se păstrează crochiuri evocatoare ale unor personalități culturale ieșene. SCRIERI: Lacrimi de copii, Ploiești, 1912; Când ies pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile lui Hinu Ion, București, 1925; Craiul Vânt (în colaborare cu Adrian Păscu), Arad, 1926; Moșnenii, Arad, 1927; Porunca inimii, Iași, 1933; Drumul dragostei, București, 1934; Turnuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
corecte. Prima înfățișează un atac împotriva unui cașalot, iar a doua un atac împotriva unei balene normale. în prima gravură, un cașalot impunător este zugrăvit în toată splendoarea forței sale, tocmai cînd țîșnește din adîncurile oceanului, purtînd în spinare scîndurile sfărîmate ale unei ambarcațiuni izbite din plin. Prova ambarcațiunii e parțial intactă, iar pictorul ne-o arată stînd în cumpănă pe spinarea monstrului; acolo, la prova, se afla - în acea clipă unică și incalculabilă - un vîslaș, pe jumătate acoperit de jetul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
propria-i casă; ea nu cruță nici măcar creaturile cărora le-a dat viață. întocmai ca o tigroaică ce-și sfîrtecă, în junglă, puii, marea le izbește de stînci pînă și pe cele mai puternice balene, lăsîndu-le acolo alături de epavele navelor sfărîmate. Ea nu cunoaște mila și nu se supune nici unei puteri, în afara celei pe care o are ea însăși. Gîfîind și fornăind ca un armăsar zălud care și-a pierdut călărețul în luptă, oceanul fără stăpîn cotropește pămîntul. Gîndiți-vă la viclenia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se scufundă pentru vecie. îîn paranteză fie spus, asemenea accidente se petrec, poate, cel mai des în vînătoarea de cașaloți. Cîteodată, nimeni nu e vătămat, în afară de omul nimicit în felul acesta; se întîmplă însă uneori ca prova ambarcațiunii se fie sfărîmată sau, ca scîndura de care-și reazămă coapsa atamanul, să fie smulsă odată cu corpul acestuia. Dar cel mai ciudat este faptul că. în numeroase cazuri, cadavrul recuperat nu vădește nici cea mai mică urmă de violență: omul e mort și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce-ți rămîne este să te ferești; cînd lovitura cade pieziș prin apa-tampon, în parte din pricina capacității de plutire a ambarcațiunii și a elasticității materialelor ei, rezultatul cel mai grav este, de obicei, cîte o coastă sau cîte o scîndură sfărîmată, adică un fel de junghi între coaste. Aceste lovituri piezișe date pe sub apă sînt atît de frecvente în vînătoarea de balene, încît trec drept o joacă de copil. Unul din vîslași își scoate haina și astupă cu ea spărtura. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pricepea de minune la miile de reparații mecanice fără nume, de care e mereu nevoie pe-o navă mare, pornită într-o expediție de trei-patru ani, hăt-departe de civilizație. Era gata oricînd să-și îndeplinească sarcinile obișnuite - să dreagă ambarcațiunile sfărîmate și vergile smulse, să îndrepteze vîslele strîmbate, să înfigă în punte vreun „măr-călăuză“ sau vreo pană în scîndurile laterale și să facă orice alte treburi legate nemijlocit de meseria lui; mai mult încă, se arăta întotdeauna dispus să facă tot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
traverselor ei late; la unele baleniere, aceste traverse se încrucișează pe puntea de comandă, la o înălțime de opt sau nouă picioare și slujesc drept suporturi pentru ambarcațiunile de rezervă sau avariate. Pe suporturile corabiei străine se vedeau crivacele albe, sfărîmate și cele cîteva scînduri rămase din ceea ce fusese cîndva o ambarcațiune de vînătoare; prin epava asta puteai vedea acum la fel ca prin scheletul descărnat și pe jumătate dezghighicat al unui cal. Ă Ai zărit-o pe Balena Albă? Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prin scheletul descărnat și pe jumătate dezghighicat al unui cal. Ă Ai zărit-o pe Balena Albă? Ă Privește! răspunse căpitanul corabiei străine, un bărbat cu obrajii scofliciți, proțăpit lîngă parapetul de la pupa. Și, cu pîlnia portavocei, arătă spre ambarcațiunea sfărîmată. Ă Ai ucis-o? Ă încă n-a fost făurit harponul care-ar putea s-o ucidă! răspunse căpitanul corabiei străine aruncînd o privire melancolică spre un sac rotund de pe punte, pe care niște marinari îl înnădeau în tăcere, cosîndu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Tot astfel, pe vreme de furtună, valurile din Canalul Mînecii se retrag înfrînte din fața temeliei stîncilor din Eddystone - însă numai pentru a se năpusti, spumegînde, asupra creștetului lor. Reluîndu-și în curind poziția orizontală, Moby Dick înotă repede în jurul echipajului ambarcațiunii sfărîmate, bătînd apa pieziș, ca și cum s-ar fi pregătit pentru un nou atac și mai nimicitor. Vederea epavei părea să o scoată din minți, așa cum elefanții lui Antioh își pierdeau mințile la vederea sîngelui roșu al strugurilor și al murelor aruncate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de coada obraznică a monstrului, reușea să plutească, chiar în inima unui astfel de vîrtej, dar era prea beteag ca să poată înota; capul nefericitului căpitan părea o bășică gata-gata să se spargă, la cea mai mică atingere. De la pupa ambarcațiunii sfărîmate, Fedallah se uita la el cu un ochi calm, nepăsător; ceilalți membri ai echipajului, agățați de cealaltă jumătate a epavei, nu-l puteau ajuta, căci aveau destule griji cu ei înșiși. Balena Albă avea o înfățișare atît de teribilă și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Așa, așa, acum o văd! Acolo, acolo, e tot sub vînt! Ce jet înalt! Ia mîinile de pe mine! Seva eternă curge din nou prin oasele lui Ahab! Ridică pînza! Ramele la apă! Cîrma! Se întîmplă adesea ca echipajul unei ambarcațiuni sfărîmate, pescuit de o altă ambarcațiune, să dea o mînă de ajutor echipajului acesteia din urmă, încît vînătoarea continuă atunci cu două rînduri de vîsle. Așa se petrecu și acum. Dar puterea dublată a ambarcațiunii nu o egala pe aceea a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
răstimp mai scurt. Corabia însăși, oferea - așa cum se întîmplă uneori - cel mai bun mijloc de a continua vînătoarea. De aceea, ambarcațiunile se îndreptară spre Pequod și fură de îndată ridicate de palancurile ei, laolaltă cu cele două jumătăți ale ambarcațiunii sfărîmate; după care, desfășurîndu-și pînzele și fixîndu-le, jos, cu bonete, corabia porni sub vînt - ca un albatros cu aripile întinse - pe urmele lui Moby Dick. Jetul scînteietor al acesteia era semnalat cu regularitate de pe catarge, la intervalele ritmice prevăzute; iar cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întrebare oamenilor de pe catarge sau pentru a le porunci să înalțe și mai sus vreo pînză ori s-o întindă mai bine - în timp ce se plimba astfel, cu capul ascuns de borurile largi ale pălăriei, trecea mereu pe lîngă ambarcațiunea lui sfărîmată, care fusese azvîrlită, cu fundul în sus, pe puntea de comandă, cu prova spartă, alături de pupa făcută bucăți... în cele din urmă, se opri înaintea ei, cu fața și mai adumbrită, așa cum pe un cer înnourat se scurg uneori alte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și vîslele și tot ce se mai găsi pe apă, aducînd apoi totul pe punțile sale. Cîțiva umeri zdrobiți, cîteva încheieturi și glezne scrîntite, numeroase vînătăi, o sumedenie de harpoane și lăncii strîmbate, mormane de parîmă încîlcită, vîsle și scînduri sfărîmate - acesta era bilanțul, dar nimeni nu părea să fi suferit vreo vătămare serioasă ori fatală. Ca și Fedallah în ajun, Ahab încercase să se agațe cu disperare de jumătatea sfărîmată a ambarcațiunii sale, care părea să se țină destul de bine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și lăncii strîmbate, mormane de parîmă încîlcită, vîsle și scînduri sfărîmate - acesta era bilanțul, dar nimeni nu părea să fi suferit vreo vătămare serioasă ori fatală. Ca și Fedallah în ajun, Ahab încercase să se agațe cu disperare de jumătatea sfărîmată a ambarcațiunii sale, care părea să se țină destul de bine pe apă; și arăta mai puțin vlăguit decît în ajun. Dar, cînd fu ajutat să se urce pe puntea corabiei, ochii tuturor se întoarseră către el, căci, în loc să se țină
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
băieți? Ă Ca focul de îndrăzneți! strigă Stubb. Ă Și la fel de necugetați, murmură Ahab. Iar după ce oamenii se depărtară spre prova, urmă să vorbească în șoaptă: Ă Semne... Semne... Deunăzi i-am spus același lucru lui Starbuck, în legătură cu ambarcațiunea ea sfărîmată. O, cu cîtă rîvnă încerc să alung din mințile celorlalți ceea ce e atît de adînc înrădăcinat în propria-mi minte! Partul, partul! S-a dus?... Trebuia să se ducă înaintea mea, numai că urma să-l mai văd o dată înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și scîrțîitul tocilei răsunară pînă-n zori, căci oamenii lucrară la lumina felinarelor, pentru a pregăti cu grijă ambarcațiunile de rezervă și pentru a-și ascuți armele cele noi. între timp, dulgherul îi meșteri lui Ahab un alt picior, din chila sfărîmată a ambarcațiunii sale. Iar Ahab, întocmai ca noaptea trecută, rămase parcă înșurubat în spiraiul cabinei, privind, pe sub borurile pălăriei, drept spre răsărit, aidoma unui heliotrop care pîndește primele raze ale soarelui. Capitolul CXXXIV VÎNĂTOAREA - A TREIA ZI Dimineața celei de-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să întoarcă vasul și să-l urmeze, nu prea repede și de la o distanță potrivită. Ridicîndu-și privirea, îi zări pe Tashtego, pe Queequeg și pe Daggoo, care se cățărau nerăbdători pe catarge, în vreme ce vîslașii se hîțînau în cele două ambarcațiuni sfărîmate, care tocmai fuseseră trase lîngă bord și încercau de zor să le repare. în timp ce se depărta, Ahab îi zări și pe Stubb și pe Flask, care se foiau pe punte, în mijlocul unor mormane de harpoane și lăncii încă nefolosite. Văzîndu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încercau de zor să le repare. în timp ce se depărta, Ahab îi zări și pe Stubb și pe Flask, care se foiau pe punte, în mijlocul unor mormane de harpoane și lăncii încă nefolosite. Văzîndu-i pe toți și auzind ciocanele din ambarcațiunile sfărîmate, simți că alte ciocane bat un cui în inima lui. Se stăpîni însă. Și, băgînd de seamă că flamura nu mai fîlfîia în vîrful arborelui mare, îi strigă lui Tashtego - care tocmai se cocoțase acolo - să coboare ca să ia un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lemn, prăjini, pari și țăruși din lemn, etc.; cărbune de lemn; lâna de lemn; traverse din lemn pentru căile ferate și similare (în general pozițiile nr. 44.01 până la 44.06). Totuși, Capitolul nu cuprinde talaș de lemn, așchii, lemn sfărâmat, zdrobit sau pulverizat, din esențe utilizate în principal în parfumerie, medicina sau la insecticide, paraziticide sau similare (poziția nr. 12.11) precum și talaș, așchii, lemn zdrobit sau pulverizat, din esențe utilizate în principal pentru vopsit sau tăbăcit (poziția nr. 14
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]
-
caldă 4030.10 Energie termică și apă caldă (inclusiv apă refrigerata, gheața, energie pneumatica) și distribuția acestora Această subclasa elementară include: - servicii de livrare a aburului și apei calde, încălzire urbană - apa rece și gheața; cuburi de gheață sau gheață sfărâmata pentru utilizare generală - energie pneumatica, aer comprimat distribuit prin conducte Această subclasa elementară nu include: - lucrări de instalare a contoarelor, clasificate în 4533.20 - citirea contoarelor de energie termică din gospodării, clasificată în 7487.17 41 Apă distribuită; servicii aferente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
Altceva. Vreau altceva. Să ies din hățișul ăsta imund. Să văd altceva. Ce? Urc la volan și, într-un sfert de oră, sînt în pădurile Bîrnovei. A nins. Doar aici a nins. Drum forestier: copaci de plumb, monumentali, un burete sfărîmat, o labă de iepure, un uliu fără cap, atîrnat, zi-i pădure și gata. Stop! La treizeci de metri, în cotul pîrîului, pe zăpadă, un lup de culoarea tutunului ține cu labele din față o cățelușă roșcată, o scapă, o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu schimbarea (nu neapărat intimă) a partenerilor. Cum era văzută la brațul unui bărbat, cum se vorbea de o nouă legătură: "Nicole, o avertizau prietenii, știi ceva, n-am chef să mă bag în chestia asta!" Scenă. Bărbatul cu inima sfărîmată destăinuindu-se prietenului său: "Soția mă înșală". Acesta-i oferă soluția: "Fă dragoste cu ea o dată pe zi; și fix într-un an ai s-o vezi moartă". Cincizeci și una de săptămîni mai tîrziu, în scenă își face apariția
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]