3,661 matches
-
și întrucât această ierarhie este osatura Bisericii.[2] Ținta ultimă a întregii ierarhii este îndumnezeirea celor ce se mântuiesc. „Mistica liturgică este suportul misticei pure, iar ierarhia este cadrul ei”. Așadar există în Biserică o ierarhie bazată pe gradele de sfințenie. Dar și aceasta are lipsă de Sf. Taine. Urcușul duhovnicesc, chiar dacă duce pe cineva până la imediata apropiere de Dumnezeu în cer, este un urcuș înlăuntrul Bisericii. După Sf. Grigorie de Nyssa, Moise intrând în lumina din interiorul tenebrelor divine de pe
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
se împărtășească nici preotul, fie să-i împărtășească pe cei care, deși nedesăvârșiți, s-au curățit prin pocăință. Creștinii sunt numiți aici „sfinți” nu într-un sens etic-ascetic subiectiv deplin, fiindcă nu sunt desăvârșiți, ci într-unul sacramental obiectiv, în virtutea sfințeniei harului pe care l-au primit la Botez și a credinței ortodoxe sfinte pe care o mărturisesc.[36] Din anul 1783, Nicodim Aghioritul în cuvântul către cititori schițează o comparație între atitudinea creștinilor față de Euharistie și cea a evreilor în
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
ori majestatea divină: "De strălucirea feței Lui norii au fugit, glasul Lui prin grindină și cărbuni de foc...". Tot despre același lucru tratează și psalmii: 28, 45, 46, 47, 49, 65, 67, 76, 92, 93, 95, 96, 110, 113 etc. Sfințenia lui Dumnezeu este arătată în psalmii 23 și 33. În psalmul 138 se vorbește despre preștiință și atotștiință dumnezeiască. Bunătatea lui Dumnezeu este evidențiată în psalmii: 33, 47, 50, 99, 112, 144. Dreptatea dumnezeiască este pusă în lumină în psalmii
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Domnul toate marginile pământului. Și se vor închina Lui toate semințiile neamurilor. Că a Domnului este împărația și El stăpânește peste neamuri" - ps. 21, 31-33; "Neam și neam vor lăuda lucrurile Tale și puterea Ta o vor vesti. Mareția slavei sfințeniei Tale vor grăi și minunile Tale vor istorisi... Pomenirea mulțimii bunatății Tale vor vesti și de dreptatea Ta se vor bucura... Slava împărației Tale vor spune și de puterea Ta vor grăi" (ps. 140, 4, 5, 7,11,12). Ar
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
care pre-creștinul neam al Dacilor îl întâmpină, îl apela și-l venera sub teonimul Dumnezeu. De unde putem deduce că noi, cei de astăzi, urmașii Conștiinței Daciene din „illo tempore”, suntem abia respirări ale Divinității, aproape uitate schije sau picături din Sfințenia Sa și, așa cum niciodată picătură nu poate fi Ocean, tot așa, niciodată, omul nu poate să fie Dumnezeu, Întregul! În acest fel, prin conștientizarea generalizată a sacrelor lor rădăcini primare, rumânii se spiritualizează, adică se recompun îmbunătățiți și pot face
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
îmbrobodeli meștesugite, cu o retorică demagogică și cinică, completată de o „recuzită” cu insinuări transparente la forță și constrângeri dintre cele mai felurite, mimarea unei devălmășii aparent tradiționale - cu o dominantă obștească fără cusur - în care se cocheta respectarea cu sfințenie a „micii gospodării” „pusă pe butuci” de altminteri, în zonele de munte (cel puțin la mine în Munții Muscelului) înregistra o „cavalcadă” derutantă și ofensatoare la bunul simț elementar pe care-l pretindeau cu toții că îl au moștenire genetică, atât
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
care mulți români nici nu știu că există? - Așezarea românească de pe malul Iorda �nu �lui se află la o distanță de cca 45 km de Ie �ru-salim și la 8 km est de istorica fortăreață a Ie �ri �honului. Datorită sfințeniei locului, s-au stabilit pe malul Iordanului, de-a lungul timpului, mulți �me de pustnici, care au format apoi obști, înce �pând încă din sec. 15, cu Cuviosul Iosif de la Bisericani, astfel că la sfârșitul sec. 19 se aflau în
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
reprezintă cuvintele “misiune, misionarism, salvarea oamenilor, etc.” pentru mine și ține, în acest post-secol XX, adică secolul XXI, cel cu și al hipervitezei? Te întrebi: “Hiperviteza înspre ce?” - înspre pierzare veșnică, cel puțin din punctul de vedere al neprihănirii și sfințeniei pe care o cere Dumnezeu de la oameni. Care este scopul vieții tale? Să termini o școală bună? Să faci o afacere “deșteaptă”? Să te măriți / însori? CARE ESTE SCOPUL VIEțII TALE? Avraam a fost chemat de către Cel Prea înalt să
ARUNCATORUL DE STELE* de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351518_a_352847]
-
putere și S-a încins” (Ps. 92, 1). Frumusețea este slava Domnului care iradiază din El și se instalează în locurile cele sfinte în care Se odihnește El: În Sion, În Biserică, în omul credincios: „Laudă și frumusețe înaintea Lui, sfințenie și măreție în locașul cel sfânt al Lui” (Ps. 95, 6). Frumusețea și bunătatea Lui sunt nedespărțite și se revarsă ca binecuvântare peste toată zidirea, peste Biserică și membrii Ei - credincioși, deopotrivă, dăruindu-le viața dumnezeiască: „Iată acum ce este
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
lucrărilor sale, căci orice atribut divin fiind legat de infinitatea lui Dumnezeu, are și el un caracter infinit; astfel încât, nu poate fi determinat conținutul concret al infinității acestor atribute [17] . În consecință, între atributele spirituale ale lui Dumnezeu - atotștiința, înțelepciunea, sfințenia - Sfinții Părinți pomenesc și frumusețea. Cugetarea teologică din epoca patristică „Îl definește deci pe Dumnezeu ca fiind frumusețe, frumusețe pură”Despre Numirile dumnezeiești, prezintă frumosul ca fiind unul din numele lui Dumnezeu; ca urmare, frumosul este etern, imuabil, omniprezent, supraesențial
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
este prin excelență un loc teofanic. Sfântul luminează și lămurește lumea. El este o personalizare a frumuseții atât ca microcosmos, cât și ca microtheos. “Natura întreagă așteaptă gemând ca frumusețea ei să fie salvată de omul devenit sfânt” [89] . În sfințenie, în darurile Duhului Sfânt, omul regăsește intuirea imediată a adevăratei Frumuseți. După Sfântul Serafim de Sarov, scopul vieții creștinești este dobândirea Duhului Sfânt. Starea de har a Sfântului constă în frumusețea darurilor spirituale ale Duhului: bucuria nelimitată și de negrăit
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
cu El, a primit la actul creației sale și harul puterii de creație; acest ahr i-a fost dăruit pentru a face ca materia lumii, dată lui spre stăpânire, să rodească valori nepieritoare și, în același timp, că să împlinească sfințenia în trupul său propriu, transformându-l în “templu al Duhului Sfânt”. După crearea omului, Dumnezeu a sădit o grădină în Eden. “Și a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse și l-a pus în grădina cea din
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Efes, le poruncește: „să vă dezbrăcați de viețuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi,... și să vă înnoiți în duhul minții voastre, și să vă îmbrăcați în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate și în sfințenia adevărului. Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiți adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia suntem mădulare” (Efeseni 4, 22-25). Iar cuvântul nostru, potrivit Sfântului Apostol Iacov să fie ce este da, da iar ce este nu, nu pentru a nu
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
să o cinstim cu toții, pe rând, căci ne va aduce noroc în luptă, iar victoria noastră va fi binecuvântată! Așadar, ia, să-i arătăm noi ce am învățat de la muierile cele spurcate ale sarazinilor, pe care le-am binecuvântat cu sfințenia noastră! Mâinile cu mănuși de fier apucară zdravăn gleznele fine ale Silviei și executară brusc o mișcare de răsucire, atât de reușită încât proaspăta nimfă se trezi pe burtă, cu fața pe scândura slinoasă, dar nu avu nici acum timp
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
le-a adunat în acest volum ce marchează debutul în lumea frumuseții cuvintelor. Azima aburindă, pe care mama o împarte pruncilor, adună familia în jurul mesei și creează acea stare de cald și de împărtășire a dragostei peste care picură acea sfințenie a gestului ocrotitor. Ca și mama care rupe în tăcere azima caldă, poeta dăruiește, cu sfială, picături de iubire: „Adunată de vremuri, păstrată-n cămări.../ În marea de astre presar fericire/ Născută din doruri pierdute în zări.”/ Răvășire În acest
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
fim buni” / Acasă În felul acesta a hotărât să intre pe ogorul culturii române, cu respect pentru limba poporului și a locului în care își are rădăcinile vieții, cu modestia caracteristică strămoșilor săi și cu mare drag în folosirea cu sfințenie a Cuvântului înspre luminarea cugetului celui care-i citește versurile. Autoarea nu face risipă de metafore, dar le folosește frecvent, cu duioșia și îndemânarea izvorâte din sufletul ei curat și, mai ales, din harul ce Domnul i l-a oferit
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
pe care cu dragoste Și cu multă osândire, După voia Domniei Mele, l-a închinat Mai sus zisei monăstiri. “ ( Semnează. Pauză. ). Acum dute, poții să pleci! Și pravila în documentele monăstirii s-o treci! STAREȚUL SOFRONIE O s-o păstrăm cu sfințenie, Și o citim la fiecare denie Să amintim întregului norod De Mircea Mare Voievod! Care din dragoste de țară cu iubire A ctitorit aici o sfântă monăstire! Pleacă însoțit de călugărul care ține pielea de oaie. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
În secularizare intră termenul secol din limba latină. Ideea care se regăsește în spatele lui este că într-un fel, în relația existentă în mod general între Împărăția lui Dumnezeu și lume, între Biserică și lume, întreg registrul simbolic, întreg registrul sfințeniei, puțin câte puțin se transformă de fapt într-un spațiu laicizat, un spațiu public, se pierde dimensiunea transcendenței divine, tot ceea ce era în ordinea verticalității se pune în ordinea orizontalității, tot ceea ce era în ordinea imuabilului se pune în ordinea
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
în sală, alte punguțe cu dulciuri și jucărioare. A fost un minunat concert de colinde! Acestea fiind spuse, nu pot să nu-mi amintesc cuvintele P.S. Sebastian din pastorala citită credincioșilor la Nașterea Domnului (2009 - Slatina): „Să ne păstrăm cu sfințenie însemnele religioase, obiceiurile și datinile sfinte, pentru ca tăvălugul globalizării să nu ne poată înghiți tot ce a mai rămas creștinesc și românesc în noi - credința și cultura străbună”. În această perioadă încărcată de sărbători premergătoare Nașterii Domnului au fost și
CONCERT DE COLINDE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351604_a_352933]
-
conform DL 118/1990. 4. Faptul că Valeriu Gafencu “nu a fost niciodata condamnat la închisoare de către regimul comunist”, așa cum se exprimă reprezentanții INSHREW, nu îi poate anula acestuia nici statutul de fost deținut politic și nici incontestabilele fapte de sfințenie, comportamentul său de martir al închisorilor comuniste. În ultimă instanță, Valeriu Gafencu a fost condamnat tot de un regim totalitar, și atunci când vorbim de încălcarea drepturilor omului, de discriminări și de destine franțe abuziv, considerăm că victimele au dreptul la
SOLIDARITATE CU VALERIU GAFENCU de FUNDAŢIA „ION GAVRILĂ OGORANU” în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351600_a_352929]
-
a lui Caragiale, cu prilejul jubileului de 60 de ani, cu participarea celor mai importanți scriitori ai timpului. Marele dramaturg răspunde la numeroase urări primite din țară și străinătate: „Traiască frumoasa și cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie”. Aniversarea maestrului la 60 de ani, în presa vremii SCRIITORII TINERI ȘI CARAGIALE - cuvântarea d-lui Em. Gârleanu, la festivalul de la teatrul „Comedia” - Maestrul Caragiale, împlinind 60
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
am săturat de deruta și de fatalismul unei turme lipsite de personalitate, care acceptă să trăiască de azi pe mîine și rabdă oricîtă obidă. Nu suntem nici pe departe atata de minunați pe cît ne-ar plăcea nouă să credem. Sfințenia ne este încă și mai străină! Dar dacă tot am ajuns să conștientizăm asta, haideți să vedem ce bine putem săvîrși ca să dăm un sens întîmplării că suntem! Pentru că, în esența noastră profundă nu suntem, totuși, iremediabil răi... Tu, neam
FRAGMENTE DIN PROIECTUL HYPERBOREEA (PROZĂ SCURTĂ) de IULIAN MOLDOVANU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/346593_a_347922]
-
și cu atâta credință, încât judecându-ne nevrednici... Să căutăm și mai multe leacuri pentru rănile noastre. N-am fi, de altfel, vrednici să primim nici împărtășania anuală, dacă ne-am lua după unii care, în așa chip măsoară vrednicia, sfințenia și meritul tainelor cerești încât socotesc că împărtășania nu trebuie luată decât de cei sfinți și nepătați și nu mai degrabă pentru că această participare să ne facă sfinți și curați. Aceștia, fără îndoială, cad într-o mai mare trufie decât
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
cler și laici, încât primii nu doar că pot, dar trebuie să primească des Sfânta Împărtășanie, în vreme ce laicilor nu le este permis. Încă o dată, aici, îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom, care a apărat, mai mult decât oricine altcineva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele păstor ("Păstorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
aranja pentru culcare și știa că acest lucru o să-i ia minute bune... Băiatul cel mic dormea de mult, cel mare era plecat să doarmă la un prieten... I plăceau toate aceste ritualuri feminine la care ea se supunea cu sfințenie în fiecare seară. Își peria îndelung părul, apoi îl prindea într-un coc în mijlocul capului, deși el vroia să -l simtă desfăcut și sălbatic atunci când venea în pat. Apoi își masă cearcănele abia vizibile îndelung cu cremă și-și acoperea
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]