1,871 matches
-
a trăi întâlnirea transformatoare a vieții sale cu Cristos. Sf. Toma de Aquino afirma că toate aceste sacramente sunt organizate în așa fel încât omului și comunității să nu-i lipsească nimic din ceea ce îi este necesar pentru ca să ajungă la sfințire. Parcurgând acest itinerariu, omul descoperă o cale progresivă de întâlnire cu Dumnezeu, care dezvăluie și o modalitate progresivă de formulare a dialogului între cei doi. Pentru ca acest dialog să fie coerent‚ Dumnezeu, care deja se comunică pe sine, hotărăște să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Dumnezeu. Este singurul din cele șapte sacramente ce construiește dialogul nu doar ghidat de o structură fixă, ci uneori spontan, dar nu întâmplător, pentru că este inspirat de harul și lucrarea Duhului Sfânt. Acest raport este cultivat cu intenționalitate în vederea sfințirii omului. Nu este vorba nici de conversație, nici de dispută, nici de „stat de vorbă” cu preotul sau cu Dumnezeu, ci este în mod clar un dialog, prin care Cristos îi dăruiește omului iertarea, împăcarea și o viață nouă. Aceste
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aparte l-a ocupat atenția pentru penitență, ca modalitate elocventă de împăcare a creștinului cu Dumnezeu. Deși botezul a fost și este prima formă de împăcare a omului cu Dumnezeu, încă de la început, s-a manifestat nevoia ca viața de sfințire să fie întărită de alte practici penitențiale. Aceasta a fost și dorința lui Isus (cf. In 20,22-23), lucru care face ca sacramentul reconcilierii să fie deja prezent în viața comunităților creștine încă din primele secole, cu scopul iertării păcatelor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
provocările oferite de schimbările sociale contemporane, de noile ideologii și idei asupra vieții morale. Acest fapt aduce Biserica și trăirea vieții de credință pe un tărâm de criză, dar și de căutare a unor noi soluții care să fie benefice sfințirii omului. 3.2 Transformări sociale și provocări cu privire la viața morală Datorită dezvoltării posibilităților industriale și tehnice care caracterizează evoluția societății în ultima perioadă de timp, se remarcă o schimbare a conținutului conștiinței umane. Omul trăiește uneori momente de confuzie cu privire la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care ei pot avea un simț al vinei. Concepția că sacramentul funcționează „ex opere operatum” nu legitimează tratarea acestuia în mod mecanic, fără implicare afectivă, sinceră și profundă. Sacramentul reconcilierii trebuie privit ca un eveniment de eliberare, de mântuire și sfințire, dar nu izolat, ci ca un act inserat în „marile evenimente ale istoriei mântuirii”, care fac parte din planul înțelept al lui Dumnezeu. El trebuie considerat un eveniment în toată puterea cuvântului, pentru că, fiind un eveniment, atunci este privit ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu ocazii speciale, între comunitate, confesor și Dumnezeu. Cert este însă că, în orice ipostază a acestui raport, se desfășoară un real proces dialogic. Relația primară este aceea între penitent și Dumnezeu. Aceasta stă la baza vieții creștine și a sfințirii omului. Relația dintre penitent și confesor se dezvoltă ulterior, doar ca urmare a raportului pe care penitentul l-a avut și încă vrea să îl aibă cu Dumnezeu. În jurul acestor binoame, penitent-confesor și penitent-Dumnezeu, se află comunitatea, cu care penitentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este un eveniment în care el trăiește un raport diferit și original cu cuvântul lui Dumnezeu. Spovada a fost numită „culmen et fons” al oricărui proces de convertire, angajându-l pe penitent, pentru toată viața, sa într-un drum de sfințire și de mântuire. Mărturisirea se finalizează cu primirea dezlegării, a iertării păcatelor și cu propunerea unei îndestulări, fapt care îl ajută pe penitent să înceapă o nouă viață, în care se reia comuniunea cu Dumnezeu. Dar și în această comuniune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
harul primit și de angajarea omului purificat. 1.3 Dialog post-mărturisire Îndestularea (sau pocăința) pe care penitentul o primește în timpul mărturisirii este împlinită în dialogul post-mărturisire. Odată ieșit din confesional, omul iertat va continua procesul său de convertire și de sfințire, începând chiar cu împlinirea operei penitențiale. Aceasta are un caracter medicinal, reparator, pedagogic și obligatoriu. Împlinirea acestei opere constituie un semn al voinței creștinului reconciliat de a distruge păcatul și consecințele acestuia, fiind totodată și o formă concretă de continuare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci însuși Dumnezeu. Cu toate că „dimensiunea umană a preotului, cu calitățile și cu defectele sale (...), are o greutate evidentă, mai mult decât în orice alt sacrament”, prezența Duhului Sfânt face ca întreg procesul dialogic să fie condus conform planului divin de sfințire și de mântuire a omului. Cuvintele pe care confesorul le va rosti, vor fi inspirate de Dumnezeu și astfel vor deveni un instrument de purificare și de sfințire în viața penitentului. Nu doar atitudinea confesorului oferă eficacitate dialogului sacramental, ci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
face ca întreg procesul dialogic să fie condus conform planului divin de sfințire și de mântuire a omului. Cuvintele pe care confesorul le va rosti, vor fi inspirate de Dumnezeu și astfel vor deveni un instrument de purificare și de sfințire în viața penitentului. Nu doar atitudinea confesorului oferă eficacitate dialogului sacramental, ci și implicarea penitentului. El este conștient că nu comunică doar cu subiectivitatea confesorului, ci mai ales cu milostivirea lui Dumnezeu. Confesorul va trebui să știe cum să favorizeze
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în sacramentul reconcilierii se construiește pe matricea relației existente între confesor și penitent. El este motivat de doi factori: dorința penitentului de a se mărturisi cât mai bine și datoria confesorului de a-i oferi cel mai bun ajutor spre sfințire. Papa Ioan Paul al II-lea susținea importanța acestui dialog, afirmând că nu se poate nega penitentului, „în cea mai misterioasă și sfântă sferă a personalității, în care se trăiește raportul cu Dumnezeu, (...) dreptul unui colocviu personal, unic, cu Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că vrea să creadă cu tărie în milostivirea divină, infinită și gratuită. Condiția pentru ca penitentul să fie iertat se împlinește prin respectarea anumitor reguli, mai ales prin mărturisirea păcatelor și prin deschiderea cu sinceritate și cu umilință către căile de sfințire a persoanei sale. El este pregătit să se deschidă în mod implicit și la dialog cu persoana confesorului, în cadrul mărturisirii sacramentale, când, prin atitudinile sale, arată acest lucru. „Este de mare importanță contribuția pe care însuși penitentul o are în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
credință pe care însuși momentul respectiv le-ar considera necesare. 2.6.3 Alte teme ale dialogului În cadrul procesului dialogic dintre confesor și penitent, pot fi abordate anumite teme folositoare, care să se dezvolte în mod intenționat spre ajutorul și sfințirea penitentului. Ele sunt indicate atât de exigențele sale spirituale cât și de cerințele pe care însuși Dumnezeu le formulează cu privire la viața omului. În primul rând, confesorul se poate asigura, prin dialog, că penitentul este conștient de însuși actul sacramental pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Prin aceasta se ignoră menirea adevărată a dialogului dintre penitent și confesor. Or, dialogul este justificat numai de motive clare: fie este o nevoie a penitentului, mai ales atunci când riscă să greșească în ceea ce privește evaluarea actelor proprii sau a modalității de sfințire, fie este o exigență a confesorului, mai ales atunci când nu este sigur de dispoziția penitentului. Prin mărturisire și prin dialog, penitentul supune propria sa experiență, propriile sale acțiuni, comportamentul său și atitudinea sa judecății lui Dumnezeu și a Bisericii, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi dezvoltat și structurat în modul cel mai bun, urmând itinerariul propus de indicațiile din Ritual. El se derulează însă și în funcție de alți factori, în special de mărturisirea și dispoziția penitentului, fiind fidel unui criteriu clar de referință: iertarea și sfințirea omului spre lauda lui Dumnezeu. Conform structurii Ritualului, procesul dialogic respectă parcursul următor: 3.1.1 Primirea penitentului Penitentul este primit de către confesor într-un mod particular: „cu iubire frățească”. Această atitudine poate fi însoțită și de un salut amabil
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un act de „autodezvăluire”, mărturisirea nu este mereu un lucru ușor. Penitentul se deschide confesorului cu ceea ce este mai intim în sufletul său; îi prezintă ceea ce este ascuns și nevăzut. Cu toate acestea, autodezvăluirea este necesară, pentru că este în folosul sfințirii penitentului. Ca orice om ce se deschide, el are nevoie de înțelegere, de încredere și de încurajare. Greutatea mărturisirii poate veni și din partea anumitor factori situaționali, care o pot condiționa. Ea poate fi îngreunată de diferența dintre statutul penitentului și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acest aspect, atunci poate ajuta penitentul să devină conștient și de acest păcat. Este necesară însă prudența, căutând să respecte particularitățile fiecărui caz în parte. Întrebările adresate sunt formulate respectând un criteriu esențial, acela de a urmări adevăratul bine și sfințirea penitentului. d. Propunerea unei pocăințe Dialogul dintre penitent și confesor se îndreaptă treptat spre propunerea unei pocăințe din partea confesorului. Aceasta este împlinită de către penitent, respectând indicațiile confesorului, care, prin pocăința oferită, poate să sublinieze și caracterul social al păcatului și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorul poate apela în mod intenționat în dialogul său cu penitentul. Folosindu-se de acestea, el vrea să îi faciliteze penitentului înțelegerea mesajului evanghelic, să îl ajute în primirea reconcilierii sacramentale și să îi indice mai ușor o cale de sfințire. De multe ori, aceste paradigme se impregnează adânc în viața confesorului, modelându-i personalitatea, fapt ce poate fi în favoarea celebrării sacramentului reconcilierii, cu condiția de a nu schimba esența acestuia. Însă, pentru că este greu ca toate aceste aspecte să iasă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca persoana confesorului să fie cu adevărat capabilă de judecată, să cunoască bine situația pe care o judecă și să fie fidelă normelor și criteriilor stabilite de Biserică, pentru ca, în final, să pronunțe o „sentință” care să fie în folosul sfințirii penitentului. În împlinirea rolului său de judecător, confesorul nu trebuie să manifeste autoritarism sau atitudine ostilă față de penitent, să-i impună într-un anumit mod pedepse, ci mai degrabă să cultive empatia, respectul și bunăvoința. Este o judecată legată de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care le poartă în sufletul său, penitentul se simte întărit și încărcat cu speranță. Împlinind această misiune, confesorul dovedește că ascultă de glasul lui Isus (cf. In 20,21-23), care este categoric și care îl invită la o misiune de sfințire a omului, adică la a continua lucrarea de mântuire pe care a început-o Isus însuși. 4.7 Confesorul, martor al harului lui Dumnezeu Celebrând sacramentul reconcilierii, confesorul păstrează conștiința că, la rândul său, este și el un păcătos. Dar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
deja stabilite, lucru care se întâmplă cu acordul autorității bisericești, care analizează sacramentul atât din punct de vedere spiritual și liturgic, cât și din punct de vedere moral și juridic, căutând soluționările corespunzătoare. Soluțiile găsite trebuie să fie mereu în favoarea sfințirii și mântuirii persoanei umane. Acest fapt face ca întreg sacramentul reconcilierii să fie destul de complex, atât cu perspective și viziuni comune și generale, cât și cu aspecte și derogări speciale și particulare, înglobând, prin urmare, în cadrul celebrării sale, atâtea posibilități
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajutor atât anumite cunoștințe din sfera științelor umane, cât și însușirea anumitor atitudini, precum prudența, răbdarea și discreția, pentru că mereu dimensiunea psihologică a persoanei rămâne un element destul de sensibil. Sacramentul trebuie să fie în slujba drumului de convertire și de sfințire a penitentului și celebrat cu intenția de a-l ajuta să parcurgă acest drum, confesorul fiind atent la „legea gradualității” ce caracterizează viața oricărui creștin. În orice situație dificilă din punct de vedere moral, confesorul va fi conștient că medicul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
momentul în care penitentul exprimă cel puțin păcatele grave împreună cu numărul și specia lor în fața unui confesor, în timp ce îndestularea devine acțiunea pe care confesorul i-o propune penitentului, după mărturisirea și dezlegarea acestuia, și are un scop reparator sau de sfințire personală. Este însă necesar ca aceasta să fie indicată verbal, în scris fiind invalidă. Referindu-se la sacramentul reconcilierii, Codul clarifică mai multe aspecte: rolul și competențele confesorului, mărturisirea penitentului, păstrarea sigiliului sacramental, oferirea dezlegării precum și alte elemente particulare. Fiind
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de harul lui Dumnezeu, cere și efortul omului, atât în plan intern, personal, cât și în plan extern, al relațiilor sale cu ceilalți. Înseamnă că reconcilierea sacramentală presupune parcurgerea unui itinerariu spiritual, care se realizează etapizat, constând în purificare și sfințire și îmbrăcând caracterul unor trăiri ascetice și mistice. Însă aceste trăiri vor avea aici un caracter specific, sacramental, fapt care nu poate fi contradictoriu cu intenția reconcilierii, căci dacă asceza este un proces de purificare, iar mistica un proces de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
toată iubirea ființei umane. Prin aceasta, se concretizează un alt efect al sacramentului reconcilierii și al procesului dialogic dintre confesor și penitent: autocomunicarea lui Dumnezeu. 2. Autocomunicarea lui Dumnezeu Trăind reconcilierea cu Dumnezeu și parcurgând momente de purificare și de sfințire, prin celebrarea sacramentală, penitentul experimentează într-un mod particular revărsarea milostivirii lui Dumnezeu în viața sa. Dumnezeu este perpetuu și constant milostiv, însă nu întotdeauna omul este conștient de acest lucru, fapt pentru care, uneori, consideră lipsită de semnificație porunca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]