1,022 matches
-
oxigenul și se încarcă cu dioxid de carbon pe care îl va elimina prin sifonul superior. Prin mișcarea cililor de pe suprafață branhiilor se formează un curent de apă,necesar respirației. Scoică de lac respira prin două sifoane.Prina dată prin sifonul interior,apoi prin cel superior. O dată cu apă care intră prin sifonul inferior, în cavitatea mantalei pătrund diferite organisme mici, care ajung în gură scoicii, situată sub mușchiul anterior. Gură este înconjurată de 4 foite cu cili care, prin mișcarea lor
Scoică de lac () [Corola-website/Science/310766_a_312095]
-
va elimina prin sifonul superior. Prin mișcarea cililor de pe suprafață branhiilor se formează un curent de apă,necesar respirației. Scoică de lac respira prin două sifoane.Prina dată prin sifonul interior,apoi prin cel superior. O dată cu apă care intră prin sifonul inferior, în cavitatea mantalei pătrund diferite organisme mici, care ajung în gură scoicii, situată sub mușchiul anterior. Gură este înconjurată de 4 foite cu cili care, prin mișcarea lor, îndreaptă hrană spre orificiul bucal. Resturile nedigerate sunt eliminate prin anus
Scoică de lac () [Corola-website/Science/310766_a_312095]
-
mușchiul anterior. Gură este înconjurată de 4 foite cu cili care, prin mișcarea lor, îndreaptă hrană spre orificiul bucal. Resturile nedigerate sunt eliminate prin anus, situat în camera mantalei, deasupra mușchiului posterior. De aici, apa cu resturile nedigerate, iese prin sifonul superior. Femelă depune ouăle pe branhii, unde are loc fecundația. Din ouă ies larvele care stau fixate pe branhii din toamnă până-n primăvară, apoi se desprind și se fixează pe branhiile unor pești. După 3-10 săptămâni apar scoicile mici de
Scoică de lac () [Corola-website/Science/310766_a_312095]
-
în amonte, se escaladează Baricada Mare după care galeria se îngustează și devine mai usor accesibilă. În partea stângă, la de la intrare, se deschid două galerii scurte care se unesc după câteva zeci de metri și se termină într-un sifon (Sifonul Roru) parțial explorat. După ce coboară , sifonul devine orizontal și se îngustează. Pereții sunt curați, plini de lingurițe iar podeaua este acoperită cu pietriș rotunjit, dovada unui curs foarte lung. Sifonul poate fi depășit de o echipă bună de scufundatori
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
amonte, se escaladează Baricada Mare după care galeria se îngustează și devine mai usor accesibilă. În partea stângă, la de la intrare, se deschid două galerii scurte care se unesc după câteva zeci de metri și se termină într-un sifon (Sifonul Roru) parțial explorat. După ce coboară , sifonul devine orizontal și se îngustează. Pereții sunt curați, plini de lingurițe iar podeaua este acoperită cu pietriș rotunjit, dovada unui curs foarte lung. Sifonul poate fi depășit de o echipă bună de scufundatori cu
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
care galeria se îngustează și devine mai usor accesibilă. În partea stângă, la de la intrare, se deschid două galerii scurte care se unesc după câteva zeci de metri și se termină într-un sifon (Sifonul Roru) parțial explorat. După ce coboară , sifonul devine orizontal și se îngustează. Pereții sunt curați, plini de lingurițe iar podeaua este acoperită cu pietriș rotunjit, dovada unui curs foarte lung. Sifonul poate fi depășit de o echipă bună de scufundatori cu echipament adecvat. Apă ce apare din
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
câteva zeci de metri și se termină într-un sifon (Sifonul Roru) parțial explorat. După ce coboară , sifonul devine orizontal și se îngustează. Pereții sunt curați, plini de lingurițe iar podeaua este acoperită cu pietriș rotunjit, dovada unui curs foarte lung. Sifonul poate fi depășit de o echipă bună de scufundatori cu echipament adecvat. Apă ce apare din acest sifon are cu totul o altă origine decât Vânătările Ponorului. Continuând explorarea pe galeria principala în amonte, după se ajunge La lanțuri, o
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
orizontal și se îngustează. Pereții sunt curați, plini de lingurițe iar podeaua este acoperită cu pietriș rotunjit, dovada unui curs foarte lung. Sifonul poate fi depășit de o echipă bună de scufundatori cu echipament adecvat. Apă ce apare din acest sifon are cu totul o altă origine decât Vânătările Ponorului. Continuând explorarea pe galeria principala în amonte, după se ajunge La lanțuri, o verticală de . Odată urcata această verticală, se pătrunde într-o galerie largă și împodobita cu scurgeri parietale. Ea
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
are podeaua acoperită cu o salba de gururi .imaculate. De aici, pe o galerie îngustă se ajunge la activ. După mai puțin de , tot pe stânga, se întâlnește bifurcația ce duce în Sala Tăcerii. După bifurcație urmează Sală Crucii cu Sifonul. Pe dreapta, după ce se depășește sifonul, printr-o fisură a peretelui greu de găsit, se pătrunde în Labirintul Ludușan prin alt mare sistem fosil. Acesta este format din galerii dezvoltate pe diaclaze la intersecția cărora, prin prăbușiri au apărut săli
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de gururi .imaculate. De aici, pe o galerie îngustă se ajunge la activ. După mai puțin de , tot pe stânga, se întâlnește bifurcația ce duce în Sala Tăcerii. După bifurcație urmează Sală Crucii cu Sifonul. Pe dreapta, după ce se depășește sifonul, printr-o fisură a peretelui greu de găsit, se pătrunde în Labirintul Ludușan prin alt mare sistem fosil. Acesta este format din galerii dezvoltate pe diaclaze la intersecția cărora, prin prăbușiri au apărut săli, puțuri. și hornuri.. De remarcat este
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
active fără descoperiri notabile. În vara următoare , Viorel Ludusan descoperă deasupra Sălii Virgine o vastă rețea fosilă de aproape 2 km. În timpul turelor de cartare Teo Ludusan excaladează hornurile de pe activ, descoperind scurte galerii fosile. Forțând o diaclaza îngustă în spatele sifonului, Viorel Ludușan descoperă al doilea sistem fosil. Este explorat și cartat în mai multe ture. Lungimea totală a peșterii este de 5 200 m. iar denivelarea de +123 m. Este cea mai lungă și cea mai denivelata peșteră din Munții
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
lungimea și lățimea sunt apropiate ca valoare. Ca și galeriile se împart în multe categorii după aceleași criterii. Puțurile sunt golurile puternic înclinate sau verticale care se deschid din podeaua peșterii. Hornurile sunt galerii verticale care pleacă din tavanul galeriilor. Sifoanele sunt galerii de peșteră total inundate cu apa. Speleotemele sunt "umplutura" din peșteri formata fie din rămășițele de stâncă încă nedizolvate, fie din depuneri. Ele vor forma un capitol separat. Peșterile primare sunt goluri în scoarță, formate ca atare odată cu
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
Cluj în 1949. Din 1951 este cooptata și echipa de alpiniști ai AȘ Armata Brașov condusă de Emilian Cristea. În competiție intra și o echipă de speleologi francezi. În mai multe expediții este explorata galeria activă. În 1957 este atins sifonul final. În alte două intrări din 1972, echipa de alpinism de la A.S. Armata-Brașov, reușește escaladarea peretelui final de peste 100 m înălțime, fără ca să găsească o continuare. Speologii din Stei sunt cei care au eliminat multe semne de întrebare de pa
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
diametru). După câțiva zeci de metri de la intrare se intersectează dolina a doua de 70 m diametru și 150 m înălțime, cu pereți verticali. Tot aici sub portal iese dintr-o galerie un râu puternic. Este apa ce dispare în sifonul din Peșteră de la Căput. Ea dispare apoi imediat în altă gură de galerie ce reprezintă începutul râului subteran al Cetăților. A treia dolina este cea mai mare și dă acces direct la galeria activă. După ce se trece de zonă luminată
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
partea superioară o galerie fosilă de 300 m. Urmează Sală Taberei, o verticală și primul lac navigabil. Se trece o nouă baricada, lacul al doilea și o galerie impresionantă de 70 m înălțime ce duce la lacul 3 și 4. Sifonul sau lacul 5 ce urmeaza se poate trece pe sus, printr-o galerie fosilă după care urmeaza lacul 6 lung de 85 m. Se trec următoarele trei lacuri pentru a ajunge într-o zonă în care apar speleoteme, Sala Florilor
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
găsesc interesante stalagmite arenacee. Porțiunea de după această sală apare inundată parțial de lacurile 10, 11 și 12. Galeria Venețiana, frumos concreționată, da acces într-o sală cu un mare grohotiș, apoi galeria se inundă formând lacul 14, ce duce la sifonul terminal, încurcat de trunchiuri de pomi. Din acest punct, sfârșitul propriu-zis al galeriei, începând din 1972 alpiniștii au efectuat o mulțime de escalade în căutarea pasajului de trecere spre aval. S-a reușit urcarea a 120 m dar galeriile găsite
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
rularea toaletelor și el a acceptat. Aceasta, cu toate acestea, a generat publicitate negativă de când Pepsi a sponsorizat deschiderea parcului; clienții au fost dezamăgiți când au crezut că fântânile nu merg dar a fost un mod cinic de a vinde sifon. Asfaltul a fost turnat recent doar că dimineața a fost atât de moale încât pantofii pentru femei cu toc înalt s-au scufundat în ea. În septembrie 1959, premierul sovietic Nikita Hrușciov a petrecut treisprezece zile în Statele Unite. La vizita
Disneyland () [Corola-website/Science/305956_a_307285]
-
de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. Scufundarea sub gheață este practicată în general în lacuri. Scufundarea în peșteri este scufundarea efectuată pentru explorarea și cercetarea peșterilor și sifoanelor submerse. Scufundarea la epave reprezintă cercetarea de epave aflate sub apă. Scufundarea de noapte este scufundarea efectuată pe timpul nopții. Arheologia subacvatică are ca obiect găsirea, recuperarea și studierea diverselor relicve istorice aflate sub apă. Este scufundarea ce utilizează un aparat
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
iar pereții prezentând nivele de eroziune și pe alocuri concrețiuni calcaroase. Parcurgând un sector lung al coridorului cu apă se ajunge la Zidul Mare de 8 m înălțime, care permite vizitarea unei porțiuni superioare a peșterii. Apele care ies prin Sifonul 1 dispar la un nivel superior (8 m) prin intermediul unui remarcabil sorb de secțiune circulară. De aici peșteră se lărgește considerabil (până la 8—10 m). Coridorul se termină cu un lac de peste 20 m lățime și peste 3 m adâncime
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
unui remarcabil sorb de secțiune circulară. De aici peșteră se lărgește considerabil (până la 8—10 m). Coridorul se termină cu un lac de peste 20 m lățime și peste 3 m adâncime, la capătul căruia tavanul se continuă, oblic, pe sub apă (Sifonul ÎI). Peșteră a fost explorata în continuare. Ea prezintă interes pentru cercetările de speleogeneză și sedimentologie. Tronsonul vizitabil actualmente, în condiții dificile de acces, are o lungime de numai 548 m (dintr-un total de 1177 m). Faptul că dincolo de
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
ÎI). Peșteră a fost explorata în continuare. Ea prezintă interes pentru cercetările de speleogeneză și sedimentologie. Tronsonul vizitabil actualmente, în condiții dificile de acces, are o lungime de numai 548 m (dintr-un total de 1177 m). Faptul că dincolo de sifonul ÎI - depășit cu ajutorul scafandrului autonom - peșteră continuă în regim vados, având o rețea vastă de galerii neafectate de impactul uman. Morfologia să, departe de a posedă arabescurile specifice peșterilor puternic concreționate, este sobra și impunătoare. În peștera au mai fost
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
colaborări între cercetători ai Institutului de Speologie și cluburi ale speologilor amatori din străinătate. Ca urmare a acestor colaborări peștera atinge o dezvoltare de 6639 m si o denivelare de +405m. După expedițiile româno-engleze din anii 1968-1969 se consideră că sifonul aflat la circa 800 m de Sala Mendip (sala aflată pe galeria principală activă la aproximativ 3,3 km de intrare) este finalul peșterii. De aici si denumirea de "Sifonul Englezilor". În noiembrie 1983 o echipă de la "Vertikum" Budapesta, invitată
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
405m. După expedițiile româno-engleze din anii 1968-1969 se consideră că sifonul aflat la circa 800 m de Sala Mendip (sala aflată pe galeria principală activă la aproximativ 3,3 km de intrare) este finalul peșterii. De aici si denumirea de "Sifonul Englezilor". În noiembrie 1983 o echipă de la "Vertikum" Budapesta, invitată de speologi de la "Focul Viu" București și de la Grupul de Explorări Subacvatice Subterane (GESS) București la o tură de vizitare în Șura Mare atinge, după o escaladă de 7 m
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
Vertikum" Budapesta, invitată de speologi de la "Focul Viu" București și de la Grupul de Explorări Subacvatice Subterane (GESS) București la o tură de vizitare în Șura Mare atinge, după o escaladă de 7 m, un scurt pasaj fosil: este scurtcircuitat astfel sifonul care timp de 15 ani barase calea continuării în Șura Mare. Avansând pe sectorul de galerie activă din amonte de sifon, speologi de la cluburile "Focul Viu" București și "Cristal" Oradea ajung, în decembrie 1983, la uriașa cascadă finală. Deschiderea peșterii
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
de vizitare în Șura Mare atinge, după o escaladă de 7 m, un scurt pasaj fosil: este scurtcircuitat astfel sifonul care timp de 15 ani barase calea continuării în Șura Mare. Avansând pe sectorul de galerie activă din amonte de sifon, speologi de la cluburile "Focul Viu" București și "Cristal" Oradea ajung, în decembrie 1983, la uriașa cascadă finală. Deschiderea peșterii, monumentală, de aproape 40 m înălțime și 12 m lățime la bază, rivalizează cu intrările din mult mai cunoscutele Cetățile Ponorului
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]