4,486 matches
-
prin orice eveniment, prilej, stare, trăire din viața omului. Lipsa conștientizării prezenței lui Dumnezeu în viața cotidiană este trăită de omul firesc, cel care își duce existența în cadrele limitate ale căderii, centrat pe sine, și care nu dispune de simțirile duhovnicești pentru a realiza această prezență. Prin urmare, nu Dumnezeu este absent din lume și din viața omului, ci omul nu simte această prezență. De aceea, va exista întotdeauna o diferență de percepție a aceleiași realități: acolo unde un credincios
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364644_a_365973]
-
-se și adunându-și clipele cu grijă printre perdele de ceață ce cuprind nesfârșirea zărilor, că, ceea ce înseamnă un final lumesc aici, pe pământ, fiind cunoscut astfel nouă, celor născuți din nemurirea vremurilor, în realitatea eternității, cea existentă dincolo de orice simțiri, rațiuni și percepții ale planului vizibil, își regăsește forma în filele unui nou început, având continuarea în sfere invizibile ochilor minții și priceperii lumii.... Și atunci, luându-mi rămas bun în treacăt, printre șoapte, meditând printre suspinuri și tăceri, lăcrimând
DIALOG CU TIMPUL de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1480897229.html [Corola-blog/BlogPost/376939_a_378268]
-
DE-AM FI O CLIPĂ... Autor: Maria Ciumberică Publicat în: Ediția nr. 398 din 02 februarie 2012 Toate Articolele Autorului De-am fi o clipă... De-am fi o Clipă teferi în Cuvânt Și de ne-am trece Pasul cu simțire, N-am mai fi ploi de lacrimi. Și nici vânt... Nu ne-am închide Calea spre Iubire. De ne-am vedea în viitor o Clipă Și nu ne-am da Trecutul pe-un păcat, De viața noastră n-am face
VERSURI DE-AM FI O CLIPĂ... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Inger_si_suflet_versuri_de_am_maria_ciumberica_1328189759.html [Corola-blog/BlogPost/347072_a_348401]
-
ambulantele prăzi - Prizonieri după-un vechi paravan. Rar încolțește un zâmbet pe chip, Negură-n gânduri și în privire, Soarta ne joacă ades un tertip, Bezna nu poate să ne mai mire. Gheață e-n inimi, la fel și-n simțiri, Destine goale, fără direcție. Viața ne-nvăluie în amăgiri, Dar nu-nvățăm o nouă lecție. Îngeri plăpânzi nu mai pot apăra Ființa noastră rătăcitoare, Ne-a mai rămas numai vag a spera Într-o minune, acum, salvatoare. Refugiați în furtuna din
AMĂGIRI HILARE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1435396705.html [Corola-blog/BlogPost/352990_a_354319]
-
Mircea Publicat în: Ediția nr. 1717 din 13 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului VISAM,VISEZ ȘI-ACUM.. Se așezase iarna peste lume Visam că te voi întâlni În fiecare zi mă deșteptam anume Și mă gândeam :când,dacă o să vii Simțirea mi se-npletea-n cuvinte Până-ntr-o zi când te-am văzut Parcă te cunoșteam,te căutam prin minte Aveam o cale lungă de făcut Voiam să mă înalț,dar gândul răvășit Nu îmi da pace,tresărea...ei bine Și dintr-
VISAM,VISEZ SI-ACUM de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mircea_1442149168.html [Corola-blog/BlogPost/381721_a_383050]
-
Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 2090 din 20 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Adună înserarea, din strofe violete, Vocale fulgerânde printre silabe șchioape; Sunt muguri de credință poemele discrete, Cuvinte destrămate pe-ntunecate pleoape. În vatra ursei arde simțirea goliciunii, Se mistuie himere în palma nerostirii... Cu buzele-nsetate de seva rugăciunii, Din clipa veșniciei beau cupa izbăvirii. În cartea sorții scrie o mână nevăzută Dorința de lumină, dorința de-mpăcare; Simt focul rugăciunii cum inima sărută Și gânduri
DORINȚA DE ÎNALT de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1474366614.html [Corola-blog/BlogPost/379840_a_381169]
-
slujirea preoțească, Euharistia „este Taina prezenței celei mai depline și a lucrării celei mai eficace a lui Hristos în Biserică și prin ea în lumea întreagă” . Jertfa înseamnă prezența celui care se jertfește, dăruindu-se pe Sine, și trăirea și simțirea acestei prezențe de cel căruia persoana se dăruiește în iubire. De aceea, în Euharistie ca Jertfă și Taină, există în modul cel mai unitar și armonios realizarea unirii celei mai depline între Hristos și persoana umană. Acesta este adevărul Scripturii
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_duhovniceasca_a_sfintei_euharistii_.html [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
ale Dunării și mai viguroase ca piatra caldă a Carpaților. Tocmai de-aceea, călăuziți fără greș de maica limbă pe drumurile întortocheate ale destinului istoric, românii din trecut și-au croit tainice poteci peste munți și ape spre inima și simțirea fraților din celelalte provincii, contribuind din plin în acest chip la admirabila unitate a limbii lor, o limbă care și-a mărit farmecul prin dulceața subdialectelor, și punând în evidență ceea ce constituie adevăratul miracol al acestui popor, după cum ne înștiințează
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_limba_ce_o_v_george_petrovai_1377842571.html [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
și de tristeți și dezamăgiri. Iubirea nu poate fi întreagă decât doar cu aceste ingrediente, nelipsite din substanța ei inefabilă. Poeta are curajul să spună că poate supune spațiul și timpul, într-un arc voltaic iscat de acest nobil sentiment: „Simțirea mea/ un arc e peste timp/ și peste spațiul/ ce nu se supune/ dorinței mele / de-a ne regăsi/ și într-un punct să poată/ să ne-adune”(„Am vrut”). Un foarte frumos poem de iubire în care pământescul se
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/Poeme_la_cumpana_cerului_cu_tarana_cezarina_adamescu_1332946716.html [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]
-
mă scol dimineață, mai dă-mi și acest talisman, Pe care mereu l-au avut făurarii, la care le torni doar Tu - Har, Secretul ascuns, care-l țin lăutarii, poeții și. . .fac Dar din Dar!. Frământă-mi și stoarce-mi simțirile toate, Mărite Stăpâne, Tu toate le poți! Să aflu o cale, presimt că se poate, Prin muncă cinstită și fără de hoți!. Copiilor mei să le las moștenire, Din tată în fiu, meșteșug minunat, În care să pună și-un gram
T E R O G M Ă Î N V A Ţ Ă de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/T_e_r_o_g_m_a_i_n_v_a_ionel_davidiuc_1386691879.html [Corola-blog/BlogPost/363246_a_364575]
-
Că sufletu-i fântână-n piept/ Și roata albă mi-e stăpână/ Ce zace-n sufletul fântână/ La soare, roata se mărește.” Tematici la zi, văzute cu ochii limpezi, cuminți, de parcă tot imundul lumii cedează la frumusețea gândirii și a simțirii. Versurile Anei Maria, au puterea de a purifica. (etnobotanicele anulate fără ordonanță de guvern) “serile de vară se evaporă din mlaștini albastre steaua polară mă plimbă în carul mare înfășată cu ferigi” Ludicul fantasmagoric își găsește, la mica noastră poetă
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428560747.html [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
un gri-cenușiu care devine din ce în ce mai întunecat. Dacă ar fi putut privi în continuare ar fi putut vedea mocnind, ca într-un tăciune aparent stins, o flăcăruie prevestitoare. Cei doi îndrăgostiți au avut vina de a simți la unison coeziunea sufletescă, simțire devenită vizibilă celor prezenți. Nonșalanța, naivitatea, credulitatea, încrederea oarbă în sentimentele înălțătoare, dau miez iubirii. Fără de toate acestea iubirea nu există, iubirea nu poate fi decât fragilă. Atunci când trebuie să lupți pentru iubire, ea devine o cauză pierdută orice s-
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1479307311.html [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]
-
speriați de larga lume Cruzi la minte și la trup, dar iubeam ceva anume Ce era doară al nostru, lucru mic și ne-nsemnat Pentru unii...însă pentru noi chemare, dovedit adevărat, Ce bătea în piept cu forță răscolindu-ne simțire, Dând fiori frumoși în viață, noi l-am denumit: iubire. Pentru unii, a iubi, e-un cuvânt banal de spus Pentru noi a fost ca crezul și respectul ne-a adus ... Citește mai mult ADUN ANII PENTRU TINEAnii pârguiți și
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
fragezi din plămadă, speriați de larga lumeCruzi la minte și la trup, dar iubeam ceva anumeCe era doară al nostru, lucru mic și ne-nsemnatPentru unii...însă pentru noi chemare, dovedit adevărat,Ce bătea în piept cu forță răscolindu-ne simțire,Dând fiori frumoși în viață, noi l-am denumit: iubire.Pentru unii, a iubi, e-un cuvânt banal de spusPentru noi a fost ca crezul și respectul ne-a adus... VI. RUGĂ DE POET, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
care au nutrit-o/ pentru tine!” („De-a lungul luminii”). Centrul de greutate rămâne totuși iubirea pentru ființa îndrăgită, privită din perspectiva eului liric masculin. Nu cunoaștem sentimentele femeii, numele ei, preocupările, trăirile, fiindcă poetul nu o particularizează. Cunoaștem doar simțirile poetului, chinurile lui. Din sentimentele sale de dragoste, el zidește statuia femeii, fără să cunoaștem dacă și ea îi răspunde în aceeași măsură, dacă este indiferentă, sau nici măcar nu știe că este iubită. Sufletul poetului este o continuă ardere, în numele
DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1486097268.html [Corola-blog/BlogPost/368479_a_369808]
-
Renasc dorinți de-nchipuiri ucise. Fecioarei din oglindă-i simt fiorul Când gândurile împletesc cunună E viața piesa-n care joacă dorul, Un rol tivit pe-un colțișor de lună. De-acolo se revarsă-n lume, tainic, Și-ascute-n spinul rozelor simțirea Oglinda sparge, dorul cel năvalnic, În ochii-i verzi înmugurind iubirea. (2) Ion VANGHELE: IARNA CA O COAPSĂ DE FEMEIE Iarna-i ca o coapsă de femeie Și mă joc în nopți pe derdeluș Luminând în cerul ei scânteie Ursuleț
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_ion_vanghele_poeme_ion_vanghele_1328677832.html [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
simțită... Cum să nu mă întreb: oare cum se nășteau aceste metafore minunate, de unde venea acea dorință de a se bate cu dragostea în lume, a scriitorului? Din fiecare cuvânt scris, pare să se nască în mine un curcubeu de simțiri, iar aripa viselor se întinde deasupra creștetului meu îndemnându-mă să sper, să-mi doresc să fiu traversată de aceleași trăiri fănușiene, să pot rosti cu glas hotărât: Viață, te iubesc! chiar dacă ghimpele diavolesc mă înțeapă adesea și-mi strecoară
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Fanus_neagu_cioplitor_i_cornelia_viju_1365155878.html [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
pe terenul propriu al cărturarului rucărean, pentru a se pune de acord asupra elementelor aflate în suspensie. De unde se vede că, oamenii mari își recunosc adesea limitele, spre cinstea lor. Mi-a destăinuit cândva c-a avut drept model de simțire românească și creștină pe episcopul Chesarie de la Buzău, a cărui operă și viață monastică i-au dat revelații, iluminându-l! Pe cine ai tu cetitorule, drept model!? Un rucărean de azi, de tradiție cărturărească autentică, scriitorul și regizorul Ioan Puiu
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Doi_ani_de_la_eternitatea_profesorului_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
purtarea de grijă a lui Dumnezeu, în pofida tuturor vicisitudinilor pe care le-au traversat din cauza sistemului și a regimului ticăloșit, antihristic!... În altă ordine de idei, într-o mărturisire a sa consemnată de către o altă carte de suflet, cuget și simțire autentică, Părintele Ieromonah Amfilohie Brânză - Duhovnicul Mănăstirii Diaconești - Bacău recunoaște că „Am vorbit de acești părinți mari ai Ortodoxiei noastre, pe care noi nu-i numim sfinți, căci ne temem de asta. Dar pentru noi au fost ca niște sfinți
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII? de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486456613.html [Corola-blog/BlogPost/384831_a_386160]
-
Antipozi, George Roca. Speech-ul domniei sale a fost unul echilibrat (că tot suntem la echinocțiu), cu multă trăire, sentiment, și cu mult umor, vorbe de duh. Chiar în titlul cărții domniei sale, „Căutând insula fericirii” există o subtilitate de gând, de simțire , cu valoare de declarație de iubire pentru România, pentru români, pentru locurile natale. Spunea domnul Roca despre această căutare a insulei fericirii (care, nu-i așa, ar putea fi o insulă mare, cât un continent!) că este zadarnică! Fericirea, este
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Spor_de_lumina_la_echinoctiu_al_florin_tene_1380473959.html [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
elaboreze normele de aplicare ale altei legi: cea care instituia „Ziua Limbii Române” la 31 august. Fapt pentru care și anul acesta, SĂRBĂTOAREA UNITĂȚII NOSTRE PRIN LIMBĂ, urma, cum s-a și întâmplat, să fie celebrată de toți cei cu simțire patriotică, în afara instituțiilor culturale pe care Guvernul le lasă în grija miniștrilor UDMR. Dar iată că o situație neprevăzută a făcut ca domnul Kelemen Hunor să nu plece din fruntea Ministerului Culturii, conducându-l în continuare, dar tot fără a
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1411730099.html [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
trecut a fost promulgată Legea 53/2013. Ba chiar și după această promulgare, întrucât nu existau instrucțiuni de aplicare, iar oficialitățile refuzau birocratic să se angajeze, tot împreună cu organizațiile societății civile, cu susținerea din presă și a autorităților locale de simțire patriotică, spre cinstirea acestei Legi, am organizat anul trecut multe manifestări în localitățile țării și o amplă manifestare centrală pe Valea Prahovei, aflată în legătură internet cu organizații culturale ale românilor de pretutindeni și în legătură sufletească directă cu participanții
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1411730099.html [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
se va face această sărbătorire dacă, abuziv, ministerul pe care l-ați condus, nu și-a îndeplinit obligația legală de a elabora normele de aplicare?!” Desigur, noi, societatea civilă, alături de confrații din presă, de instituțiile și autoritățile locale conduse cu simțire patriotică, vom face aceasta Și vă spun foarte clar de ce: 1.Pentru adevărurile istorice despre devenirea, ființa și cultura noastră care se atestă prin limbă; 2.Pentru cinstirea viziunii poeților și cărturarilor noștri care au cântat întotdeauna „ Limba ce-o
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1411730099.html [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut / Din veac de mare început; / Iar nimănui n-am făcut rău, / Crezând în Bunul Dumnezeu / Care, cu noi, Va fi mereu! Va fi mereu!”... Da: Înarmați cu o asemenea simțire la care V-am dori părtaș, noi vom asigura și anul acesta sărbătorirea, chiar și fără ajutor oficial. Dar e normal, oare, ca Statul, Guvernul, să nu facă nimic, în ciuda faptului că există două legi, promulgate una după alta, tocmai
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1411730099.html [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
lungi, uscățive, au apucat șovăielnic micul recipient misterios. Pendula ticăia regulat, monoton, nepăsătoare la trăirile bătrânei. Și-a făcut curaj, a dus la gură licoarea sorbind cu încredere până la ultimul strop. Încăperea se învârtea în jurul ei, s-a prăbușit fără simțire...noaptea era la zenit. Un tunel întunecat se forma în jurul ei. Deschizând ochii, observă că totul era schimbat. Camera cu draperii grele de culoarea rubinului accentua nefirescul locului iluminat difuz de lumânări mari, albe. Era amețită. Capul îi vâjâia ca
ELIXIRUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Elixirul_camelia_constantin_1331720962.html [Corola-blog/BlogPost/348362_a_349691]