1,491 matches
-
sugestia erotică pe care o comportă acesta. În același timp, podoaba capilară susține sugestia unei fluidizări a compoziției și relația cu Secession-ul și ale sale reprezentări feminine cu părul prins în turbionul febricitat al pasiunii 339. Semnificativ pentru sensibilitatea simbolistă, suferința este ambiguizată erotic cu sugestia unui masochism latent, străbătută de o caldă animalitate senzuală. Invocând pe linia deschisă de Alexandru Bogdan- Pitești o comparație dintre Storck și Rops, ușor exagerată din punctul nostru de vedere, Adriana Șotropa remarcă avenit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt "erotizate" ca în lucrările lui Rops"340. Dacă luăm în considerație senzualitatea incorporată erotismului, diferența comută în ceea ce la Rops devine aproape caricatural și cinic, salvând prin ironia superioară conținutul pornografic, pe când la Storck rămâne perfect cadrabil cu sensibilitatea simbolistă la stadiul unei sugestii îndepărtate. Diferența este între un decadentism în formula sa radicală, a unei sexualități care transcende nudul ca expresie estetică, pentru a oferi un corp devenit obiect erotic prin accesorii și grimasă venerică și simbolismul epurat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atât în cadrul publicului, cât și în cel al unei bune părți a criticii de artă: "Simbolismul artei paciuriene rămâne impenetrabil contemporanilor, care nu înțelegeau tâlcul și sensul himerelor lui"341. Pentru Petre Oprea, himerele reprezintă, în cea mai clară convenție simbolistă, o transcriere a unor états d'âme, "forma ideală de exprimare într-un înveliș simbolic a unor năzuinți, a unor stări sufletești"342. Cu toate acestea, sculptura sa nu-și găsește în niciun fel locul printre cele ale contemporanilor. Devine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se află cățărate pe stâncile asemeni unor socluri, cea din prim plan are aripile desfăcute, ca și cum s-ar pregăti să zboare. Onirismul frenetic al acestui desen este recuperabil nu numai mitologic, ci și ca atmosferă, o atmosferă pe care sensibilitatea simbolistă o conferă acestor lucrări în care imaginația artistului s-a transformat într-o obsesie. În acest desen, himerele au chipuri de femeie litificate în grimasă, părul flamboiant accentuând o marcă temperamentală, proprie condiției artistului. Există aici o apropiere de reprezentările
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
paciuriene, dar separat. Himera nu face parte însă din bestiarul tradițional românesc, care include alte ființe cu caracter ofidian, Balaurul, Zmeul, Zburătorul. Adaptarea acestei figuri nu constituie un impediment nici în alte culturi, care dezvoltă o dimensiune importantă a artei simboliste. Simbolismul polonez, ca și cel românesc sau rusesc își extrag substanța din folclorul național, care ține locul mitologiilor nordice și temelelor clasice ale mitologiei grecești, cu care interferează sub presiunea modelului. În cazul artei pictorului Jacek Malczewski, aceste teme se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
paralelă în acest sens nu deschide nicicum posibilitatea unor influențe simbolice, ci a unor echivalente simbolice, modul de întrebuințare rămânând diferit, cantonându-l pe Malczewski într-o dimensiune mai mult decadentă decât simbolistă, și pe Paciurea într-o dimensiune mai mult simbolistă decât decadentă. Însă numitorul comun al lucrărilor invocate ale celor doi artiști îl constituie relația artistului cu dimensiunea fantasmală a creației sale, raport problematic, marcat de ambiguitatea unei feminități virtual punitive a creației care-și domină creatorul. Himera malczewiaskiană stă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ofidian sau, ca în acest caz, elementul aviar devine preponderent. În ciuda naturii de prădător nocturn a bufniței, conotația malefică pare să lipsească. De asemenea, lipsește acea litigioasă ambiguitate sexuală a sfincșilor și himerelor decadente, care abundă în pictura de sensibilitate simbolistă de la Gustave Moreau la Franz von Stück, de la Alexandre Séon la Jacek Malczewski. Sculptorul pare să se fi detașat de codul simbolico-mitologic consacrat, prin care bufnița o desemnează emblematic pe zeița Pallas Atena, pentru a nu a împrumuta nici altor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apropiată și nu anunță nicio intruziune. Sfinxul lui Khnopff este pictat după chipul și asemănarea sorei sale Margueritte, față de care acesta nutrea o profundă afecțiune, relația cu sora sa fiind una din temele obsedante la Khnopff, temă transpusă în cheie simbolistă. În tabloul Mângâieri (1898), anxietatea nu a dispărut complet, ea rămâne la nivelul unei ambiguități care trimite și cu aportul aluziei biografiste la o serie de relații tabuizate. Paciurea distruge relația de cuplu fatal, litigios, himeră/sfinx/femeie-bărbat/victimă, relație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că nu există pentru Paciurea niciun suport narativ, precum în cazul simboliștilor decadenți, sculptura sa nu trimite la un text. Din acest punct de vedere, Paciurea s-ar plasa fără dubiu în contextul modernității, mai aproape de un Brâncuși. Spre deosebire de pictura simbolistă, sculptura lui nu este narativă. El elibereaza imaginile sale din narațiunile iconografice care preced opera simboliștilor. Prin respingerea acestui sens vechi, Paciurea restabilește autonomia himerelor față de originea lor culturală. Aceasta, în opinia mea, este gestul fundamental modernist al lui Paciurea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezentările ulterioare ale himerei. În "Paciurea, le Monument d'Eminescu et Rodin" din Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Ioana Vlasiu face o observație importantă privitoare la raportul masculin-feminin în sculptura lui Paciurea, în comparație cu același raport înregistrat în context simbolist, sau mai bine zis decadent, la sfârșitul secolului XIX. În opinia Ioanei Vlasiu, Paciurea iese din convenția decadentă, acordând preeminență masculinului, ca o categorie ontologică, expresie a unei dominante spirituale. "Pentru Paciurea, fermitatea forței fizice dominată de spirit este apanajul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ofidiene, fără a moșteni însă capitalul malefic ale femeii fatale a decadentismului, o femme tentaculaire. Este clar că în aceste figuri feminoide, larvare, turgescente nu avem deplina realizare a unei feminități devoratoare înscrisă în bestiarul decadent și că, în contextul simbolist al ipostazierii geniului, ele nu marchează o insurgență malefică, ci dimpotrivă, semnifică domeniul fertil al imaginației creatoare conotată întrucâtva voluptuos. Chiar dacă subliniază clivajul, opoziția, între spiritual și instinctual, între masculin și feminin, așa cum apar în ecuația decadentă cu resorturile violent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fază crepusculară a simbolismului, și poate că nu întâmplător, himerele sale ilustrează dincolo de toate un proces de tranziție, de mutație estetică. În același timp, Paciurea nu poate fi extras contextului cultural în care se formează, având ca numitor comun sensibilitatea simbolistă, himerele sale evidențiază din plin acest lucru. Paciurea nu este nici pe de parte un teoretician, însă sculpturile sale suportă influența simbolistă chiar cu o notă expresionistă în cazul câtorva. Tema sfincșilor și a himerelor este una decadentă-simbolistă, Paciurea putând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
același timp, Paciurea nu poate fi extras contextului cultural în care se formează, având ca numitor comun sensibilitatea simbolistă, himerele sale evidențiază din plin acest lucru. Paciurea nu este nici pe de parte un teoretician, însă sculpturile sale suportă influența simbolistă chiar cu o notă expresionistă în cazul câtorva. Tema sfincșilor și a himerelor este una decadentă-simbolistă, Paciurea putând fi integrat din punct de vedere tematic acestei estetici, viziunea artistului modifică datele încadrării tematice. Dacă Madona Stolojan reprezintă un accidental efect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
urmare a unei rezolvări tehnice a unei probleme de ordin practic, nu același lucru se poate spune despre sculpturile din prima perioadă a creației sale, cea de dinainte de Primului Război Mondial, Cap de Sfinx și Zeul războiului, expresii ale unei evidente sensibilități simboliste. Pentru Ion Frunzetti, sculptura aceasta nu urmează linia unei sensibilități Jugendstill, simboliste, criticul de artă evidențiind dimensiunea sa realistă cu o "inerentă" notă expresionistă. Chiar dacă decorativismul, simbolismul, Jugendstil-ul nu reprezintă o opțiune pentru artist, nu putem face abstracție de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
erou al reflecției", un meditativ transfigurat de o viziune interioară, cu părul asemeni unei flame, așa cum apare și în autoportretul pictorului din 1910. În ce privește "Sfinxul" paciurian, mai degrabă ne aflăm în situația unei tratări a temei similară celei a pictorului simbolist american, Vedder Elihu, Interogarea Sfinxului (1863) sau la Frantisek Kupka, Calea tăcerii (1900). Ambii pictori scot în evidență caracterul de taină fără sfârșit, transformând sfinxul într-o paradigmă a misterului. Un alt numitor comun al acestor tratări este insolitarea umanității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modern, un avatar al acestuia, reprezentare a unui geniu rău al unei umanități aflate în criză. Aceasta este zona în care poate fi decelată o notă expresionistă a sculpturii sale. De data aceasta, tot ceea ce era distructiv pentru decadenți și simboliști, plasat emblematic sub semnul acestui animal mitologic, sfinxul, și a feminității agresive, este trecut acum în patrimoniul unei masculinități războinice. Petre Oprea citează o foarte interesantă considerație a lui George Călinescu din articolul "Realitate și himere", publicat în Contemporanul, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
model prin care feminitatea este dezarmată de arsenalul sexualității sale pentru a îmbrăca un veșmânt angelic. Această direcție nu elimină complet virtualitățile punitive ale sexualității și păstrează adesea ambiguitatea fondatoare a feminității în ecuația esteticii decadente, însă răspunde unei sensibilități simboliste descărcate de negativismul propriu temelor și reprezentării decadente. Rodolphe Rapetti descoperă această "misoginie fascinată" vehiculată de ipostazele feminității prezente în arta plastică, deopotrivă cu o idealizare a corpului feminin decantat de energiile libidinale până la epura spectrală menită să ofere o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
clorotică, de o hipersensibilitate ostentatorie. Și într-un caz și în celălalt, isteria devine expresia unei patologii asimilată feminității. "Această anatomie frenetică este în fapt limitată la corpul feminin și apare ca o contraparte a unui alt versant al iconografiei simboliste, unde abundă figurile de sfinți și de prințese îndepărtate, embleme ale castității și ale calmului meditativ. Efigiilor purității, mamă, logodnică, soție li se opunea astfel o feminitate perversă, care a cunoscut în literatura epocii o bogăție cu totul specială"357
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a discursului, dacă rămâne un gest cuprins într-o sferă mondenă sau are relevanță simbolică sugerând camuflarea unei dorințe interzise. Cu ocazia Expozițiilor de la Ateneu din 1908, pictorii români aveau ocazia să vadă la ei acasă tablourile senzualist-decorativiste cu tentă simbolistă ale lui Edmond Aman-Jean printre ai cărui elevi se numărau și Theodor Pallady și Nicolae Tonitza. Un tablou precum Confidență atrăgea atenția lui Apcar Baltazar, care surprinde tensiunea generată de senzualismul acestei picturi, care reflectă o état d'âme simbolistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Este o floare sexualizată, o floare a răului, artificială și coruptă ca florile cu care se regizează seducția. În catalogul celei de-a doua expoziții a lui Th. Pallady ținute la Ateneu 370, apar listate printre compozițiile sale de factură simbolistă, Christ răstignit, Ispită, În infinit, Căință, Sirenă, Studiu pentru Cosinzeana, și numeroase tablouri cu subiecte florale, o parte dintre acestea, Kala albă, Kala și Iris, reflectând interesul pictorului pentru horticultura exotică care participă la câteva din mizanscenele senzualității decadente. Un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
postură, dar așezat vertical, este prezent pe coperta volumului de poezii Salomeea al lui Adrian Maniu, volum apărut în 1915, același poem apărut în Noua Revistă Română, din același an, fiind ilustrat cu reproducerea după o altă pictură de factură simbolistă a lui Pallady înfățișând un tânăr gol, îngenuncheat în iarbă într-o atitudine de devot 371. În primul caz, filiația este directă: Salomeea constituie emblema unei sexualități aflate sub semnul fatalității și a tuturor maleficiilor. O femeie goală pare să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
corpurilor care aglomerează scena camuflând corpul victimei intră în contrast cu aerul de expectativă dezolată a vampirului izolat. În cronica pe care i-o face lui Theodor Pallady cu ocazia expoziției de Ateneu din 1913, Arghezi sesizează poate cel mai bine dimensiunea simbolistă a erotismului figurilor feminine ale lui Pallady și ambiguitatea care o însoțește. Un animism în cheie simbolistă definește deopotrivă tabloul ca obiect animat și subiectul lui: Tablourile sale sunt ființe întregi înzestrate cu suprasimțuri rafinate. Domnul Pallady tot visând, gândește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cronica pe care i-o face lui Theodor Pallady cu ocazia expoziției de Ateneu din 1913, Arghezi sesizează poate cel mai bine dimensiunea simbolistă a erotismului figurilor feminine ale lui Pallady și ambiguitatea care o însoțește. Un animism în cheie simbolistă definește deopotrivă tabloul ca obiect animat și subiectul lui: Tablourile sale sunt ființe întregi înzestrate cu suprasimțuri rafinate. Domnul Pallady tot visând, gândește însă și răscolește nevăzute simboluri"372. În spațiul visului, al transei, al extazului, au loc sublimările alchimiei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deopotrivă tabloul ca obiect animat și subiectul lui: Tablourile sale sunt ființe întregi înzestrate cu suprasimțuri rafinate. Domnul Pallady tot visând, gândește însă și răscolește nevăzute simboluri"372. În spațiul visului, al transei, al extazului, au loc sublimările alchimiei estetice simboliste, prin care venerica femme fatale, curtezana, se transformă în eterica femme fragile. Dacă Arghezi optează pentru o direcție a procesului alchimiei simbolisto-decadente, acest fapt nu exclude și reversibilitatea sa. "Nudurile lui sunt numai pe jumătate nuduri, dacă se poate zice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
astfel că, în aparență inertă, mâna este ușor flexată asemeni arcului discret făcut de corpul unei balerine. În Arum Lily, cât și în afișul pentru a optsprezecea Expoziție a Societății artistice XX, elementul floral joacă un rol esențial în economia simbolistă a compozițiilor. În cazul tabloului care o are ca model pe Lily Maquet, este vorba, ca și în tabloul lui Pallady, de cale. Spre deosebire de nudul pictorului român, florile dobândesc o altă semnificație, urmând tot o logică deictică. Ele se găsesc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]