2,521 matches
-
doctorul dădu iar pe la bolnav și recomandă celor de față atenție pentru pacient. - Cum este, domnule doctor? spuneți-ne sincer! - Este iarăși în afară de pericol și, cu liniște, poate să-șirevină, deși cu mai multă greutate, fiindcă are membrele prinse puțin. Stănică simulă entuziasmul, neurmat deloc de ceilalți: - Domnule doctor, sunteți providența noastră, încă o dată ați săvârșit o minune, redîndu-ne pe bunul nostru unchi. Vă vom fi în veci recunoscători. ("Mama ta de pezevenghi, gândi Stănică, în sinea lui, te-a adus grecoteiul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe foc, ai nenorocit un client și m-ai nenorocit și pe mine. În lucrurile mele să nu umbli absolut deloc. Îți interzic formal. De altfel trebuie să fac imposibilul să-mi găsesc un birou, ca să lucrez în liniște. Ca să simuleze lipsa de bani, Stănică se făcu că cere împrumut Aglaei o sută de lei, se mulțumi cu jumătate, minți că a mai căpătat din altă parte și-și luă cu chirie două odăi, prin jurul Cișmigiului, mobilîndu-le, și punând afară o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
deja 3-0. Pun hotărâți mingea la centru, atacă dar ratează de puțin și pe contraatac mingea ajunge tot la Laur care o urmărea asiduu. Iar driblează scurt un adversar, depășește pe altul în viteză, mai are un potrivnic în față, simulează pasa și se îndreptă spre poarta lor nestingherit.. acolo mai este doar Fănel care a văzut pericolul și se retrăsese în poartă< îi dă gol fără probleme, râde mulțumit, ei au ales porțile așa mari! Laur își închipuie că vor
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
nu mai este prezent. În plus, putem da deciziilor sugerate aparența liber arbitrului. Încă ceva: putem da o sugestie în așa fel încît hipnotizatul să nu bănuiască deloc că impulsul i-a venit de la hipnotizator"128. Astfel de efecte amînate simulează toate formele de influență întîlnite vreodată într-o societate. De cîte ori nu vedem o persoană reluînd, fără să vrea și fără să-și dea seama, gesturi și cuvinte pe care le-a văzut ori auzit cu mult timp înainte
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de 22 decembrie, pornite, afirmă Iliescu, din „elanul revoluționar” al celor obsedați de „teroriști”. Nu poate preciza cine au fost presupușii „teroriști” și consideră confuză identitatea acestora; dar îi critică pe cei care îl acuză că prin intermediul lor „ar fi simulat un început de război civil pentru a prelua puterea” (p. 61). Totuși, în cele din urmă propune câteva ipoteze: aceștia ar fi fost cazuri izolate ale unor fanatici ai regimului Ceaușescu sau persoane din Miliție și Securitate care se temeau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
variabile utilizând fiecare număr aleatoriu și distribuția de probabilitate; 8) determinarea valorii variabile funcționale de performanță; 9) reluarea încercărilor de la etapele șase și opt pentru fiecare soluție posibilă; 10) luarea deciziei cu privire la soluția optimă, pe baza rezultatelor obținute. Această tehnică simulează realizarea obiectivelor de un număr mare de ori furnizând o distribuție statistică a rezultatelor; • folosirea arborilor de decizie. Sunt multe situații în care putem evalua dacă un factor de risc este important și, dacă este, ce acțiuni trebuie urmate. Multe
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
făcut în contextul existenței unor modele analitice. Caracterul probabilistic al corelațiilor relevate complică în mod evident soluționarea modelului atașat problemei date. Procedurile de simulare stocastică sunt deosebit de utile în rezolvarea acestui tip de probleme. Mediul stocastic al sistemului poate fi simulat prin intermediul inputurilor, dar în majoritatea cazurilor datele insuficiente, ca de altfel și imprecizia modelelor, nu argumentează în mod favorabil o analiză probabilistică „precisă”. Valorile așteptate ale inputurilor din mediu nu pot fi folosite în justificarea unei analize probabilistice precise. Viitorul
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
firmă oferă la rândul său un suport util analistului în procesul de investigare și diagnoză a sistemului, în estimarea și predicția consecințelor diverselor alternative admisibile. Astfel, sunt explorate o serie de caracteristici psihosociologice ale participanților la conducerea sistemului analizat, sunt simulate și relevate atribuțiile factorilor decizionali puși în fața unor probleme identice cu cele ale sistemului real. Jocurile de firmă au avantajul relevării comportamentului decizional al managerilor în condiții simulate celor reale, deci care nu implică niciun fel de costuri sau riscuri
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
cu perioada postînchidere a investiției, de regulă, depășesc veniturile din timpul exploatării și transferă în sarcina generațiilor următoare datoria de mediu (externalitățile negative), caz redat în anexa 1. Capitolul 6 Aplicarea principiilor abordării entropice la procesele economice: exercițiu Pentru a simula aplicarea principiilor conceptului de abordare entropică în practica economică se aleg următoarele teme care ar putea oferi elemente pentru strategiile de punere în valoare a unor resurse naturale: - Anexa 6.1. Impactul exploatării aurului din minereuri în localitatea Roșia Montană
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
suprapunerea imaginilor. Generalizarea acestui principiu a fost încercată în cinematografie în anii ’50, grație unor camere speciale, dotate cu două obiective și cu două filtre colorate. Scena era filmată în roșu de o cameră și în verde de alta (care simulează celălalt ochi). Spectatorii aveau nevoie de ochelari speciali, cu o lentilă roșie și alta verde, puși la dispoziție în sălile de cinema; acestea serveau drept filtre care să permită fuziunea imaginilor (care se vedeau, până la urmă, în alb-negru). Eram mic
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
al prieteniei și al impresiilor agreabile) este activat doar de stările plăcute ale sufletului; în fine, bucuria falsă și râsul mincinos nu vor putea să provoace contracția acestui ultim mușchi” (Duchenne, 1862, apud Ekman, 1989). Analizând împreună cu colegii săi expresiile simulate de actori, lui Ekman i s-a confirmat faptul că anumiți mușchi pot fi comandați voluntar (cum ar fi zigomaticii, în cazul surâsului fals), iar alții nu (cum ar fi mușchiul piramidal al nasului, care acționează atunci când suntem mânioși). Concluzie
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
demonstrat rolul educativ al acestor „modele” cognitive de răspuns grație unor complici (Schachter și Singer, 1962). Subiecților li se face o injecție cu adrenalină, iar apoi fiecare este plasat printre complici (persoane care joacă un rol în funcție de indicațiile experimentatorului). Complicii simulează fie mânia, fie veselia. Subiecții, interogați mai târziu în legătură cu ceea ce au simțit, își atribuie starea fiziologică mediului specific pe care l-au întâlnit: emoția pe care o resimt este, de fapt, cea a complicilor. Deși acest experiment este limitat prin
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
vorbire naturală. Faptul pare de natura evidenței și a fost remarcat de mai mulți comentatori 392. Ceva mai rar semnalată a fost însă împrejurarea că, până și această paradă a sincerității nu este, în fond, decât o paradă a măștilor. Simulând „transparența” prozei, aceste desfășurări de o autenticitate altminteri năucitoare, sunt doar la prima vedere „necontrafăcute”. În realitate, revărsarea aceasta de banalități, care ne îndreptățește să vorbim de o coborâre a poeziei nu în stradă, cum o vor face opteciștii, ci
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
stau lucrurile în cazul cititorului ideal (acela care constituie, după cum au demonstrat teoreticienii receptării, un fel de dublu ficțional al autorului). Pe acest palier, intenției auctoriale de a se folosi, duplicitar, de principiile mimesis-lui îi corespunde disponibilitatea cititorului de a simula ludic credulitatea, când amândoi știu că regula poeziei a fost multă vreme alta. De altfel, majoritatea pozițiilor teoretice trecute în revistă în prima secțiune a lucrării urmăresc, în fapt, să atragă atenția asupra subtilelor interferențe și infiltrări între componentele rețelei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
întotdeauna profitabilă) pentru gândirea occidentală. Din perspectiva demonstrației noastre, tocmai resuscitarea dimensiunii presocratice a conceptului se dovedește, în ultimă instanță, crucială. Poezia metatranzitivă este ficțiune, precum jocul. Ea nu numai că tematizează - după cum am arătat - posibilitatea sau imposibilitatea reprezentării, ci simulează adeseori abandonarea acelor „cadre” ce ar marca distanța față de acțiuni sau comunicări reale. Am putea vorbi, în consecință, despre conservarea unei dihotomii implicite între realitate și ficționalitate, dar una strict funcțională, ce presupune excluderea asumpțiilor metafizice. Se dovedește mai puțin
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
un răspuns verbal). Odată cu trecerea timpului, majoritatea elevilor cu dizabilități de auz acuză dificultăți din ce În ce mai mari În ceea ce privește dezvoltarea vocabularului, Înțelegerea și construirea frazelor complexe și a conceptelor, comparativ cu elevii cu auz normal. Elevii cu dizabilități auditive obișnuiesc adesea să „simuleze” Înțelegerea, lucru care creează impresia că beneficiază de oportunități de Învățare optime. De aceea, strategiile cu rol de facilitare au În vedere În primul rând diferite aspecte ale comunicării. Alte probleme decurg din faptul că surzenia este o dizabilitate care
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
efectul simulării mentale se înțelege faptul că reacțiile noastre la diferite evenimente depind nu numai de evenimentele în sine, ci și de scenariile alternative pe care le provoacă. Cu deosebire când e vorba de evenimente nedorite, oamenii sunt înclinați să simuleze mental alternative episodice opuse, bazate pe raționamente de tipul „ce altceva ar fi putut face”, „cum s-ar fi putut evita (evenimentul)”. Este ceea ce, în literatura de specialitate, se numește gândire contrafactuală (conterfactual thinking). Mai departe, teoria despre simularea mentală
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu privire la o problemă, nu numai opinii exprimabile în răspunsuri de forma „da” sau „nu”, ci păreri complexe, puncte de vedere care nu sunt neapărat mutual exclusive. E adevărat că sondajele electorale sunt proiectate - din motive de cost și pentru a simula procedura alegerii -, în general, pe modelul dihotomic și al variantelor în raport de exclusivitate, dar o tratare analitică a opiniei unui public trebuie să aibă în vedere multitudinea părerilor. Înregistrând intensitatea și direcția opiniilor, se constată cum publicul se grupează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Bruno 31 și pe Francesco Pucci 32. În timpul orei de ieșire la aer, toți pot să-i vadă stând de vorbă cu înverșunare. În ziua în care sentințele pentru Bruno și Pucci urmează să fie date, Tommaso îi sfătuiește să simuleze nebunia, să facă tot felul de chestii stranii, să se repeadă la paznici și să bată câmpii. În acest fel, Inchiziția nu-i va condamna la arderea pe rug, dat fiind că nebunii nu sunt răspunzători de faptele lor și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
chef să se împotrivească fantomelor, drept care își pleacă capul și se oferă să fie arși de vii. Tommaso nu este de acord, se teme că, lăsând garda jos, dă apă la moară aroganței Inchiziției, îi roagă pe cei doi să simuleze că sunt demenți, îi imploră, dar în zadar. Detenția lui Tommaso nu dură mult. Și de data asta, ceva a lărgit în favoarea sa ochiurile mecanismului orb și absurd al Sfintei Inchiziții astfel că se luă hotărârea că va trebui să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
risipesc banii pe băutură și jocuri. Ai luat și tu parte la răscoală, așa e? Eu merg întotdeauna alături de fiul meu, el nu e un păcătos, așa cum se spune. Ți-a spus vreodată că i-a sfătuit pe alții să simuleze nebunia ca să scape de osânda capitală? Niciodată. Și nici el nu se preface, dacă nu m-a recunoscut, bietul meu fiu. Se preface, nu vezi, e o-nscenare, cum poți să nu-ți recunoști tatăl? Dacă voi veți continua să-i
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
iz de ceapă prăjită. Ele râseră scurt, căci trebuiră să se întoarcă și să răscolească prin tigaie. Poftim la masă ! spuse cealaltă, încurajată de răspunsul privitor la parizer. Maca privi la uleiul bătând, de atâtea recidive, în maroniu. — Mulțumesc, spuse, simulând regretul. Tocmai am mâncat. Dacă aș fi știut... Sigur că știa. La etajul acela și la ora aceea mirosea totdea una a ceapă prăjită. Nu făcea să te superi pentru atâta lucru. La etajul următor, ușa pe care o căuta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a rămâne într-o societate prea confidențială. Pomponescu se oferi a o conduce. Gonzalv Ionescu ar fi făcut și el același lucru pentru a nu se arăta discordant, știrea pe care i-o făgăduise Ioanide îl pironea locului, cu toate că acesta simula a fi uitat. Chiar și Panait Suflețel ar fi plecat dacă deocamdată persoana lui Hagienuș nu l-ar fi interesat mai mult. În mare dezorientare se găsiră câteva minute Smărăndache și Smărăndăchioaia, care se și consultară din ochi. Aceștia reprezentau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de compromis, în calitate de personalitate. De aceea acasă întreținea o mică curte. "Amicii săi politici" veneau în anticamera sa, ședeau de vorbă între ei ca la club, fără măcar a da ochi cu stăpânul casei, care, în biroul său, lucra sau simula a lucra, și din când în când primea pentru câteva clipe un personaj mai important sau pe un partizan aducând știri din provincie. Bineînțeles, la ieșire, Pomponescu întindea mâna la toți cei aflați în anticameră și ținea cu ei un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că e mai bine. G. Călinescu - Pe cine s-o vadă? - Pe răposata! - Ce-mi pasă mie de lume? strigă Ioanide. Răposata nuînviază, ci intră în mormânt. Ioanide, știind că Butoiescu nu pricepea metafizica, se calmă, îl luă de braț, simulă cu el o plimbare prin fața monumentului, îi arătă că lumea pioasă avea să treacă între mausoleu și monument pe o cărare pavată ca un peron și cu acest prilej avea să vadă de o parte îngerul ținând de mână pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]