5,099 matches
-
București, Editura Univers, 1983. Rosetti, ILR = Al. Rosetti, Istoria limbii române de la origini până în secolul al XVII-lea, [București], Editura pentru Literatură, 1968. SCL = "Studii și cercetări lingvistice", [București], anul I (1950) ș.u. Stati = Sorin Stati, Elemente de analiză sintactică, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1972. Stati, TMS = Sorin Stati, Teorie și metodă în sintaxă, București, Editura Academiei R.S.R., 1967. Suciu, CLS = Emil Suciu, Condensarea lexico-semantică, în SCL, LVII (2006), 1 (ianuarie iunie), pp. 3-23. Suciu, ÎTC = Emil Suciu, Împrumuturi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
aux autres langues romanes et au latin, ed. a 2-a, Paris, 1894, pp. 6-9. 17 Dintre lucrările occidentale moderne care folosind metode diferite, de la cele clasice la cele generative, și făcând analiza din perspective diferite, de la cele semantice sau sintactice până la cele stilistice tratează elipsa ca omisiune a oricărui element sau segment al frazei sau propoziției, trebuie menționate următoarele: Robert de Beaugrande & Wolfgang Dressler, Introduction to Text Linguistics, London, Longman, 1981, pp. 66-69; Penelope Brown & Stephen C. Levinson, Politeness: Some
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Toate compusele tematice românești au o structură care, deși nu se supune regulilor proprii de formare a grupurilor de cuvinte, ci unor reguli aplicate în alte limbi (în special în greacă), este, prin definiție, corect construită din punct de vedere sintactic, de vreme ce locul pe care îl ocupă temele și modul de legătură cu celelalte elemente sunt precizate chiar în descrierea raporturilor sintactico-semantice interne din compusele de acest fel, care "sunt, în marea majoritate a formațiilor întâlnite, de tip atributiv. Elementul așezat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Situația poate fi apreciată drept tranzitorie între anaforă și condensare doar din cauza simplei și întâmplătoarei prezențe în text a cuvântului alegeri. 96 "Compusele din cuvinte întregi, de foarte multe ori, nu se deosebesc din punct de vedere formal de grupurile sintactice alcătuite din mai multe cuvinte, între care se stabilesc diferite raporturi" (FCLR I, p. 8). "În decursul timpului, termenii unui grup sintactic stabil se pot suda, dând naștere unor cuvinte compuse. La un moment dat, este adesea greu de stabilit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Compusele din cuvinte întregi, de foarte multe ori, nu se deosebesc din punct de vedere formal de grupurile sintactice alcătuite din mai multe cuvinte, între care se stabilesc diferite raporturi" (FCLR I, p. 8). "În decursul timpului, termenii unui grup sintactic stabil se pot suda, dând naștere unor cuvinte compuse. La un moment dat, este adesea greu de stabilit dacă avem a face cu un cuvânt compus sau dacă mai suntem în prezența unui grup de cuvinte stabil, eventual a unei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
face cu un cuvânt compus sau dacă mai suntem în prezența unui grup de cuvinte stabil, eventual a unei locuțiuni" (idem, p. 9). "De obicei termenii compusului se află în aceeași ordine ca și părțile de propoziție dintr-un grup sintactic obișnuit" (idem, p. 17). 97 "Rareori se întâmplă ca raportul dintre cei doi termeni ai compusului (tematic n.n.) să fie echivalent cu un raport de coordonare copulativă: gastroenterită "gastrită și enterită" sau metroanexită "metrită și anexită"" (FCLR I, p. 137
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mardale/utiliz~1.doc. 103 Vezi ELR, s.v. delocutive (formații ~). 104 FCLR I, p. 213; tratatul explică aceste formații nu din locuțiunile verbale corespunzătoare (deși, în cazul lui pefuga, dă ca etimon locțiunea [a pune] pe fugă), ci din grupul sintactic format dintr-o prepoziție și un substantiv, la care s-ar fi atașat un sufix verbal: dedulci < de dulce, dupăci < după ac, înlătura < în lături, întropărta < într-o parte etc. 105 Vezi DA, s.v., Pușcariu, p. 200. 106 "Unele elemente
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
1943, pp. 21-29. 134 Fac excepție, desigur, tipurile mixte, în care condensarea este însoțită de alte procedee de formare (conversiune la o altă parte de vorbire sau la o altă clasă lexico-gramaticală, derivare, derivare și compunere), implicând schimbări în comportamentul sintactic și, uneori, în structura morfologică a cuvântului. 135 În astfel de exemple românești este vorba de substantive cu sens de numeral, care sunt regente gramatical, iar logic determinante. ----------------------------------------------------------------------- CONDENSAREA LEXICO-SEMANTICĂ 2 1 Introducere Precizări și delimitări terminologice Condensarea ca tip
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a facilita accesul la concluziile acestora, și pentru a justifica, astfel, corectitudinea anumitor forme (sau moduri) de raționament. În acord cu regulile diviziunii și ale clasificării, s-ar cuveni să vorbim, mai curând, de reprezentarea logică a cunoștințelor prin scheme sintactice (preponderent algebrice) și de reprezentarea logică a cunoștințelor prin mijloace semanticopragmatice (grafuri conceptuale, rețele semantice, diagrame etc.), de resortul acestora ținând inclusiv reprezentarea prin limbaje (de programare) „orientate spre obiect“, cea pe care informaticienii o raportează la „cadre“ și la
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
diferențele de mentalitate: toți aceia care gândesc într-o anumită limbă își modelează gândirea în conformitate cu structurile limbii respective, contactul lor cu lumea fiind mediat de o primă interpretare a realității prin limbă. Cazul elinei este elocvent: fraza greacă, cu valori sintactice exprimate prin desinențe, are drept nucleu subiectul flancat de atribute, ceea ce a putut determina gândirea greacă să caute substanța unică din care emană însușirile lucrurilor. Se supralicitează uneori factorul limbă, de pildă atunci când sunt diferențiate tipul european și cel oriental
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
și în special lupta cu demonii. Spre sfîrșit (cap. 48), Calinic adaugă și două discursuri ale lui Ipatie adresate călugărilor, compuse probabil din citate extrase dintr-un document scris chiar de protagonist. Limbajul e simplu, bogat în forme morfologice și sintactice proprii limbii vorbite, iar sintaxa e fără complicații, însă nu lipsită de anacoluturi. Bibliografie. Ediție critică, trad. fr., intr. G.J.M. Bartelink, Callinicos. Vie d’Hypatios (SChr 177), Cerf, Paris, 1971. c) Marcu Diaconul Este autorul unei Vieți a lui Pofiriu
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
București, 1995. 17) Cocagnac, Maurice, Simbolurile biblice. Lexic teologic, traducere din franceză de Michaela Slăvescu, Editura Humanitas, București, 1997. 18) Druga, Ovidiu și Murgu, Horia, Elemente de gramatică a limbajului audiovizual. Termeni de film și televiziune. Vocabular profesional morfologic și sintactic, Editura Fundației PRO, București, 2002. 19) Gille, Bernard, Fernando Arrabal, Editions Seghers, Paris, 1970. 20) Glibota, Ante, Arrabal Espace, Studio di Val Cervo, P.A.C, 1993. 21) Irimia, Dumitru, Introducere în stilistica, Editura Polirom, Iași, 1999. 22) Jacquot, Jean (éditeur
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
acquérir une signification psychologique particulière." (Marcel Martin, Le langage cinématographique, Leș Editions du Cerf, Paris, 1992, p. 44). 13 Cf. Ovidiu Druga, dr. Horia Murgu, Elemente de gramatică a limbajului audiovizual. Termeni de film și televiziune. Vocabular profesional morfologic și sintactic, Editura Fundației PRO, București, 2002, p.12. 14 "Mettre au cinéma une pièce de théâtre ce seră donner à son décor l'ampleur et la réalité que la scène ne pouvait matériellement lui offrir. Ce seră aussi libérer le spectateur
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
subiectul în postura de: uriaș, gigantic, statuar sau poate imprimă dinamism, eliberare, zbor, dar poate fi, în context, si parodic, caricatural" (Ovidiu Druga și Horea Murgu, Elemente de gramatică a limbajului audiovizual. Termeni de film și televiziune. Vocabular morfologic și sintactic, Editura Fundației PRO, București, 2002). 129 Punctele de vedere plonjate "aplatizează perspectiva, turtind-o. Creează senzația de: "distanțare", "privire de sus", de micșorare, de apăsare, de opresiune, stări tensionate, stări anormale, depresive" (Ovidiu Druga și Horea Murgu, op. cît. p.
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
lungul timpului: „vorbirea țăranilor, care era prezentă în opera mea de acum patru decenii, s-a modificat încet-încet, deceniu de deceniu; de aceea sătenii mei de astăzi se exprimă întrucîtva altfel decît cei de la 1900. Nu și-au schimbat structura sintactică a graiului, dar și-au schimbat vocabularul“ <footnote Ibidem. footnote> , iar „în limba literară, care ne interesează în primul rînd, vocabularul are o importanță mai mică decît sintaxa“ <footnote Ibidem, p. 24. footnote> . Cît de aproape este concepția lui Mihail
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
GRAMATICA LIMBII ROMÂNE CUVÂNTUL AUTORULUITC "CUVÎNTUL AUTORULUI" Dacă starea de criză prin care se caracterizează limba română actuală sub aspect lexical, sintactic și stilistic ar mai putea trece neobservată, starea de confuzie în schimb, în care se află scrierea limbii române este prea evidentă și, întrun anume sens, chiar instituționalizată, spre a nu extinde și adânci deruta. Pe lângă numeroasele probleme de ortografie
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al enunțului (reflectând raportul om-limbă-lume); (2) - al enunțării (reflectând raportul locutor-mesaj). Conștiinței vorbitorului inocent, nepreocupat de modul de existență și de funcționare a limbii, i se impun atenției două unități lingvistice: • cuvântul, situat în spațiul memoriei, anterior actului lingvistic; • enunțul sintactic, situat în spațiul creativității, pe care el îl construiește (sau îl reconstruiește la receptare) în procesul de comunicare lingvistică - mijloc și rezultat al acestei activități. În structura enunțului, cuvântul rămâne identic cu sine însuși sub aspectul înțelesului lexical de bază
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
impersonal etc.; b. coordonate categoriale de gradul II, prin care se dezvoltă sensuri gramaticale categoriale, cu originea numai în opoziții interne, la nivel morfologic (numărul singular/plural) sau cu originea în opoziții interne determinate de intrarea unităților lexicale în relații sintactice sau de poziția lor în plan deictic (diateza activă/pasivă etc.; persoana I/a II-a etc.). c. coordonate funcțional-sintactice, prin care unitățile lingvistice primesc o identitate sintactică, prin poziția și rolul pe care îl au în desfășurarea relațiilor sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu originea în opoziții interne determinate de intrarea unităților lexicale în relații sintactice sau de poziția lor în plan deictic (diateza activă/pasivă etc.; persoana I/a II-a etc.). c. coordonate funcțional-sintactice, prin care unitățile lingvistice primesc o identitate sintactică, prin poziția și rolul pe care îl au în desfășurarea relațiilor sintactice (subiect/complement/atribut etc.) sau a unor categorii sintactice, cum este modalitatea; 2. și o rețea de semne gramaticale, care asigură raportul dintre planul semantic și planul expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice sau de poziția lor în plan deictic (diateza activă/pasivă etc.; persoana I/a II-a etc.). c. coordonate funcțional-sintactice, prin care unitățile lingvistice primesc o identitate sintactică, prin poziția și rolul pe care îl au în desfășurarea relațiilor sintactice (subiect/complement/atribut etc.) sau a unor categorii sintactice, cum este modalitatea; 2. și o rețea de semne gramaticale, care asigură raportul dintre planul semantic și planul expresiei, fie în interiorul nivelelor morfematic și sintactic, într-o relativă (sau absolută) autonomie
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
activă/pasivă etc.; persoana I/a II-a etc.). c. coordonate funcțional-sintactice, prin care unitățile lingvistice primesc o identitate sintactică, prin poziția și rolul pe care îl au în desfășurarea relațiilor sintactice (subiect/complement/atribut etc.) sau a unor categorii sintactice, cum este modalitatea; 2. și o rețea de semne gramaticale, care asigură raportul dintre planul semantic și planul expresiei, fie în interiorul nivelelor morfematic și sintactic, într-o relativă (sau absolută) autonomie, fie în desfășurarea interdependenței dintre cele două nivele: morfeme
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care îl au în desfășurarea relațiilor sintactice (subiect/complement/atribut etc.) sau a unor categorii sintactice, cum este modalitatea; 2. și o rețea de semne gramaticale, care asigură raportul dintre planul semantic și planul expresiei, fie în interiorul nivelelor morfematic și sintactic, într-o relativă (sau absolută) autonomie, fie în desfășurarea interdependenței dintre cele două nivele: morfeme, elemente de relație etc. Clasele gramaticale ale lexicului (clase lexico-gramaticale), categorii gramaticale de gradul I, numite în mod curent părți de vorbire, constituindu-și și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I, numite în mod curent părți de vorbire, constituindu-și și relevându-și propria identitate în dinamica sistem-structură, proprie funcționării limbii, se diferențiază între ele din cele patru perspective: • semantică, descrisă de poziția unităților lingvistice în sistemul lexical; • morfologică și sintactică, descrise de poziția unităților lingvistice în sistemul gramatical; • deictică, descrisă, concomitent, de poziția unităților lingvistice în sistemul gramatical și de înscrierea textului pe care unitățile îl structurează în desfășurarea actului lingvistic concret. Aceste perspective, în care se înscrie limba ca
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
extralingvistice, perspectiva semantică își impune rolul predominant în generarea opozițiilor categoriale (lexico-gramaticale) de gen și număr la substantiv și pronume (lună, soare, corabie, dimineață etc.; fată, băiat, căprioară, cerb; codru, codri, corabie, corăbii etc.; el, ea; eu, noi etc.). Perspectiva sintactică, desfășurată numai în planul expresiei, extinde opozițiile la adjectiv și verb. Perspectiva deictică - în complementaritate cu perspectivele sintactică și semantică - marcată în mod esențial de înscrierea ființei umane în lume și de caracterul egocentric al actului lingvistic, orientează opozițiile categoriale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și pronume (lună, soare, corabie, dimineață etc.; fată, băiat, căprioară, cerb; codru, codri, corabie, corăbii etc.; el, ea; eu, noi etc.). Perspectiva sintactică, desfășurată numai în planul expresiei, extinde opozițiile la adjectiv și verb. Perspectiva deictică - în complementaritate cu perspectivele sintactică și semantică - marcată în mod esențial de înscrierea ființei umane în lume și de caracterul egocentric al actului lingvistic, orientează opozițiile categoriale de diateză, timp, aspect, mod la verb, determinare, la substantiv etc. Perspectiva sintactică - în complementaritate cu perspectiva deictică
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]