3,476 matches
-
privind prelucrarea și securitatea datelor există și alte categorii de instrucțiuni SQL, precum cele privind controlul accesului la date sau instrucțiuni de procesare a tranzacțiilor 5.2. Reguli de sintaxă După cum s-a precizat, versiunea SQL pentru Access prezintă o sintaxă simplificată ale cărei reguli de bază sunt enunțate în continuare: se utilizează punctul „.” ca separator între numele tabelei și numele câmpului, atunci când o interogare are ca sursă de date mai multe tabele sau interogări și există câmpuri care au același
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Max, Avg, Year, Month, Iif etc.); Operatorii (aritmetici, logici, de atribuire și comparare). 5.3. Comenzi SQL pentru descrierea datelor Au rolul de a descrie structurile de date relaționale din baza de date. CREATE TABLE - permite definirea structurii unui tabel Sintaxa simplificată: CREATE TABLE nume tabel ( NumeCâmp 1 tip de date câmp1 [lungime câmp 1] [CONSTRAINT nume cheie {PRIMARY KEY|UNIQUE|NOT NULL }], ....) Observații: Atât numele de tabele, cât și numele de câmpuri utilizate pot conține până la 64 de caractere alfanumerice (inclusiv spații), cu excepția caracterelor
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Creați tabelul Angajat cu următoarele câmpuri: CNPAngajat, NumeAng, PrenumeAng, DataAng, AdresaAng, TelefonAng și MailAng, Salariu. Cheia primară a tabelului va fi CNPAngajat, câmpurile NumeAng și PrenumeAng nu vor permite valori nule, iar Câmpul MailAng va accepta doar valori unice. Conform sintaxei, instrucțiunea permite: adăugarea de noi câmpuri (ADD COLUMN); modificarea câmpurilor existente (ALTER COLUMN); ștergerea unor câmpuri (DROP COLUMN). Observație: Pentru subtipurile de date numerice se poate utiliza în sintaxa SQL pentru Access tipul NUMBER care va crea un câmp numeric
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
valori nule, iar Câmpul MailAng va accepta doar valori unice. Conform sintaxei, instrucțiunea permite: adăugarea de noi câmpuri (ADD COLUMN); modificarea câmpurilor existente (ALTER COLUMN); ștergerea unor câmpuri (DROP COLUMN). Observație: Pentru subtipurile de date numerice se poate utiliza în sintaxa SQL pentru Access tipul NUMBER care va crea un câmp numeric de tip Double (cu zecimale) sau, pentru valori întregi, se poate opta pentru tipurile Integer ori Byte, în funcție de valorile numerice care urmează a fi stocate. Observație: Numărul de valori
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
tabelul Angajat salariatul Ionescu Ion cu CNP “175XXXXXXXXXX”, angajat în 8 august 2010. În situația în care se dorește adăugarea într-un tabel a unor înregistrări dintr-un alt tabel din baza de date (cazul interogărilor de tip Append Query, sintaxa utilizată va fi următoarea: INSERT INTO nume tabel (câmp1, câmp2 ..., câmp N) SELECT camp1, camp2..., camp N FROM sursă de date WHERE condiție 1 [AND/OR conditie 2 ...] unde: sursa de date poate fi constituită din unul sau mai multe tabele
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
cu următoarele câmpuri: CNPStudent, Nume, Prenume, Oras, MedieAbsolvire. Un caz particular îl reprezintă adăugarea înregistrărilor dintr-un tabel existent, într-un tabel care urmează a fi creat pe baza datelor adăugate (interogările de tip Make Table Query din interfața grafică). Sintaxa simplificată ce poate fi utilizată în acest caz este următoarea: unde: sursa de date poate fi constituită din unul sau mai multe tabele ori interogări; condițiile exprimate în clauza WHERE permit restricționarea înregistrărilor care vor fi adăugate pe baza unuia
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
unor condiții impuse asupra unor câmpuri dintr-un alt tabel (de exemplu ștergerea contractelor pentru clienții dintr-o anumită localitate, rezolvarea va implica utilizarea unei subinterogări (acest caz va fi prezentat în paragrafele următoare). 5.5. Comenzi pentru selecția datelor Sintaxa generală a instrucțiunii SELECT: SELECT [DISTINCT | DISTINCT ROW | TOP n ] listă câmpuri selectate/calculate FROM Sursa de date [ WHERE condiții aplicate înregistrărilor negrupate ] [ GROUP BY lista câmpuri de grupare ] [ HAVING condiții aplicate înregistrărilor grupate ] [ ORDER BY câmp1 [ASC / DESC] [, camp2
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
mai multe tabele (sau queries) este necesar să fie specificat modul de compunere a înregistrărilor din setul de rezultate. În acest sens, legăturile realizate prin intermediul câmpurilor cheie primară - cheie externă pot fi descrise în clauza FROM utilizând predicatul JOIN, conform sintaxei: Dacă se optează pentru varianta INNER JOIN (implicit), setul de rezultate al interogării va conține doar înregistrările din Tabel 1 care au corespondent în Tabel 2 prin intermediul câmpului de legătură. Dacă se utilizează varianta RIGHT JOIN, setul de rezultate va
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
de selecție) diferite, generând ca rezultat un set de date cu același număr de câmpuri ca tabelele/interogările utilizate drept sursă. O interogare de acest tip poate conține mai multe instrucțiuni de tip SELECT, cărora li se aplică operatorul UNION. Sintaxa utilizată pentru interogările de tip UNION este următoarea: Observații: Toate sursele de date trebuie să conțină același număr de câmpuri, iar ordinea câmpurilor trebuie să fie aceeași. Dacă se dorește sortarea setului de rezultate, clauza ORDER BY se poate specifica
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Actele de vorbire indirecte sunt actele de vorbire performate prin intermediul altor acte de vorbire (purtând mărcile formale ale altor acte de vorbire). Astfel, vorbitorul poate să-i solicite ascultătorului să deschidă fereastra performând un act de vorbire direct (marcat prin sintaxa imperativă: Deschide fereastra!) sau indirect, prin intermediul unui act de vorbire reprezentativ/asertiv (cu sintaxă asertivă: S-a făcut foarte cald aici), al unei întrebări (cu sintaxă interogativă: Vrei să deschizi fereastra?), al unui act de vorbire expresiv (cu sintaxă exclamativă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
purtând mărcile formale ale altor acte de vorbire). Astfel, vorbitorul poate să-i solicite ascultătorului să deschidă fereastra performând un act de vorbire direct (marcat prin sintaxa imperativă: Deschide fereastra!) sau indirect, prin intermediul unui act de vorbire reprezentativ/asertiv (cu sintaxă asertivă: S-a făcut foarte cald aici), al unei întrebări (cu sintaxă interogativă: Vrei să deschizi fereastra?), al unui act de vorbire expresiv (cu sintaxă exclamativă: Ce cald e aici!). În comunicare, interlocutorii folosesc deseori acte de vorbire indirecte. Actele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-i solicite ascultătorului să deschidă fereastra performând un act de vorbire direct (marcat prin sintaxa imperativă: Deschide fereastra!) sau indirect, prin intermediul unui act de vorbire reprezentativ/asertiv (cu sintaxă asertivă: S-a făcut foarte cald aici), al unei întrebări (cu sintaxă interogativă: Vrei să deschizi fereastra?), al unui act de vorbire expresiv (cu sintaxă exclamativă: Ce cald e aici!). În comunicare, interlocutorii folosesc deseori acte de vorbire indirecte. Actele de vorbire indirecte sunt interpretate de ascultători pe baza cunoștințelor contextuale comune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin sintaxa imperativă: Deschide fereastra!) sau indirect, prin intermediul unui act de vorbire reprezentativ/asertiv (cu sintaxă asertivă: S-a făcut foarte cald aici), al unei întrebări (cu sintaxă interogativă: Vrei să deschizi fereastra?), al unui act de vorbire expresiv (cu sintaxă exclamativă: Ce cald e aici!). În comunicare, interlocutorii folosesc deseori acte de vorbire indirecte. Actele de vorbire indirecte sunt interpretate de ascultători pe baza cunoștințelor contextuale comune și a competențelor comune de comunicare. Mișcarea conversațională. Vorbitorii performează acte de vorbire
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
destul de multe despre diferite tehnici ale traductologiei vremurilor, din moment ce unele cuvinte au fost redate de către traducători ai unei epoci mult mai apropiate de data originii textelor decât zilele noastre. Criticismul textual ne poate oferi informații valoroase despre ortografie, fonologie, morfologie, sintaxă, semantică și tehnici de traducere; ne pune la dispoziție astfel cel mai bun text posibil pentru exegeză, rămânând un instrument foarte important pentru studiul Vechiului Testament. Înainte de a ajunge la forma sa prezentă, Biblia ebraică a parcurs mai multe etape
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Principalele funcții ale accentelor: 1. indică inflexiunile muzicale ale textului biblic în cazul lecturilor publice; această cântare avea rolul de a spori frumusețea și solemnitatea textului lecturat; 2. indică legăturile dintre cuvintele textului biblic; accentele ajutau foarte mult la înțelegerea sintaxei textului; 3. indică poziția cuvintelor accentuate; în cadrul sistemului tiberian, semnele majorității accentelor apar deasupra sau sub litera care reprezintă prima consoană a silabei accentuate. Accentul poate fi singurul element pe baza căruia se face distincția între cuvinte aparent identice: hba
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
yfp?m), Regulile accentelor, în care se ocupă îndeosebi de introducerea accentelelor în textul biblic 4. J.M. Japhet, în lucrarea intitulată Moreh ha-Qore (Frankfurt, 1896), prezintă o descriere detaliată a accentelor și a posibilelor lor combinații, precum și relația lor cu sintaxa. Deși nu se bazează pe studiul manuscriselor biblice, această lucrare conține foarte multe informații strânse de la comentatorii și gramaticienii biblici 1. Masora celei de-a doua Biblii rabinice, alături de diferite tratate masoretice, a fost tradusă, îmbogățită cu note și publicată
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
nu mai este o structură de imagini, ci "o structurare a imaginilor" 23. "Fenomen primar" și pentru Jean Burgos, "imaginea se definește, de la început, prin dinamismul ei" 24. Imaginea, ca "element viu" 25, dar și ca o "aproximare" 26, construiește "sintaxa imaginarului" 27 care dezvăluie un "limbaj în acțiune" 28. Plecând de la valența relațională a imaginii, ca liant ontologic între lumi imaginare, Régis Debray face un portret al imaginii, înțeleasă ca alteritate existențială, de la ideosferă până la videosferă 29. Cele trei etape
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rare, de comparații și epitete personificatoare, ajutate de o muzică amplă de oratoriu, de bocet metafizic, de voci ale obsesiilor devenite alegorii ale unor stări reale sau onirice (vocile și visele din "Surâsul Hiroșimei"). Lanțul de procedee, ce țin de sintaxa poetică, sporesc dimensiunile spre fabulos, sau subliniază prezența poetului în lupta pentru cauza păcii în lume. Eugen Jebeleanu este un poet autentic, un poet tragic, un poet al iubirii, un poet al mesajului civic. El susține un întreg univers cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cariere efortul unui cineast care nu a realizat filme, ci a edificat o operă. O operă parcimonios dezvoltată dacă avem în vedere numărul relativ mic de filme șapte în care identificăm nu doar teme recurente, elemente de morfologie și de sintaxă cinematografică, ci și colaboratori apropiați muzică, decor etc. până la actori care i-au fost alături în teatru și film încă de la început: Răzvan Vasilescu (pe care l-a debutat și în teatru, și în film), Dorina Lazăr, Mircea Albulescu, Dorel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
punctul de vedere... (Nicolae Mateescu) Ceea ce te impresionează la prima vedere în Înainte de tăcere este limbajul acestui film. S-ar putea scrie mult, ar merita descrise și comentate îndelung teatralitatea ca formă a unui limbaj foarte cinematografic totuși, morfologia și sintaxa acestui limbaj, forța lui percutantă. S-ar putea vorbi cu prețuire despre economia de cuvinte, replicile puține și rare, tăcerile apăsătoare, despre îndelungile acumulări dramatice finalizate în răbufniri violente, despre deliberata confuzie de planuri: realitate și vis, realitate și dorință
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
capacitatea de adaptare a candidatului la situația de comunicare, precum și stabilirea exactă a nivelului de competență lingvistică. Situarea discursului oral al candidatului pe ultimul palier, cel de „utilizator experimen tat“, presupune: lexic adecvat tipului de text comentat și contextului comunicării; sintaxa caracterizată prin structurare logică și coeziune sintactică (consecvența utilizării timpurilor verbale, a persoanelor gramaticale etc.); coerența semantică: idei clare, enunțuri convingătoare, argumente valide; identitate stilistică: expresivitatea limbajului, personalizarea discursului. 3.2. Componenta paraverbală Comunicarea paraverbală se actualizează la nivel suprasegmental
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin repetarea unor sunete ori prin combi narea sugestivă a cuvintelor în enunț creează tonalitatea dominantă, timbrul specific, adecvat ideii. Mărci textuale: figuri de sunet (asonanța, aliterația, onomatopeea), proce dee specifice muzicii (tehnica refrenului), prozodia (măsură, ritm, rimă, rimă interioară), sintaxa ritmică etc. 4. STILURILE FUNCȚIONALE. CONVENȚII SPECIFICE Stilurile funcționale reprezintă forme supraindividuale ale limbii literare, variante specializate, adaptate nevoilor de comunicare în diversele domenii de activitate. Pentru a asigura comunicarea eficientă în condiții specifice, limba română contemporană șia diferențiat cinci
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării, de implicarea afectivă și de competențele lingvistice ale emițătorului (forme scrise)/ale interlocutorilor (discursul oral); se remarcă libertatea absolută
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este privit ca o formă de abatere de la normele comunicării uzuale de către Paul Valéry, Leo Spitzer, Charles Bruneau, Jan Mukařovský etc.); valorifică resursele expresive ale limbajului pe toate nivelurile de producere a semnificației (elemente grafice și fonetice, lexicul, morfologia și sintaxa), generând mesaje polivalente; - stratul sonor constituie o dimensiune esențială mai ales în creațiile lirice, în care ima ginile auditive, figurile de sunet, metrica versului, ritmul și rima creează eufonia. Fonetismele regionale, populare, arhaice sau cele marcate de oralitate au diverse
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de vorbire este variabilă, determinată de rațiuni artistice diverse. Sintaxa poetică reliefează cuvintelecheie prin structuri topice neobișnuite în limbajul comun, prin inversiuni, inserții sau dislocări, prin elipse ori „împletiri“ inedite de propoziții. Sintaxa textului narativ își construiește trăsăturile distinctive pe spații mai ample, cea mai mare relevanță avândo incipitul, finalul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]