1,917 matches
-
Vâlvă aortae), asemănător celui descris la ventriculul drept, compus tot din trei valvule semilunare (Valvula semilunaria posterior, dextră și sinistra) la fel construite că cele aparținând trunchiului pulmonar. Deasupra lor, pe aorta ascendentă apar trei dilatații în formă de cuiburi („sinusurile Valsalva”) [2]. STRUCTURA INIMII - Structura peretelui cardiac. Inima este formată dintr-un strat muscular gros cu o structură complexă (miocardul), învelit la exterior de epicard și tapetata pe dinăuntru de o membrana subțire (endocardul). - Miocardul (Myocardium). Reprezintă structura principala a
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
cu centrii subordonați; transmite excitația prin toată masă miocardului atrial. - Nodulul atrioventricular (Noduli atrio-ventricularis), mai mic decât primul (5 mm lungime, 2-3 mm grosime) se găsește în porțiunea postero-inferioară a septului interatrial, înaintea orificiului de vărsare în atriul drept al sinusului coronar. - Inferior se continuă cu fasciculul atrioventricular (Fasciculus atrioventricularis), lung de 5 mm și lat de 2-4 mm, al cărui trunchi comun (Truncus fasciculi atrioventricularis) străbate triunghiul fibros drept, coboară pe partea membranoasa a septului interventricular, unde încalecă prin cele
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A. coronaria dextră) pornește din sinusul drept al rădăcinei și valvei aortice, coboară în sântul coronar în vecinătatea urechiușei dreapte, ocolește baza ventriculului drept, ajungând apoi în sântul interventricular posterior, unde se continuă că ramură interventriculară posterioara (Ramus interventricularis posterior). Iriga atriul drept, partea inferioară a
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Râmi nodi sinuatrialis et atrioventricularis), trunchiul comun al fasciculului His, ventriculul drept, 1/3 posterioara a septului interventricular, zona paraseptală a ventriculului stâng și mușchiul papilar posterior al valvei bicuspidale. - Arteră coronara stânga (A. coronaria sinistra) își are originea din sinusul stâng al valvei și rădăcinii aortei, se situează între trunchiul pulmonar și urechiușa stânga și după un scurt traiect se divide în două ramuri. Ramură interventriculară anterioară (Ramus interventricularis anterior) coboară în sântul omonim până la incisura apicis cordiș, unde virează
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
constituind cea mai importantă zona de anastomoza intercoronară. Cea mai variabilă și precară zona de anastomoza corespunde teritoriului limitrof sântului interventricular posterior. Venele inimii (Vv. cordiș). Cea mai mare parte (circa 60%) a sângelui venos al inimii este colectată de sinusul coronar (Sinus coronarius) așezat pe fata diafragmatica a cordului, în partea stângă a sântului coronar. Acest confluent venos de forma cilindrica, în pâlnie sau de „pișcot”, cu dimensiuni variabile (3-5 cm lungime, 0,5-1,5 cm diametru), se consideră de la
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
mai importantă zona de anastomoza intercoronară. Cea mai variabilă și precară zona de anastomoza corespunde teritoriului limitrof sântului interventricular posterior. Venele inimii (Vv. cordiș). Cea mai mare parte (circa 60%) a sângelui venos al inimii este colectată de sinusul coronar (Sinus coronarius) așezat pe fata diafragmatica a cordului, în partea stângă a sântului coronar. Acest confluent venos de forma cilindrica, în pâlnie sau de „pișcot”, cu dimensiuni variabile (3-5 cm lungime, 0,5-1,5 cm diametru), se consideră de la unghiul de
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
forma cilindrica, în pâlnie sau de „pișcot”, cu dimensiuni variabile (3-5 cm lungime, 0,5-1,5 cm diametru), se consideră de la unghiul de convergență cu „vena Marshall” (vezi mai jos) până la locul de vărsare în atriul drept. 2/3 din sinusul coronar sunt acoperite de miocardul atrial, care în jurul orificiului de vărsare în atriul drept configurează un dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
locul de vărsare în atriul drept. 2/3 din sinusul coronar sunt acoperite de miocardul atrial, care în jurul orificiului de vărsare în atriul drept configurează un dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din zona apicala a cordului urca în sântul interventricular anterior, ocolește baza urechiușei ștăngi în sântul coronar, pătrunzând în extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă se intercalează
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din zona apicala a cordului urca în sântul interventricular anterior, ocolește baza urechiușei ștăngi în sântul coronar, pătrunzând în extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă se intercalează o formațiune membranoasa („valvula Vieussens”) a cărei funcție nu a fost încă precizată. - V. posterior ventriculi siniștri adună sângele din zona posterioara a ventriculului stâng, vărsându-se în sinusul coronar direct, sau
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
extremitatea stânga a sinusului. La locul de confluenta cu acestă se intercalează o formațiune membranoasa („valvula Vieussens”) a cărei funcție nu a fost încă precizată. - V. posterior ventriculi siniștri adună sângele din zona posterioara a ventriculului stâng, vărsându-se în sinusul coronar direct, sau (mai rar) prin intermediul venei cordiș magna. - Vv. cordiș media urmează direcția sântului interventricular posterior, fuzionând cu capătul terminal al sinusului coronar în apropierea orificiului de deschidere în atriul drept. - Vv. cordiș parva slab dezvoltată, virează în sântul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
încă precizată. - V. posterior ventriculi siniștri adună sângele din zona posterioara a ventriculului stâng, vărsându-se în sinusul coronar direct, sau (mai rar) prin intermediul venei cordiș magna. - Vv. cordiș media urmează direcția sântului interventricular posterior, fuzionând cu capătul terminal al sinusului coronar în apropierea orificiului de deschidere în atriul drept. - Vv. cordiș parva slab dezvoltată, virează în sântul coronar de la dreapta spre stânga, fuzionând tot cu extremitatea terminală (dreapta) a sinusului coronar. - V.obliqua atrii siniștri („vena Marshall”) descinde oblic pe
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
urmează direcția sântului interventricular posterior, fuzionând cu capătul terminal al sinusului coronar în apropierea orificiului de deschidere în atriul drept. - Vv. cordiș parva slab dezvoltată, virează în sântul coronar de la dreapta spre stânga, fuzionând tot cu extremitatea terminală (dreapta) a sinusului coronar. - V.obliqua atrii siniștri („vena Marshall”) descinde oblic pe peretele posterior al atriului stâng, implantându-se în unghi ascuțit în porțiunea incipientă a sinusului coronar. - Restul sângelui venos (circa 40%) este drenat direct în cavitățile inimii, prin: vv. cordiș
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
virează în sântul coronar de la dreapta spre stânga, fuzionând tot cu extremitatea terminală (dreapta) a sinusului coronar. - V.obliqua atrii siniștri („vena Marshall”) descinde oblic pe peretele posterior al atriului stâng, implantându-se în unghi ascuțit în porțiunea incipientă a sinusului coronar. - Restul sângelui venos (circa 40%) este drenat direct în cavitățile inimii, prin: vv. cordiș anteriores (3-4 vene plasate pe fata anterioară a ventriculului drept, ce se deschid în atriul drept) și vv. cordiș minimae (numeroase, prevăzute cu orificii de
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
superioară, iar de aici deviază spre venele pulmonare din stânga. - Între reflexia pe vena cava inferioară și venele pulmonare drepte (pe de o parte) și cea pe venele pulmonare ștăngi (pe de altă parte) ia naștere un fund de sac denumit sinus obliquus pericardii (sinusul Haller). - Mai sus de acesta, între trunchiul pulmonar și aorta ascendentă (pe de o parte), atriul stâng, venele pulmonare și vena cava inferioară (pe de altă parte) se naște un coridor îngust denumit sinus transversus pericardii (sinusul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
aici deviază spre venele pulmonare din stânga. - Între reflexia pe vena cava inferioară și venele pulmonare drepte (pe de o parte) și cea pe venele pulmonare ștăngi (pe de altă parte) ia naștere un fund de sac denumit sinus obliquus pericardii (sinusul Haller). - Mai sus de acesta, între trunchiul pulmonar și aorta ascendentă (pe de o parte), atriul stâng, venele pulmonare și vena cava inferioară (pe de altă parte) se naște un coridor îngust denumit sinus transversus pericardii (sinusul Theile), în care
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de sac denumit sinus obliquus pericardii (sinusul Haller). - Mai sus de acesta, între trunchiul pulmonar și aorta ascendentă (pe de o parte), atriul stâng, venele pulmonare și vena cava inferioară (pe de altă parte) se naște un coridor îngust denumit sinus transversus pericardii (sinusul Theile), în care se poate pătrunde cu degetul arătător introdus dinspre cavitatea pericardului înapoiă aortei și trunchiului pulmonar. Vasele și nervii pericardului - Arterele. Pericardul fibros primește ramuri din a. pericardo-phrenica (ramură a arterei toracice interne), ăă. phrenicae
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
sinus obliquus pericardii (sinusul Haller). - Mai sus de acesta, între trunchiul pulmonar și aorta ascendentă (pe de o parte), atriul stâng, venele pulmonare și vena cava inferioară (pe de altă parte) se naște un coridor îngust denumit sinus transversus pericardii (sinusul Theile), în care se poate pătrunde cu degetul arătător introdus dinspre cavitatea pericardului înapoiă aortei și trunchiului pulmonar. Vasele și nervii pericardului - Arterele. Pericardul fibros primește ramuri din a. pericardo-phrenica (ramură a arterei toracice interne), ăă. phrenicae superiores, rr. esophagei
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
fie plasat într-un plan anterior. Se mobilizează în continuare VJI de-a lungul marginii sale mediale iar afluentul acesteia, vena facială comună, care intersectează anterior ACC, se rezecă și se suturează. În momentul expunerii trigonului carotic, datorită vecinătății cu sinusul carotidian, poate apare bradicardie. Există chirurgi care susțin că acest fenomen se poate preveni prin infiltrarea spațiului dintre ACI și ACE cu lidocaină 1%. Atât ACI cât și ACE se disecă până deasupra leziunilor ateromatoase, evidențiate prin palpare. Dacă disecția
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
este omoaenă de la centru la periferie, păstrând la început spațiile interosoase (fontanelele sau liniile suturale) necesare pentru dezvoltarea și modelarea craniului la naștere. La unele dintre oasele feței și craniului apar, prin procesul de resobție modelată, o serie de cavități: sinusuri (frontal, maxilar superior, sfenoidal, etmoidal). CONFORMAȚIA EXTERIOARĂ A OASELOR Din punct de vedere al aspectului exterior oasele pot prezinta forme aeometrice (osul piramidal, cuboid) sau asemănări cu diferite obiecte (ciocan, nicovală, scafoid, cuneiform). După predominanța dimensiunilor oasele se împart în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
creastă: proeminență liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și se descriu ca fiind: - articulare; - nearticulare: - cavități de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor și pot fi: - aăuri și canale de transmisie: - mai mari: aaura occipitală pentru bulbul rahidian, canalul carotidian pentru artera carotidă internă; - foarte mici: aaura rotundă pentru artera meninaee
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
endometru, digestive (Krukenberg); 7. Carcinomul tubar; 8. Mezoteliomul peritoneal multifocal; 9. Tumori benigne: - chistadenom, chist dermoid; 10. chistul mucinos cu pseudomixoma peritones; 11. carcinomatoză peritoneală primară papilară (sd. Kannerstein). Markeri prognostici: - CA 125 - alfafetoproteina în teratoame cu componentă vitelină sau sinus endodermic; - β-HCG în coriocarcinomul extraembrionar; - P-110, glicoproteina marker a chimiorezistenței, - Ploidie ADN și fracția de fază S. Factori prognostici: - Vârsta; - gradul histologic, stadiul și volumul bolii reziduale după chirurgie citoreductivă; - tumorile cu celule clare au un prognostic mai rău
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
se ia reflexul fotomotor și reflexul cornean. Prezența sindromului Claude Bernard-Horner (mioză, enoftalmie, ptoza palpebrală) indică prezența unui sindrom de sulcus superior. Urechi: - se inspectează urechea externă (semnul “vatei” Ducuing în neoplasmul de rinofaringe) - se controlează acuitatea auditivă. Nas și sinusuri: - se examinează permeabilitatea foselor nazale; - se caută punctele sinusale dureroase. Cavitate orală și faringe: - se inspectează cavitatea bucală, dinții, limba și orofaringele, reflexul de deglutiție, fonația (disfonie în neoplasmul laringian și vocea bitonală în paralizia de nerv recurent în tumorile
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
centrilor energetici descriși În medicina indiană și numite Chacre. Aceste Chacre corespund, În general, unor structuri cunoscute medicinii alopate, de exemplu Chacra gâtului corespunde cu glanda tiroidă, iar chacra situată Între sprâncene pe linia mediană corespunde glandei pituitare, dar și sinusurilor frontale. Iradiind aceasta zonă pentru tratamentul sinuzitei sau pentru afecțiuni oculare, s-a obținut un efect neașteptat de creștere a energiei (creșterea puterii de muncă) fenomen care a fost descris de mai mulți pacienți. Dacă acest fenomen va fi obiectivat
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
4-6]. FRACTURILE CRANIENE În TCC, fractura craniană poate să nu fie diagnosticată dacă se folosește radiografia convențională, astfel efectuarea CT-ului este obligatorie la orice suspiciune de fractură [6]. FRACTURI COMPLEXE Sunt implicate mai multe zone ale craniului osos, inclusiv sinusurile aerice frontale, structurile cerebrale fiind relativ frecvent afectate. Unii autori clasifică acest tip de fractură în cadrul TCC deschise: - fracturi complexe cranio-sinusale (fig. 3.5, 3.6); - fracturi complexe cranio-etmoidale (fig. 3.7); - fracturi complexe cranio-orbitare (fig. 3.8. a și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
pia mater [10]. LEZIUNI EXTRA-AXIALE HEMATOMUL EPIDURAL Sinonime: hematomul extradural Hematomul extradural (HE) apare în spațiul virtual dintre tăblia internă a craniului și dura mater. Între cele două straturi se află vene și artere, mai ales artera meningee mijlocie și sinusuri venoase. HE este asociat în proporție de 80% cu fracturi ale craniului. Ca frecvență, HE este localizat în regiunea temporo-parietală, polul frontal și polul occipital (fig. 3.10 a, b). Imagistic, pe investigația CT apare o colecție extranevraxială, biconvexă, hiperdensă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]