4,254 matches
-
arhaice arată (indică) faptul că din regiunile Niprului superior și mijlociu, al râurilor Pripet și Bug, traversând cursurile Nistrului, Prutului și Siretului, dinspre nord, slavii s-au infiltrat treptat în zonele extra-carpatice până în estul Câmpiei muntene. Apoi anumite grupuri de slavi s-au mișcat (deplasat) spre vestul Munteniei și Olteniei. Alte grupuri de slavi, pornind din regiunile Niprului mijlociu, dinspre răsărit, s-au deplasat de-a lungul zonelor de silvostepă spre sud-vest, au pătruns în spațiul carpato-nistrean (Moldova), apoi în Câmpia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Pripet și Bug, traversând cursurile Nistrului, Prutului și Siretului, dinspre nord, slavii s-au infiltrat treptat în zonele extra-carpatice până în estul Câmpiei muntene. Apoi anumite grupuri de slavi s-au mișcat (deplasat) spre vestul Munteniei și Olteniei. Alte grupuri de slavi, pornind din regiunile Niprului mijlociu, dinspre răsărit, s-au deplasat de-a lungul zonelor de silvostepă spre sud-vest, au pătruns în spațiul carpato-nistrean (Moldova), apoi în Câmpia Dunării, și-au sporit numărul celor pătrunși aici dinspre nord. Din masa inițială
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
gepizi. Până acum, în regiunile de stepă din sudul Moldovei, dintre Siret și Nistru, nu s-au descoperit vestigii slave din secolele VI-VII, deoarece aceste regiuni nu erau prielnice felului de viață, bazat pe agricultură, creșterea vitelor și meșteșuguri. Slavii au ocolit zonele montane și submontane întrucât preferau regiunile mai joase de podișuri și câmpii împădurite, chiar mlăștinoase. Numărul slavilor din sud-estul Transilvaniei era destul de mic, după cum indică puținele vestigii ce le aparțin, datorită prezenței gepizilor în Transilvania intracarpatică. Puține
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din secolele VI-VII, deoarece aceste regiuni nu erau prielnice felului de viață, bazat pe agricultură, creșterea vitelor și meșteșuguri. Slavii au ocolit zonele montane și submontane întrucât preferau regiunile mai joase de podișuri și câmpii împădurite, chiar mlăștinoase. Numărul slavilor din sud-estul Transilvaniei era destul de mic, după cum indică puținele vestigii ce le aparțin, datorită prezenței gepizilor în Transilvania intracarpatică. Puține urme slave din secolele VI-VII sunt și în vestul Munteniei, Oltenia și Banat. Și în Dobrogea, urmele slave lipsesc
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
VI-VII sunt și în vestul Munteniei, Oltenia și Banat. Și în Dobrogea, urmele slave lipsesc sau sunt foarte rare. O serie de urme semnalate pe linia fortificată de pe limesul Dunării, la Capidava, Dinogetia, Noviodunum și Aegyssus aparțin anților sau slavilor. Civilizația caracteristică slavilor arhaici (timpurii) este distinctă de civilizația populației autohtone, romanice, cu care slavii au intrat în contact și au coabitat un timp. Cele mai importante obiective în care au fost descoperite vestigii slave, din secolele VI-VII, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și în vestul Munteniei, Oltenia și Banat. Și în Dobrogea, urmele slave lipsesc sau sunt foarte rare. O serie de urme semnalate pe linia fortificată de pe limesul Dunării, la Capidava, Dinogetia, Noviodunum și Aegyssus aparțin anților sau slavilor. Civilizația caracteristică slavilor arhaici (timpurii) este distinctă de civilizația populației autohtone, romanice, cu care slavii au intrat în contact și au coabitat un timp. Cele mai importante obiective în care au fost descoperite vestigii slave, din secolele VI-VII, sunt concentrate în regiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lipsesc sau sunt foarte rare. O serie de urme semnalate pe linia fortificată de pe limesul Dunării, la Capidava, Dinogetia, Noviodunum și Aegyssus aparțin anților sau slavilor. Civilizația caracteristică slavilor arhaici (timpurii) este distinctă de civilizația populației autohtone, romanice, cu care slavii au intrat în contact și au coabitat un timp. Cele mai importante obiective în care au fost descoperite vestigii slave, din secolele VI-VII, sunt concentrate în regiunile estși sud-carpatice mai ales în zonele de podișuri și câmpii împădurite. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
slave. În ciuda cercetărilor efectuate în spațiul carpato-danubiano-pontic, până acum nu s-au descoperit obiective slave pure, necontaminate de elemente romanice sau bizantine. Concluzia este că nu se poate vorbi despre existența unor așezări slave de sine-stătătoare, în secolele VI-VII. Slavii rămași definitiv la nordul Dunării, după 602, influențați puternic de civilizația și structurile social-economice ale romanicilor autohtoni, mai numeroși, s-au integrat rapid în sânul comunităților romanice, astfel că, pe la mijlocul secolului al VII-lea, nu pot fi ușor separate de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Locuințele slave erau simple, destinate unei folosiri de scurtă durată. În interiorul lor au fost descoperite fragmente ceramice, unelte și piese vestimentare și de podoabă. Uneltele sunt, în general, rare, modeste, fiind destinate agriculturii, creșterii vitelor și meșteșugurilor casnice. Agricultura (la slavi) era puțin dezvoltată, principala unealtă era plugul de lemn cu brăzdar de fier, cu o rentabilitate scăzută față de plugul de tip roman, folosit de autohtonii romanici. Agricultura la slavi nu era dezvoltată datorită caracterului instabil al așezărilor. Ei prelucrau fierul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
modeste, fiind destinate agriculturii, creșterii vitelor și meșteșugurilor casnice. Agricultura (la slavi) era puțin dezvoltată, principala unealtă era plugul de lemn cu brăzdar de fier, cu o rentabilitate scăzută față de plugul de tip roman, folosit de autohtonii romanici. Agricultura la slavi nu era dezvoltată datorită caracterului instabil al așezărilor. Ei prelucrau fierul din "minereu de baltă" printr-o tehnică rudimentară. Uneltele descoperite sunt variate: cuțite, verigi, ace și amânare de fier, străpungătoare de os, fusaiole. S-au aflat și săgeți de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din mediile germanice sau romanice. Ritul și ritualul de înmormântare la slavi-în acest sens o mare importanță o are marele cimitir cu peste 1000 de morminte de la Sărata-Monteoru (jud. Buzău) -să precizăm că până la creștinarea lor oficială, în secolele IX-X, slavii foloseau ca rit de înmormântare incinerația. La Sărata-Monteoru, mormintele în totalitate, sunt de incinerație, slavii, în secolele VI-VII, erau păgâni. Alte descoperiri funerare ale slavilor sunt rare, iar altele atribuite lor nu sunt în mod cert slave, precum cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mare importanță o are marele cimitir cu peste 1000 de morminte de la Sărata-Monteoru (jud. Buzău) -să precizăm că până la creștinarea lor oficială, în secolele IX-X, slavii foloseau ca rit de înmormântare incinerația. La Sărata-Monteoru, mormintele în totalitate, sunt de incinerație, slavii, în secolele VI-VII, erau păgâni. Alte descoperiri funerare ale slavilor sunt rare, iar altele atribuite lor nu sunt în mod cert slave, precum cele de la Nalbant (jud. Tulcea), Lozna (jud. Botoșani), Seliște-Orhei, Cândești (jud. Vrancea) sau Ostrovu (jud. Mehedinți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la Sărata-Monteoru (jud. Buzău) -să precizăm că până la creștinarea lor oficială, în secolele IX-X, slavii foloseau ca rit de înmormântare incinerația. La Sărata-Monteoru, mormintele în totalitate, sunt de incinerație, slavii, în secolele VI-VII, erau păgâni. Alte descoperiri funerare ale slavilor sunt rare, iar altele atribuite lor nu sunt în mod cert slave, precum cele de la Nalbant (jud. Tulcea), Lozna (jud. Botoșani), Seliște-Orhei, Cândești (jud. Vrancea) sau Ostrovu (jud. Mehedinți).6 Despre religia slavilor ne transmite informații Procopius din Caesarea, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
VII, erau păgâni. Alte descoperiri funerare ale slavilor sunt rare, iar altele atribuite lor nu sunt în mod cert slave, precum cele de la Nalbant (jud. Tulcea), Lozna (jud. Botoșani), Seliște-Orhei, Cândești (jud. Vrancea) sau Ostrovu (jud. Mehedinți).6 Despre religia slavilor ne transmite informații Procopius din Caesarea, dar datele sunt insuficiente pentru conturarea imaginii panteonului lor și formelor ei de manifestare în secolele VI-VII. Despre vechile lor concepții religioase păgâne, Procopius notează: "Ei cred că este un singur Dumnezeu, singurul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și alte animale. Ei nu știu ce-i aceea soarta nemiloasă și nu cred că aceasta ar avea vreo înrâurire asupra oamenilor. Ei cinstesc și râuri, nimfe și alte zeități și le aduc jertfe, iar cu prețul jertfelor fac proorociri". Dar religia slavilor nu era monoteistă, cum ar putea rezulta din textul lui Procopius, deoarece se știe cu certitudine că slaviiaveau și alte divinități importante, șapte zei principali cărora le aduceau sacrificii. Zeul lor suprem era Perun, stăpânul întregii lumi, Dajbog, zeul soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu certitudine că slaviiaveau și alte divinități importante, șapte zei principali cărora le aduceau sacrificii. Zeul lor suprem era Perun, stăpânul întregii lumi, Dajbog, zeul soarelui și luminii, Velisi, zeul păstorilor și turmelor și un zeu al recoltei și secerișului. Slavii aduceau zeilor jertfe de animale și produse agricole. Slavii adorau forțele supranaturale legate de sufletele morților, spiritele casei, vetrei, râurilor și pădurilor. De credințele lor religioase sunt legate și ritualurile de înmormântare ale slavilor, incinerația, însoțită de alte practici rituale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
zei principali cărora le aduceau sacrificii. Zeul lor suprem era Perun, stăpânul întregii lumi, Dajbog, zeul soarelui și luminii, Velisi, zeul păstorilor și turmelor și un zeu al recoltei și secerișului. Slavii aduceau zeilor jertfe de animale și produse agricole. Slavii adorau forțele supranaturale legate de sufletele morților, spiritele casei, vetrei, râurilor și pădurilor. De credințele lor religioase sunt legate și ritualurile de înmormântare ale slavilor, incinerația, însoțită de alte practici rituale, ospețe funebre și ofrande alimentare. În contactul cu populația
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un zeu al recoltei și secerișului. Slavii aduceau zeilor jertfe de animale și produse agricole. Slavii adorau forțele supranaturale legate de sufletele morților, spiritele casei, vetrei, râurilor și pădurilor. De credințele lor religioase sunt legate și ritualurile de înmormântare ale slavilor, incinerația, însoțită de alte practici rituale, ospețe funebre și ofrande alimentare. În contactul cu populația autohtonă, deja creștinată, din regiunea carpato-dunăreană, slavii au primit influențe privitoare la ritul și ritualul de înmormântare păgâne și chiar unele elemente creștine. În ceea ce privește organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
morților, spiritele casei, vetrei, râurilor și pădurilor. De credințele lor religioase sunt legate și ritualurile de înmormântare ale slavilor, incinerația, însoțită de alte practici rituale, ospețe funebre și ofrande alimentare. În contactul cu populația autohtonă, deja creștinată, din regiunea carpato-dunăreană, slavii au primit influențe privitoare la ritul și ritualul de înmormântare păgâne și chiar unele elemente creștine. În ceea ce privește organizarea social-economică și politică a slavilor în timpul marilor migrații, după izvoarele scrise, sclavinii și anții alcătuiau o uniune de triburi, condusă de un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
practici rituale, ospețe funebre și ofrande alimentare. În contactul cu populația autohtonă, deja creștinată, din regiunea carpato-dunăreană, slavii au primit influențe privitoare la ritul și ritualul de înmormântare păgâne și chiar unele elemente creștine. În ceea ce privește organizarea social-economică și politică a slavilor în timpul marilor migrații, după izvoarele scrise, sclavinii și anții alcătuiau o uniune de triburi, condusă de un șef militar (vezi mai sus). Procopius spune că ei nu sunt conduși de un singur om, ci trăiesc din vechime în rânduiala democrației
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
era ajutat de un sfat al bătrânilor. Deplasările lor nu se făceau de întregul trib, ci fărâmițat, în grupuri separate, mari sau mici, conduse de un șef militar (Ardagast). Temelia structurii sociale a obștilor sătești slave o reprezenta familia patriarhală slavii trăiau încă în faza relațiilor gentilice. Ca urmare a contactelor (legăturilor) cu populația romanică din regiunea carpato-dunăreană și cu civilizația bizantină, slavii au primit numeroase influențe. Slavii, atât cei din nordul Dunării cât și cei din sud, după 602, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mici, conduse de un șef militar (Ardagast). Temelia structurii sociale a obștilor sătești slave o reprezenta familia patriarhală slavii trăiau încă în faza relațiilor gentilice. Ca urmare a contactelor (legăturilor) cu populația romanică din regiunea carpato-dunăreană și cu civilizația bizantină, slavii au primit numeroase influențe. Slavii, atât cei din nordul Dunării cât și cei din sud, după 602, în cursul secolului al VII-lea, au cunoscut un proces amplu de asimilare etnolingvistică, ca participanți la constituirea unei noi sinteze culturale, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
militar (Ardagast). Temelia structurii sociale a obștilor sătești slave o reprezenta familia patriarhală slavii trăiau încă în faza relațiilor gentilice. Ca urmare a contactelor (legăturilor) cu populația romanică din regiunea carpato-dunăreană și cu civilizația bizantină, slavii au primit numeroase influențe. Slavii, atât cei din nordul Dunării cât și cei din sud, după 602, în cursul secolului al VII-lea, au cunoscut un proces amplu de asimilare etnolingvistică, ca participanți la constituirea unei noi sinteze culturale, cu elementul traco-dac și roman.7
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cât și cei din sud, după 602, în cursul secolului al VII-lea, au cunoscut un proces amplu de asimilare etnolingvistică, ca participanți la constituirea unei noi sinteze culturale, cu elementul traco-dac și roman.7 După această prezentare generală a slavilor, vom relua problematica lor și din alte perspective. Începuturile slavilor, consideră Iorga, pot fi limpezite doar parțial-ei pare să fi intrat ca un element component al confederației sarmatice, cu o alcătuire obscură. Ei apar în izvoare încă din epoca imperială
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al VII-lea, au cunoscut un proces amplu de asimilare etnolingvistică, ca participanți la constituirea unei noi sinteze culturale, cu elementul traco-dac și roman.7 După această prezentare generală a slavilor, vom relua problematica lor și din alte perspective. Începuturile slavilor, consideră Iorga, pot fi limpezite doar parțial-ei pare să fi intrat ca un element component al confederației sarmatice, cu o alcătuire obscură. Ei apar în izvoare încă din epoca imperială, când erau vecini direcți cu provinciile romane. Slavii erau cunoscuți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]