1,355 matches
-
să mănânce piper, să pună la mâini sau picioare mălai cu vin, ca să iasă focul. Alta: să pună aluat cu pâine și oțet tare și muștar. Pentru opreală (contra constipației): să fiarbă prune uscate și să bea că se va slobozi. Pentru inimă când doare: este foarte bun faguri de miere, să-i ardă bine, să-i facă scrum, să-i piseze și să-i amestece cu puțină pucioasă pisată, să-l plămădească cu rachiu de drojdie tare, cât va bea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
deja unele măsuri de siguranță și a propus o privare condiționată a libertății alienatului, atâta timp cât durează nebunia: “ Cel nebun măcar că nu să va certa la nebuniele lui de va face vreo greșală iară tot nu să cade să-l slobozească de tot să îmble pe drumuri slobod, ca să aibă pază pre lângă oamenii săi până se va înțelepți”. Măsurile de siguranță. Măsurile de siguranță se iau numai față de persoanele care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală și au un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
prezidențiale, în care a fost agentul electoral al lui Andrei Sangheli, Ion Druță și-a marcat reapariția printr-un one man show televizat, programat într-o duminică de mai la o oră de maximă audiență, atunci când bietului basarabean i se sloboade puțină lumină electrică pentru a se pregăti de somn. Singur, fără bodyguarzi (între timp imaginea lui Andrei Hropotinschi, eternul său însoțitor, a fost mototolită rău de tot), instalat într-un fotoliu cu o măsuță în față, sorbind zgomotos, cu naturalețe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 401. footnote>. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele sale cântarea credinței; l-au atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții; au sfârtecat obrajii dreptului cum îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
îngrijorare, cu deznădejde. Întins pe pământ, Gelu urmărea cu urechea tropotele urmăritorilor. Când îi simți aproape se ridică în genunchi, își smulse săgeata din piept. Și, cu cea din urmă fărâmă de putere, o așeză pe coarda arcului și-o slobozi în dușmani. Să fie măcar cu unul mai puțin. Dușmanii s-au apropiat mereu. Tot mai aproape, tot mai vijelioși. Ca să nu încapă nici mort în mâinile lor, Gelu se rugă Murgului: Cu copita sapă-mi mormântul, aici, pe marginea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ai clipi din ochi, și s-au topit în pădure. Sulițașii s-au adăpostit după tufișuri. Arcașii au urcat în arborii cei mai stufoși. Au așteptat să se apropie dușmanul. La porunca spătarului Coman, arcașii au încordat arcurile și au slobozit întâiul stol de săgeți. Mulți teutoni au căzut sub copitele cailor. Altă ploaie de săgeți și alți dușmani s-au prăbușit. Pe cei ajunși la marginea pădurii i-au luat în primire sulițașii ascunși între tufișuri. Pe alții, rătăciți printre
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
mult har în vorbire sau cu mult „stuchit la furcă”. Ce crede el despre lumea de azi și de mâi ne nu are răgaz să ne spună în dulcele grai moldovenesc, fiindcă niciodată gândul lui nu este destul de pritocit, destul de slobod în a o lua razna prin pădurile întunecate ale spiritului. S-ar părea că înlăuntrul lui vibrează diapazonul celor zece sfere muzicale celeste, trăind în el însuși fără tăgadă tristețile omului și ale omenirii. Și dacă totuși, în anumite momente
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
le ia pe gratis petrolul, ci își permiteau să mai trimită câte un Armstrong pe lună și să se distreze de minune, împușcând tot într-o veselie, vietnamezii care erau așa de molâi, încât nu alergau mai repede decât glonțul slobozit din modernele puști americane. Dar nu asta este intenția noastră acum, de a face critica aventurilor armatei americane, ci ne-am propus un subiect mult mai prozaic, să urmărim până la final soarta galinaceelor susnumitului Bill Crash, care cu drag le-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
găurile de șoareci, sau chiar apare disimulată ca rahat de muscă depus pe lustră. Jigania poartă un nume, (păi cum altfel?) de extracție curat americană (mă așteptam la asta), inventat de un ovreiaș pripășit prin curtea CIA, care l-a slobozit în lume sub numele de Facebook. Prin naivitatea utilizatorilor, acest Facebook a devenit un fel de imens bazar, în care oamenii de bine își expun de bună voie la tarabă, secretele casei și familiei lor iar cumpărătorii, printre care este
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-ntorci hîdu-ți dos Moșiei noastre; dacă-a zecea zi Proscrisu-ți trup i-aflat pe-al nost regat, Clipă ți-e moarte. Ieși! Pe Jupiter, Aceasta n-o revoc. KENT: Cu bine, rege, dacă-așa te porți, Surghiun e-aici și slobod peste porți. (Cordeliei) Zeii te ieie, fata,-n pază lor, Gîndul ți-e drept și graiu-ți adevăr. (Către Regan și Goneril) Grăiri mari fie-n fapte-a se proba, Ca bun rod vorbele de dragoste să dea. Deci Kent, o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lost; By treason's tooth bare-gnawn and canker-bit: Yet am I noble aș the adversary I come to cope. EDMUND: Un crainic, hei, un crainic! ALBANY: Te-ncrede-n ține numai; căci soldații, În numele meu strînși, în numele-mi I-am slobozit. REGAN: Mi-e tot mai rău! ALBANY: Îi este rău, duce-ți-o cortul meu. (Iese Regan, însoțită. Intra un crainic) Vino aici, herald. -Să sune goarna. Citește asta. (Trompeta sună) CRAINICUL: "Dacă vreun om de rang sau de grad
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să vadă reacția celuilalt, ceva se strânse în el dar văzând că omul acela nici nu-l privește atent, ci numai îi întinde țigara ca să aprindă, apoi dispare printre ceilalți oameni, fumul i se păru neasemuit de bun și îl slobozea în caier subțire cu încetinitorul spre cerul înghesuit de blocuri. A trecut prin fața parcului împănat de strigătele copiilor, dădu să intre dar văzând chipurile grave ale pensionarilor care se odihneau pe bănci, se trase imediat instinctiv înapoi, de parcă de undeva
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
oprise și Lăscărică privindu-l de la înălțimea lui și cârâind într-un târziu: „Cum mă, crezi că ai tu preș ca să mă duci pe mine? Ha, ha, ha, păi ăla era măă... și înainte de a spune cum era acela, slobozi iar câteva cascade de râs gros și cleios, ăla era de cinci ori ca tine, numai cu un deget te-ar fi străpuns dintr-o parte în cealaltă, că l-ai terminat tu, asta să i-o spui lui mutu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
țintuiau acolo, nemiloase. Încercă să vadă de unde vine namila de oțel dar nu văzu decât pe moșul acela purtând hârlețul ca pe o baionetă mestecând greu și bolovănos cuvintele „Eu sunt Tofan, înțelegi, sunt Tofan și port cifra unu” apoi slobozi un râs gros și gâlgâitor care-și luă zborul ca un stol de ciori. Simiuc simți că este privit insistent de cineva, făcu o sforțare să se trezească, deschise ochii, văzu că la câțiva pași de pat, sprijinită în cârjele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
șubred. S. A.: Chiar în momentul în care vorbim, "proiectul european" e în dificultate: în zilele de 16-17 iunie 2005, întâlnirea de la Luxemburg a șefilor de guverne a ieșit catastrofal, încât până și președintele în exercițiu al UE, luxemburghezul Junckers, mai slobod la gură, l-a caracterizat drept un eșec de proporții. A spus chiar, ieșind total din cadrele limbii de lemn, că încrederea lui în Uniunea Europeană a suferit un regres nemaipomenit în aceste două zile. V. N.: Eu de asta spun
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mergeau singure, fără a fi trase de câini sau de reni. Se spune că pe atunci era cald peste tot, din cer nu cădea zăpadă, ci apă, iar jur-împrejur, cât vezi cu ochii câmpuri de vânătoare. Nu trebuia decât să slobozi săgeata și vânatul cădea la picioare, iar iarba, pe care renii o caută pe sub zăpadă, creștea mai mare ca omul. Pe ierburile acelea creștea și hrană din belșug, iar oamenii trebuiau numai să o culeagă și să o bage în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
niște pârdalnice de reguli pentru versificație și tot felul de poezie, niște semne de minte întreagă și judecată dreaptă de la care nimeni nu poate să se abată nepedepsit; dar un soi de republicani calcă tot în picioare, zic că sunt slobozi." Cu o singură "mișcare de condei", Heliade își articulează victima, dar și câteva spirite mai rebele ale epocii, care doreau să-și asume libertatea de expresie. Paul Cornea susține că termenul de republicani folosit aici nu se referă la romantici
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
trimite razele sale tuturor celor de aici. Iar dacă s-ar întâmpla aceasta cu luminătorul acesta ceresc, toți s-ar înspăimânta văzând o astfel de minune. Gândește-te și socotește acum ce lucru mare este să vezi că Soarele dreptății sloboade din trupul nostru razele Sale și luminează sufletele noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
p. 524) ,, Că dacă noi admirăm pe Fiul că a fost ascultător Tatălui până la moarte, iar moartea de cruce, apoi trebuie a admira și pe Tatăl că a născut un astfel de Fiu, nu supus ca un rob, ci ca slobod supunându-se și fiind împreună chibzuitor cu Tatăl, adică sfetnic - fiindcă sfetnicul nu este rob. Și când auzi zicându-se sfetnic, iarăși să nu-ți închipui că Tatăl este lipsit de ceva, ci să te gândești numai la omotimia, adică
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fel de apărare. O altă pildă. Slobozirea de osândă și de pedeapsă a răufăcătorilor, a ucigașilor, a hoților, a spărgătorilor de morminte și a acelora ce îndrăznesc altele ca acestea ține numai de bunătatea împărătească. Dacă un judecător l-ar slobozi pe un osândit fără poruncă împărătească și s-ar apăra și el când este învinuit, tot așa: Pentru că împăratul slobozește, slobozesc și eu, nu numai că n-ar scăpa de vină prin această apărare, ci dimpotrivă, ar aprinde împotriva lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de morminte și a acelora ce îndrăznesc altele ca acestea ține numai de bunătatea împărătească. Dacă un judecător l-ar slobozi pe un osândit fără poruncă împărătească și s-ar apăra și el când este învinuit, tot așa: Pentru că împăratul slobozește, slobozesc și eu, nu numai că n-ar scăpa de vină prin această apărare, ci dimpotrivă, ar aprinde împotriva lui și mai mult mânia. Și pe bună dreptate. Nici la beție nu au dreptul slujbașii mai mici să facă fapte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
morminte și a acelora ce îndrăznesc altele ca acestea ține numai de bunătatea împărătească. Dacă un judecător l-ar slobozi pe un osândit fără poruncă împărătească și s-ar apăra și el când este învinuit, tot așa: Pentru că împăratul slobozește, slobozesc și eu, nu numai că n-ar scăpa de vină prin această apărare, ci dimpotrivă, ar aprinde împotriva lui și mai mult mânia. Și pe bună dreptate. Nici la beție nu au dreptul slujbașii mai mici să facă fapte pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
certare, că easte nebun și fără minte"). Totuși, acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci îndrumați: "Cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșeală, iară tot nu se cade să-l slobozească de tot să umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea referitoare la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșeală în vremea nebuniei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pentru preoți canoane speciale (dreptul clerului avea criterii speciale). Aceeași faptă era pedepsită variat, de exemplu: sodomia, aberația sexuală, într-un caz: "de va fi fost neștine cocon mic și s-au amestecat cu altul în păcate, și s-au slobozit curarea între coapse numai acela se canonește înainte de a se face preot; de nu se va fi făcut păcatul deplin, să fie intrat mădularul în șezutul copilului, iar de va fi intrat într-însul să nu se facă preot"; vedem
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Din păcate nici un geniu ca Dostoievski n-a reușit să iasă din prostituția ideologică a șovinismului rusesc. Prozatorul basarabean Ion Iachim scria dezamăgit în cartea citată: "Șovinismul este o strașnică maladie în măduva intelectualilor ruși, o iarbă rea ce-a slobozit rădăcini adânci în inimile lor. Cu excepția a câtorva minți lucide (de exemplu filosoful Piotr Ceaadaev, scriitorul și filosoful Alexandr Herțen, care a susținut moral răscoala polonezilor de la 1863-1864, poetul și publicistul Nicolai Ogariov), oamenii de cultură ruși, ca și generalii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]