1,041 matches
-
noiembrie 1910acestea: Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu, OrheiLăpușna, Soroca, Cernăuți, Hârlău-Dorohoi, Cârligătura, Ținutul Iași, Târgul Iași. Birul țării pe sfertul lui apriil 1759 a fost de 27.000 lei vechi și din el se plăteau slujbașii, havalelele către Poartă și altele. Din zahanelealtă dare - se plăteau tot angaralele către Poartă. Se introduce încă o măsură nouăjudecătorii de județe, în persoana celui de-al doilea ispravnic, tot pe spatele birnicilor; plata cheltuielilor de percepție s-a aruncat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dobânzi lașul cu 250 lei și dobândă de 5 lei pe o lună, Tutova cu 700 lei și dobândă de 16 lei, Vaslui 800 lei și dobândă 16 lei. Deosebit de birul și zaharele plătite porții, alte cheltuieli făcea țara cu slujbașii turci aflați în orașele Moldovei care nu erau deloc puțini (de la Divan Efendi până la beșlegii de ținuturi - de la care ne-a rămas și vorba de beșleagă - capichihaiele de la pașale și cele de la Țarigrad, unii din ei și cu scutelnici, pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toate la sute și mii de lei pe sfertul de an. Era valabilă zicala „Turcul plătește" dar în realitate turcul cheltuia, iar cel care, într-adevăr, plătea era moldoveanul. Cheltuieli mari avea țara și cu Curtea Domnească și sfetnicii ei. „Slujbașii puși în serviciul personal al lui Vodă erau în același timp și mari demnitari ai tării și șeful cancelariei lui Vodă a ajuns să fie primul ministru al tării. Mai mult încă, miniștrii tării, vechii boieri de Divan, au fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mitrofan - episcopul de acolo" polușnici: 2 cojocari, 2 argați, un curelariu, un olar, un butnar și un măgelar, în serviciul Episcopiei și care să fie „lăsați în pace de toate angaralele". Uriadnicul, aproape identic în funcție cu dregătorul, era un slujbaș domnesc, nu municipal, îl interpretează Ghibănescu pe Melchisedec, care „aducea la îndeplinire isprăvia, ordinile domnești, ca podvoade (cărături), cai de olac, cai de jold, și toate celelalte angării; apoi tot el aduna și încasa gloabele, camăna, feriia, și altele. Deși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-i amendau, sau cum se zicea, atunci, „îi cioboteau", după plac. În asemenea cazuri rezultau pârele și clevetirile, răstruirile dușmănoase între locuitori. Deșugubina se plătea pentru păcate sufletești, cum era răpirea sau seducerea de fete, de văduve, de neveste. Erau slujbași speciali însărcinați să strângă aceste globii și care se numeau deșugubinari (Radu Rosetti, din „Pământul, sătenii și stăpânii", vol. I, p. 282). Deșugubinarii căutau să găsească cât mai multe asemenea pricini, pentru că erau în profitul lor. De aici, se crede
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceasuri alaiul se întoarse înapoi la casa șoltuzului, încheind tertip, adică un fel de proces-verbal de astăzi, care să-l dee lipcanului ca dovadă că poronca domnească fost-a îndeplinită. A doua zi lipcanul plecă, ducând ștafeta la Iași de slujbașul Ponici, care și-a primit plata fărădelegilor lui purtând în frunte vina sa." ...S-ar fi întâmplat și în alte osânzi de acestea; nu știm. Dar asta cu osânda de la Bacău așa a fost - spune Evenimentul. În cartea lui Evstrate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vremea lui Ștefan cel Mare, ne spune Neculce, nu erau oameni proști, ca acum (1736), ci erau tot feciori de boieri și portul lor era șarvanale cu cabanită. Aprozii târgului erau și elemente militare, mai apoi au ajuns elemente de slujbași alipiți la divanuri, unde au și rămas astăzi, când sunt din oameni de rând. Aprodul trăia din ciubotele roșii ce le lua de la împricinați, pe o dare în natură, pe urmă schimbată în bani". (Gh. Ghibănescu din „Evenimentul", 2 iulie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre lucruri și parale, paraua în sine și-a păstrat de-a pururea valoarea ei; în fisc, însă, la vechii slujbași ai fiscului, globași, deșugubinari, desetnici, podvodari, olăcari și toată acea droaie de slujitori domnești sau a celor ce luau în vânzare veniturile statului, negreșit că în năzuința lor lacomă de a stoarce de pe spatele țăranului și măduva din oase, a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atunci după moda ungurească a fiscului; că bietul cislaș se vedea despoiat de multe lucruri scumpe lui, de primă nevoie în mica lui gospodărie, dar pentru slujitorul gospod s-au născocit să nu însemne nici două parale", deci, în vederile slujbașilor, când spuneai două parale în loc „de a spori ideea în cantitatea ei", o micșorau, adică ei nu dădeau „nici două parale" pe ceea ce luau din gospodăria omului. În prețeluirea fiscală a lucrurilor, sechestrul aplicat pentru neplata birului era în profitul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
turcii și tătarii erau mereu în expediții, în Basarabia, Bender și Hotin, făcând mari necazuri localnicilor; Hușul, fiind mai retras, îi scutea de asemenea consecințe. Numai că, strămutarea autorităților de la Fălciu la Huși crea greutăți mari Episcopiei, pusă să cantoneze slujbașii domnești dar și pe cei ai turcilor și ai tătarilor. În plus, slujbașii Episcopiei erau luați de cei ai domniei și la diferite beilicuri și angării ale cârmuirii. Și așa Episcopia nu se descurca și nu putea ieși din propria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mari necazuri localnicilor; Hușul, fiind mai retras, îi scutea de asemenea consecințe. Numai că, strămutarea autorităților de la Fălciu la Huși crea greutăți mari Episcopiei, pusă să cantoneze slujbașii domnești dar și pe cei ai turcilor și ai tătarilor. În plus, slujbașii Episcopiei erau luați de cei ai domniei și la diferite beilicuri și angării ale cârmuirii. Și așa Episcopia nu se descurca și nu putea ieși din propria-i sărăcie. Tânguindu-se la Domnie, Inochente cere și obține „strămutarea autorităților de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
birului, căci visteria nu mai avea datorii, s-ar înțelege din ceea ce spunea Mihai Racoviță. Musafiricul a fost altă angărea pe țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de slujbașii statului care veneau și pretindeau târgoveților, dar și sătenilor, să facă găzduire musafirilor aleși ori sosiți în localitate: ispravnicii sau pârcălabii sosiți în localitate din capitala ocolului, a ținutului. Despre Vaslui și vasluieni știri importante reproduce Ghibănescu din Descriptio Moldaviae
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să fie de folos preoților ca „să se aleagă din copiii poporănilor, cari se vor socoti vrednici", ca să aibe anagnosti la biserici, scutiți de birurile domnești; - dorința morală a preoțimii de a fi ospitalieră, să nu fie abuzată de autorități slujbașii domnești și amploaiații ispravnicilorcare pretindeau „ca preoții să-i găzduiască în timpul petrecerii lor pe acolo": „dumneta să aperi casăle preoților de această supărare a musafirilor"; - deoarece unii protopopi în loc să „lovească" abuzurile „cu asprimea legii și a le curma", găseau în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Rășcanu „o adunătură de rău cugetători" care s-au înarmat „cu scop sumeț împotriva măsurilor stăpânirii", cum spuneau documentele vremii potrivnice noului, din care făceau parte spătarul Durmuz, paharnicul Tudor Sion, dar și Vasile Mălinescu, care adesea „a arătat către slujbașii Cârmuirii împotrivire", formând „asociație patriotică" a vasluienilor, al cărei secretar era chiar Teodor Rășcanu, avea strânse legături cu activitatea altor pașoptiști - Cuza, Kogălniceanu... Grăitoare în acest sens este scrisoarea lui Al. I. Cuza din 9 iunie 1846 trimisă lui Iordache
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndeobște înfățișa un tablou jalnic de neorânduieli și de prevaricațiuni. Siguranța personală, particulară și publică era în competenta Hatmanului. Mijloacele acestor administrațiuni polițienești se alcătuiau dintrun număr oarecare de țărani, sub numele de catane, care se găseau sub comanda unor slujbași speciali. Spătarii și hatmanii căpătau numirea lor de la Domni pe sume mari de bani și se despăgubeau apoi prin imposițiuni de la subordonații lor, care neprimind de la guvern nici o leafă, trebuiau să aibă recurs, naturalmente, la prevaricații și chiar la furtișaguri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la subordonații lor, care neprimind de la guvern nici o leafă, trebuiau să aibă recurs, naturalmente, la prevaricații și chiar la furtișaguri. Prin aceasta se explică răspândirea în toate părțile a bandelor de tâlhari, care își exercitau activitatea fără frică sub influența slujbașilor spătărești sau hătmănești, ba chiar și în unire cu ei. Spre aceasta a conlucrat mai des instituțiunea zeciuielei, adică dreptul pe o a zecea parte din pradă în folosul strajei spătărești, strajă care protejând brigandagiul, urma prin aceasta, să primească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de obicei, era întovărășit de aceleași prevaricații. Domnii în calitate de dispunători principali ai veniturilor țării, le denaturau mai adeseori în folosul lor, așa încât abia a treia parte rămânea pentru neaparatele trebuinți ale ocârmuirii. Afară de aceasta, ei au adus în obiceiu schimbarea slujbașilor în fiecare an și distribuirea funcțiunilor pe sume mari de bani. Făcând astfel, un fel de antrepriză din administrație, Domnii erau datori să-i susție învoind orice mituri de la popor... Marile izvoare ale privaricațiunilor erau luarea de biruri și împlinirea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Marcel Proca în materialul „Comanda pojărnicească la Bârlad", publicat în revista „Academia bârlădeană" nr. 26/2007, p. 19 Dintre instituțiile care aparțineau de Eforie, poliția avea largi atribuții. Ea supraveghea aproape întreaga viață orășenească, de poliție depindeau nu numai proprii slujbași ci și cioclii, fanaragii, tulumbagii etc. Poliția se ocupa de ordinea, liniștea și curățenia orașelor și a târgurilor, de supravegherea străinilor și suspecților, de aprovizionarea și vânzările din orașe, paza contra incendiilor etc. Poliția și Eforia erau două organisme care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nici o marfă „afară de cei ce vor căra pește, iar aceștia să dea de la maje un pește iar de la o căruță tot un pește - altceva nimic", întărește hrisovul. Cum potrivit obiceiului pământului, Domnii puteau dărui satele de pe moșia proprie vitejilor sau slujbașilor săi, ca răsplată pentru credința cu care au fost serviți, lucrul acesta s-a întâmplat și cu așezările din Ocolul Bârladului. Astfel, este citat cazul când Constantin Vodă Racoviță, în anul 1752, dăruiește vel armașului Dediu Codreanu moșia Dealul Mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și curtea Chesturii, chiar și În ascunderea locului unde au fost Îngropați. Primăria și Chestura de poliție au fost autoritățile care au primit misiunea de a șterge amintirea celor uciși În pogrom - și și-au Îndeplinit-o. Instituțiile primăriei și slujbașii ei au constituit o parte din forțele auxiliare care au participat la pogrom. Funcționarii primăriei au lucrat ca de obicei În ziua pogromului, au ajutat patrulelor să identifice străzi și locuințe ale evreilor, au participat chiar la arestări, s-au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să descalțe evrei care treceau pe lângă clădirea primăriei În drum spre Chestură. Soldații germani care au bătut evrei la intrarea În curtea Chesturii cu intenția de a-i omorî erau dotați cu pari pregătiți din timp În clădirea primăriei 18. Slujbași de rând ai primăriei - podarii (măturători de străzi) - au participat la pogrom În mod activ: au fost organizați dinainte să-i ajute pe pogromiști și, Împreună cu grupul de legionari ai Serviciului Special de Informații XE "SSI" , au participat la percheziții
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
avusesem nimic În gură, nici unul din noi nu ne-am putut atinge de mâncare. Tot timpul eram cuprinși de grețuri și vomitam fără Întrerupere”35. Înhumarea Grupuri de evrei prinși la Întâmplare pe străzi sau În locuințe, cu ajutorul brutal al slujbașilor primăriei și În special al podarilor Întăriți cu polițiști localnici, au adunat cu perseverență cadavrele rămase pe străzi lăturalnice, pe terenuri virane și În curțile caselor, târându-le spre căruțele primăriei, care circulau Încet pe străzile orașului; iar când nu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
vărsătoarea de gunoi a orașului cadavrele dimpreună cu muribunzii și răniții aruncați Împreună În furgoanele primăriei”. El a răspuns negativ la Întrebarea dacă a știut atunci că muribunzii aflați „printre cadavrele aduse la vărsătoarea de gunoi au fost uciși de către slujbașii primăriei sau de militari”43. Transportul cadavrelor la nisipăria de lângă poligonul militar - zonă interzisă evreilor - s-a făcut cu camioane ale serviciului de salubritate. Nu se știe câți morți au fost transportați acolo și cum au fost Îngropați 44. Groparii
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a Început strângerea și transportarea cadavrelor cu camioanele 45. Cadavrele adunate În cinematograful „Sidoli” și În grădina de vară - tot ale unor evrei care au fugit de măcelul de la Chestură - au fost Încărcate În camioane „la maximum”, după spusele unui slujbaș al primăriei 46. Nu cunoaștem cum au fost evacuate cadavrele adunate la Inspectoratul Regional al Jandarmeriei - probabil cu căruțele. Operațiunea de strângerea cadavrelor a constituit și o operațiune de lichidare a răniților și muribunzilor găsiți printre cadavre sau În diverse
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
morților a provocat Întâlnirea Între două categorii de oameni interesați de evrei și de cadavrele lor: evreice care au Îndrăznit să iasă din casă și să-i caute pe cei dragi, pe de o parte, iar pe de altă parte, slujbașii primăriei - căruțași și podari și responsabilii lor -, polițiști de rând care supravegheau acțiunea de curățenie. Această Întâlnire a fost descrisă de Lili Moscovici XE "Moscovici, Lili" , o femeie În vârstă de 30 de ani, rudă cu președintele Comunității. Ea a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]