1,517 matches
-
lucrul acesta se întâmplă foarte des. Ne amăgim cu mângâierea falsă că dacă eu nu fac lucrul bun măcar pe celălalt să-l conving să-l facă. Dacă preoții și învățătorii ar fi mai onești cu ei înșiși și mai smeriți, lăsând măcar să se înțeleagă faptul că și dânșii sunt neputincioși, cuvântul lor ar avea mai multă putere. - Modelul „carierei profesionale de succes”, atât de mediatizat și de popular în societatea în care trăim, vine oarecum în contradicție cu căsătoria, în
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
Ioan Hrisostom - Munca este rugăciunea mâinilor. Părintele Episcop Vasile Coman - Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânie și al grăirii în deșert, nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, slugii Tale. Așa, Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin. Rugăciunea Sf. Efrem Sirul - Ființa cuvântului
CITATE MEMORABILE (37) de ION UNTARU în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346871_a_348200]
-
Divinității și pe cea „derivată” din sânul omului, și că are privirea fixată înduioșător pe termenul mijlocit și mijlocitor, adică pe chipul prea omenesc și divin al lui Iisus. Uitarea „graiului” este doar o încercare a devenirii mântuitoare. De aceea, smerit, Dumitru Ichim împrăștie câteva semințe pentru roadă, spunând, aproape în șoaptă, că una dintre acestea este chiar făptura omenească. Sămânța de preț care trebuie să încolțească din moarte, să crească prin moarte și să înflorească peste moarte. Ca rodul să
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
noastră- Biserică Sfântă Maria din Dacula, Georgia a avut parte de cel mai important și frumos eveniment din viața sa, Sfințirea. Dacă până acum noi, credincioșii, mergeam la biserică duminică de duminică și alături de Preotul parohiei noastre, Nicolae Clempuș participăm smeriți la Sfântă Evanghelie, acum avem un motiv în plus să ne îndreptăm pașii și gândurile spre frumoasă noastră biserică. Îmbrăcată în straie de sărbătoare, învăluita în dragostea tuturor celor prezenți, biserica noastră a trecut “oficial” în rândul bisericilor ortodoxe românești
SFINŢIREA BISERICII SFÂNTA MARIA DIN DACULA, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346356_a_347685]
-
și a întărit, sfințind sufletele noastre!” Suntem recunoscători celor care au fost și sunt alături de noi în această frumoasă comunitate pusă sub Sfanțul Acoperământ al Maicii Domnului. Sperăm că toți cei care doresc să-I slujească lui Dumnezeu curat și smerit, cu binecuvântare dar și cu jertfă să se alăture enoriașilor noștri pentru că împreună să lăsăm copiilor noștri un loc de rugăciune, o Biserică și o cale către cer.” Slujba de sfințire a fost urmată de o agapa creștineasca și gospodinele
SFINŢIREA BISERICII SFÂNTA MARIA DIN DACULA, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346356_a_347685]
-
ar foșni. Iubirea și pe ea o amețește. Cînd era verde ea a tremurat, Pặtrunsặ blînd de razele de soare, Care o inundau cu-n vis curat. Ce e iubirea, de nu-i împlinitặ ? M-aș rặstingni în trupul tău smerit. Și tu te-ai risipi în templul meu, Cutremuratặ de atît iubit. Īntr-o grặdinặ te-aș iubi, minune, Cum se revarsặ rîul pe cîmpie, Cum zburdặ cặprioara pe coline, Cînd tremurặ sfioasa-ți pặpặdie Referință Bibliografica: Le matin / Ioan Lila
LE MATIN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346375_a_347704]
-
Aioanei, pe lângă responsabilitatea eclesiarhiei chivotului Bisericii Ortodoxe Române și a exarhatului cultural, așează constant pe hârtie slove nemuritoare ce poartă frânturi din viața oamenilor, evocări luminoase pline de căldură. Cuvinte miezoase, gânduri pline de erudiție, bucurii lăuntrice, întâlniri cu inimi smerite, mărturii cuvioase, duioase aduceri aminte, toate acestea vorbesc singure despre un suflet ce poartă harul condeiului ... Originar din Țara de Sus a Moldovei, din localitatea Rădășeni, ținutul Fălticenilor, județul Suceava, Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei s-a născut la 13 noiembrie
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
Arhiepiscopiei Iașilor. Începând cu anul 2008, la invitația Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, este transferat la București unde i se încredințează funcția de Exarh Cultural al Mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor și Eclesiarh al Catedralei Patriarhale. Atent la detaliile din viața oamenilor, smerit, iubitor de cultură și artă, desprăfuind pagini de cronică, maestru al portretelor în cuvinte, Părintele Timotei Aioanei este autor a peste 10 cărți și peste 500 de studii și articole de teologie. Mănăstiri, locuri pitorești, oameni care păstrează tradițiile vii
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
semeni și alții, tot mai rari, găsesc un mod de a-i cinsti și a-i readuce în atenția contemporanilor..." Între paginile cărții citate mai sus prind viață, în creionări sugestive, chipuri de ierarhi - unii patriarhi - dar și foarte mulți smeriți slujitori ai altarelor, stareți și starețe de mănăstiri, mari duhovnici sau simpli monahi, pentru care drumul ales este consubstanțial firii proprii. Exemplificările pot fi multe. Criteriul selectării unor nume e supus subiectivismului inerent. Totuși, mențiunea unor personalități, duhovnicești mai ales
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi frunțile, nu poți să nu le remarci chipurile îmblânzite în lumina galbenă a lumânărilor. Ochii lucesc intens și se îndreaptă toți, ca la comandă
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
facut negustor / de cuvinte / risipite prin cărți / păcatul neluării în seamă”. Aurel Anghel scrie dezinvolt, fără crispări, poeme cu rimă întâmplătoare, fără să caute un stil anume. Pentru el, marea poezie este Creația. Ei îi oferă ofranda sa în chip smerit și tainic. De altfel, el recunoaște în chip admirabil altundeva: « eu ca ființă / sunt întunericul meu / materia cuvântului / rostul meu / sens nenumit / pronumele Nimeni / Ființă sau Lucru / Nimic / departe de sensul luminii / strălucitoarelor stele din jur / întunecatele mele cuvinte » Așezând
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
mi-ai arătat, scăpat de chin și de-ndoială, cu gândul bun de-a fi iertat. Spăla-voi trupul meu de tină, în râu de lacrimi curgător, știi că nu-i om fără de vină, doar Tu ești bun și iertător. Smerită fruntea mea pleca-voi, icoana-ți dragă sărutând, fierbinți lacrimile pica-vor, nu Te-am purtat mereu în gând. Tu știi că sunt doar om, nu sfânt, păcate multe-mi îngreunează pașii, iar când voi fi din nou pământ, uita
ŢIE DOAMNE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348279_a_349608]
-
mi-ai arătat, scăpat de chin și de-ndoială, cu gândul bun de-a fi iertat. Spăla-voi trupul meu de tină, în râu de lacrimi curgător, știi că nu-i om fără de vină, doar Tu ești bun și iertător. Smerită fruntea mea pleca-voi, icoana-ți dragă sărutând, fierbinți lacrimile pica-vor, nu Te-am purtat mereu în gând. Tu știi că sunt doar om, nu sfânt, păcate multe-mi îngreunează pașii, iar când voi fi din nou pământ, uita
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
mi-ai arătat,scăpat de chin și de-ndoială,cu gândul bun de-a fi iertat.Spăla-voi trupul meu de tină,în râu de lacrimi curgător,știi că nu-i om fără de vină,doar Tu ești bun și iertător.Smerită fruntea mea pleca-voi,icoana-ți dragă sărutând,fierbinți lacrimile pica-vor,nu Te-am purtat mereu în gând.Tu știi că sunt doar om, nu sfânt,păcate multe-mi îngreunează pașii,iar când voi fi din nou pământ,uita
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]
-
și noi la Răstignire? Depinde de fiecare din noi, cum vom rosti Crezul creștin: cu buze vopsite, spurcate de vorbe grele, sau cu buzele curate și arse de îngeri cu flacără lumânării, cu care am mărturisit că suntem păcătoși și smeriți, i-am cerut iertare. Cu bună întocmire de Cuvânt, cu inima deschisă și gând curat. Așa să ne ajute Dumnezeu! 14 aprilie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: CE-A FOST DE SPUS, S-A TOT SPUS - tabletă spirituală în Sâmbătă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348332_a_349661]
-
scrumul a fost șters și împrăștiat de vânt. Aici, la Rohița, totul a renăscut din basm și legendă. Nedrept ar fi dacă în final, mulțumind lui Dumnezeu pentru că a învrednicit a scrie despre toate aceste frumuseți, nu aș cere și smerită iertare, dacă am greșit sau supărat pe cineva, cu oareșceva, dar mai presus de orice, mulțumescu-Ți, Doamne, că m-ai adus în acest ținut de basm și legendă! Pe vremea Împăratului Leon, Maica Sfântă, Preacurata Fecioară Maria, intrată în biserică
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
fericit Ce-am visat n-am irosit Și-acum, boltă-aleasă, Doamne,-s cântul fericit Că mă duc acasă. Am trăit ce-am suferit Și-acum, stea miloasă, Doamne,-s cântul fericit Că mă duc acasă. Prinț am fost și rob smerit Și-acum, zi frumoasă, Doamne,-s cântul fericit Că mă duc acasă. Și de Tine-ndrăgostit, Rana când mă lasă, Doamne,-s cântul fericit Că mă duc acasă. Cânt în preasperanță Atâta alergai fără poprire Și-agonisind averi pe săturate
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
acasă Lângă-al tău Iisus”. Psalm Doamne, Tu, Iisus Christos, Sufletul ți-i prea frumos, Inima mi-i piatră grea, Vezi-mi inima! Mulțumesc că-mi dai în dar Să trăiesc în Tine doar, Din ispită să mă frâng Și, smerit, să plâng. C-am știut să întâlnesc Fericirea ce-mi doresc Și vecia s-o cuprind La ceas de colind. Și să-Ți cânt cum n-am cântat La pridvor de împărat Și să-adorm la pieptul Tău, Să nu știu
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
lasă în grija câte unui localnic care a deprins rânduiala și el se duce să facă noi prozeliți. Mi-a atras odată atenția un enoriaș cu alură distinsă care sta în genunchi ascultând cu evlavie slujba. Avea o privire blândă, smerită și mi-a fost greu să recunosc în el pe Valer, demonizatul. Mă uitam la el cât a îmbătrânit, închipuindu-mi de câtă suferință avusese parte zicându-mi că la rândul lui, tot așa trebuie să mă fi văzut și
VALER DEMONIZATUL de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348394_a_349723]
-
chiar și când sunt lângă voi sunt trist mânat de al meu destin sunt trist mânat de-al păcatului chin sunt trist și mă simt mereu alungat sunt trist și trăiesc mereu în păcat sunt trist și nu mă văd smerit sunt trist până și pentru viața ce-o am de trăit sunt trist de câte mi-a fost dat să trăiesc sunt trist pentru câte n-am reușit să răzbesc sunt trist și trist voi rămânea sunt trist și-așa
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
inimii. Ritmul însuși al vieții, respirația, bătaia inimii, este ceea ce se roagă în ei sau, mai curând, în perspectiva începutului și sfârșitului, se recunoaște ca fiind rugăciune. Dar, îndeosebi în zilele noastre, aceasta nu trebuie voit, ci descoperit printr-o smerită lepădare de sine, într-o încredere deplină, prin har. „Atunci când Duhul Se sălășluiește în cineva, acesta nu se mai poate opri din rugăciune, căci Duhul nu încetează de a Se ruga în el. Fie că doarme sau este treaz, rugăciunea
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, tinerii creștini (fie ei și europeni), trebuie să le opună smerita participare la suferințele, încercările și bucuriile celor mulți, acceptând să aibă puterea, dreapta socoteală și capacitatea de a dori să rămână mereu tineri, pentru a avea interesul și entuziasmul de a fi permanent în comuniune cu oamenii, în și prin
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
arată foarte limpede înstrăinarea acestui tip de gândire de Adevărul Evangheliei trăit în viața sfințitoare a Bisericii. Eunomiu invocă învățătura Bisericii, însă este înstrăinat de cunoașterea împărtășită în Duh și Adevăr. El invocă cele duhovnicești și se arată ca fiind smerit, însă într-un mod fals și ipocrit. Prin învățătura sa și prin modul său de a fi, transpare trufia de tip luciferic mascată printr-o smerenie ipocrită tocmai pentru a produce înșelare și amăgire. Sfântul Vasile cel Mare arată foarte
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
apoi s-a oprit. A răsuflat ușurat deși tâmplele și inima încă îi zvâcneau. După un răgaz de liniște s-a auzit un bocet, așa, cum ar plânge vântul prin hornuri: - Liiisandruuu! Liiisandruuu! Deschide-mi și o să-ți fiu soață smerită! O să-ți dăruiesc prunci, Lisandreee! Cuvântul ”prunci” l-a scos din minți. A căzut în genunchi și cuțitul i-a scăpat. Și-a înfipt mâinile în părul albit și s-a lovit cu capul de lemnul dușumelei: ”Doamneee, Dumnezeule! Iart-o
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
de culori, roua dimineții, mirajul fericirii, cristalul râurilor, raze de lună, punți de suflet, geana zorilor, a stelelor cunună, mirific cântec etc., poeta face un salt către esențializarea trăirilor, către adâncirea în propria cunoaștere și explorarea tainițelor necunoscute ale sufletului smerit în adorarea Supremului Cântec al Luminii Necreate. Astfel lirica sa devine: “Un câmp de flori de suflet nesfârșit”(Aș vrea ... Acest demers liric grăbește cristalizarea Crezului poezic, care este subsumat în versurile următoare: Sunt umbră și suflet născut din esența
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]