2,424 matches
-
Acasa > Strofe > Epigrama > SOACRA - EPIGRAME Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1132 din 05 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Soacra bolnavà. Mama soacrà e la pat Si “bolește” combinat. Când se vaità de durere, Când mà-njurà...cu placere! Perseverențà. Mama soacrà e pe
EPIGRAME de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360314_a_361643]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > SOACRA - EPIGRAME Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1132 din 05 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Soacra bolnavà. Mama soacrà e la pat Si “bolește” combinat. Când se vaità de durere, Când mà-njurà...cu placere! Perseverențà. Mama soacrà e pe ducà, Pe picioare se usucà, Dar la limbà nu se-ncurcà, Te sàgeatà...și te spurcà! Soacra și
EPIGRAME de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360314_a_361643]
-
Autorului Soacra bolnavà. Mama soacrà e la pat Si “bolește” combinat. Când se vaità de durere, Când mà-njurà...cu placere! Perseverențà. Mama soacrà e pe ducà, Pe picioare se usucà, Dar la limbà nu se-ncurcà, Te sàgeatà...și te spurcà! Soacra și baletul. Coana mare într-o salà, La un spectacol de galà Constatà (ca de pe ”cracà”), Maicà astea... când se-nbracà? Lupta inegala. Cu soacra în dialog, Se credea mai pisàlog, Dar s-a hotarat, sà tacà, Ea avea gura...ce
EPIGRAME de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360314_a_361643]
-
pe ducà, Pe picioare se usucà, Dar la limbà nu se-ncurcà, Te sàgeatà...și te spurcà! Soacra și baletul. Coana mare într-o salà, La un spectacol de galà Constatà (ca de pe ”cracà”), Maicà astea... când se-nbracà? Lupta inegala. Cu soacra în dialog, Se credea mai pisàlog, Dar s-a hotarat, sà tacà, Ea avea gura...ce toacà! Fericire stomatologică. Soacra mea are un “dinte” Pentru mine, nu mă minte Si mereu, să mă alinte Mă omoară...prin cuvinte! Referință Bibliografică
EPIGRAME de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360314_a_361643]
-
mare într-o salà, La un spectacol de galà Constatà (ca de pe ”cracà”), Maicà astea... când se-nbracà? Lupta inegala. Cu soacra în dialog, Se credea mai pisàlog, Dar s-a hotarat, sà tacà, Ea avea gura...ce toacà! Fericire stomatologică. Soacra mea are un “dinte” Pentru mine, nu mă minte Si mereu, să mă alinte Mă omoară...prin cuvinte! Referință Bibliografică: Soacra - Epigrame / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1132, Anul IV, 05 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
EPIGRAME de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360314_a_361643]
-
în dialog, Se credea mai pisàlog, Dar s-a hotarat, sà tacà, Ea avea gura...ce toacà! Fericire stomatologică. Soacra mea are un “dinte” Pentru mine, nu mă minte Si mereu, să mă alinte Mă omoară...prin cuvinte! Referință Bibliografică: Soacra - Epigrame / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1132, Anul IV, 05 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
EPIGRAME de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360314_a_361643]
-
prevenit. @@@@@@@@@@@@@@@@@, Am toată viața înainte, Îmi spune fostul diriginte, E un centaur, creier mare, Cum nu posedă orișicare. Pe lângă el un clovn subțire Aleargă și îi dă de știre, Ilustru este el, dar n-are lustru, Are în schimb o soacră și un cuscru, Pacienți cu toții la o clinică în Vest, Aici un cerșetor îmi cere rest, Trăim într-o cutie neagră, Din care vom ieși cu o podagră. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ E noapte și sunt absolut singur, Numai un om poate ști chestia
POEȚII NEBUNI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360396_a_361725]
-
fac, de fel, la ananghie, Si numai cu voia femeii, În capul mesei, celebrați, Se simt și ei că sunt bărbați, Că tortu-l stinge ... nepoțeii ... O zi, când poate să învingă La mondiale chiar Olanda, Și nu are, telecomanda, Nici soacra voie s-o atingă, E-o zi de neuitat, se știe, Realizând, pe-al vieții drum, Că fără ei n-ar sta nicicum Nevestele-n bucătărie, E-o zi când sunt satisfăcuți, Și dacă nu în special, Sunt, cel puțin
FATHER'S DAY de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360523_a_361852]
-
om hîrșit în mersul cu personalul ticăit, insalubru și antedeluvian, cît și în dezlegarea căilor haiku-ului, bătăile de cap sînt ale călătoriei pur și simplu, iar punerea lor pe seama jocului sungoku sînt doar o ironie discret mascată. iarnă cumplită - soacra rămâne la noi încă o vreme Vasile Conioși-Mesteșanu Admirabilă potrivire. Iarna-i așa de cumplită că n-ai cum s-o expediezi pe soacră. Bine faci, mai rău găsești! Iarna devine și mai cumplită. om de zăpadă - curtea bunicii iarăși
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
și simplu, iar punerea lor pe seama jocului sungoku sînt doar o ironie discret mascată. iarnă cumplită - soacra rămâne la noi încă o vreme Vasile Conioși-Mesteșanu Admirabilă potrivire. Iarna-i așa de cumplită că n-ai cum s-o expediezi pe soacră. Bine faci, mai rău găsești! Iarna devine și mai cumplită. om de zăpadă - curtea bunicii iarăși plină de viață Vasile Conioși-Mesteșanu Un mod extrem de simplu de a folosi tehnica (semi)ghicitorii. Se înțelege că nu omul de zăpadă umple curtea
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
de atunci s-au scurs zeci de ani. Acum de casa părintească avea grijă Lory, sora lui mai mică, pensionară, trecută și ea de a doua tinerețe, mamă a doi copii și bunică a tot atâți nepoți. Băieții o făcuseră soacră de două ori și erau duși la casele lor în orașele unde aveau serviciul. Din când în când mai veneau doar în concediu, la câte o sărbătoare a satului sau a familiei, care îi aduna pe toți laolaltă. Deși nu
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
numit Făt-Mărțișor (sau, simplu, Mărțișor) care pare a fi „regentul” lunii martie dar și al forțelor care transformă natura în perioada primăverii, forțe pe care le poate administra după plac. Potrivit legendei, Baba Dochia o asuprește pe nora sa (asemeni soacrei din basmul lui Creangă „Soacra cu trei nurori”), dar aceasta reușește să îndeplinească cerințele imposibile ale babei cu ajutorul lui Mărțișor (în unele variante cu ajutorul lui Hristos sau al lui Dumnezeu însoțit de Sf. Petru); atunci Baba Dochia îl hulește și
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
care pare a fi „regentul” lunii martie dar și al forțelor care transformă natura în perioada primăverii, forțe pe care le poate administra după plac. Potrivit legendei, Baba Dochia o asuprește pe nora sa (asemeni soacrei din basmul lui Creangă „Soacra cu trei nurori”), dar aceasta reușește să îndeplinească cerințele imposibile ale babei cu ajutorul lui Mărțișor (în unele variante cu ajutorul lui Hristos sau al lui Dumnezeu însoțit de Sf. Petru); atunci Baba Dochia îl hulește și îl înfruntă pe Mărțișor, bizuindu
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
să mai uităm de gerul crâncen ce-i afară. Iară zecile de sărmăluțe ne-așteaptă liniștite-n oale Și-un purceluș se frige-n vatră să ne grijească pe la foale. Cântăm manele, ne distrăm, Ionuț dă tonul la bairam, Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam. Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână, Apoi se-ntoarce către noi și dă lehamite din mână: - Veniți și m-ajutați să iau cârnații de pe coș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
Făcându-ne să mai uităm de gerul crâncen ce-i afară.Iară zecile de sărmăluțe ne-așteaptă liniștite-n oaleși-un purceluș se frige-n vatră să ne grijească pe la foale.Cântăm manele, ne distrăm, Ionuț dă tonul la bairam,Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam.Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână,Apoi se-ntoarce către noi și dă lehamite din mână:- Veniți și m-ajutați să iau cârnații de pe coș
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
LA BLOC Moșul cel cu suflet mare Pe la noi a dat ocol Și ne-a luat la fiecare... Toți papucii de pe hol. MURĂTURI DE SEZON Așa, ca de sfârșit de an, Spunea un hâtru bun de gură, Îmi bag și soacra la borcan Că-i cea mai bună acritură. EPI-FABULĂ MIORITICĂ Țara noastră, de-o cutreieri, Nu-i nici mare, nu-i nici mică, Dar conține-atâția greieri Că de-a dreptul te... furnică. Citește mai mult MOȘ NICOLAE LA BLOCMoșul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
mult MOȘ NICOLAE LA BLOCMoșul cel cu suflet marePe la noi a dat ocolși ne-a luat la fiecare...Toți papucii de pe hol.MURĂTURI DE SEZONAșa, ca de sfârșit de an,Spunea un hâtru bun de gură,Îmi bag și soacra la borcanCă-i cea mai bună acritură.EPI-FABULĂ MIORITICĂȚara noastră, de-o cutreieri,Nu-i nici mare, nu-i nici mică,Dar conține-atâția greieriCă de-a dreptul te... furnică.... XXII. SORIN OLARIU, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
gesturi violente în viața unor cupluri: „Eu mâna-i sărutam - ea, calmă/ Se alinta, eram doar noi -/ Iar azi, cu-același dos de palmă.../ Îmi dă sărutul înapoi.” (Nicolae Bunduri, Cu soția ieri și azi, p. 43). Variațiunile pe tema soacrei indezirabile sunt numeroase. Unele au un umor negru. Astfel o telegramă despre moartea soacrei poate părea o veste binecuvântată: „M-au trecut subit fiorii.../” Mama soacră decedată”/ Și-au intrat colindătorii:/ -O, ce veste minunată!” (Ioan Toderașcu, Telegramă de Crăciun
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
eram doar noi -/ Iar azi, cu-același dos de palmă.../ Îmi dă sărutul înapoi.” (Nicolae Bunduri, Cu soția ieri și azi, p. 43). Variațiunile pe tema soacrei indezirabile sunt numeroase. Unele au un umor negru. Astfel o telegramă despre moartea soacrei poate părea o veste binecuvântată: „M-au trecut subit fiorii.../” Mama soacră decedată”/ Și-au intrat colindătorii:/ -O, ce veste minunată!” (Ioan Toderașcu, Telegramă de Crăciun, p. 36). Antologia De la agonie la ext(h)az depășește în multe dintre piesele
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
sărutul înapoi.” (Nicolae Bunduri, Cu soția ieri și azi, p. 43). Variațiunile pe tema soacrei indezirabile sunt numeroase. Unele au un umor negru. Astfel o telegramă despre moartea soacrei poate părea o veste binecuvântată: „M-au trecut subit fiorii.../” Mama soacră decedată”/ Și-au intrat colindătorii:/ -O, ce veste minunată!” (Ioan Toderașcu, Telegramă de Crăciun, p. 36). Antologia De la agonie la ext(h)az depășește în multe dintre piesele ei nivelul diletantismului, „al demonstrațiilor de banchete”, după o expresie călinesciană, orchestrând
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
Publicat în: Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012 Toate Articolele Autorului când au venit, unde s-au dus anii, nărăvașii cai? ce galop nebun și-ncai nu mai am nimic de spus nu e iarna cum e vara și nici soacra cum e nora dacă vine aurora doar când plouă la Amara ei vorbesc și ceilalți latră unii lucră, alții dărâm’ pietrele de caldarâm să-ți ia turta de pe vatră bucuria nu mai zburdă unde poți să te mai duci s-
NU E IARNA CUM E VARA de ION UNTARU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359741_a_361070]
-
una cu pămîntul! Ai tu noroc că trebuie să adăp vita. Eu nu înțeleg de ce o faci vacă pe nevastă-mea. Taci, boule! șoptește - de se clatină dealurile și vin în bot - madam Jorjet. I-am arătat eu curu lu' soacră-mea și nu-ți arăt eu ție mizda, animalule?! Mizda pătii de turmentat. Și tu, tataie ... Cui îi spui tu, fă, tataie, lu' dom colonel care mi-s?! Tu ești miss, chioambule ambitisat?! Ambustistat, proasto! Știi tu, femeie, cînd a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
culori vii. Peste velințe sunt prinse câteva costume populare autentice, de vechimi diferite, unele atingând vârsta de 200 ani. Patul este și el foarte vechi, donatorul are peste 70 de ani și spune că patul este primit ca zestre de la soacra sa. Pe el am pus o saltea din cânepă umplută cu paie. Este acoperit cu un cearceaf și o cergă de cânepă, toarse și țesute în casă. Căpătâiele și perinele sunt la fel țesute și cusute în casă. Pe jos
MUZEUL SATULUI DE LA GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340340_a_341669]
-
Tătuca era mereu ,,dus și venit”(la sevici) iar când venea acasă, nu mai apuca să facă prea multe. Dar, în prima zi a anului 1987, tătuca s-a stins și s-a dus fără întoarcere. La fel și mama soacră Domnica, o femeie deosebit de calmă și bună, ne-a părăsit în 1995, înaintea sfintelor sărbători de Crăciun. Toate, toate bucuriile și supărările, clipele de fericire dar și necazurile care bântuie o viață de familie, au durat până în vara anului l999
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
să vin și eu ca ceilalți, din când în când, să văd ce mai face mămuca și să-i aduc, sau să iau câte ceva. Maricica a dorit mereu asta dar eu n-am vrut, am ținut-o la țară, lângă soacră, cu veceul în capătul grădinii și îi spuneam că nimic nu este mai frumos decât să treci dimineața prin grădină, să vezi razele soarelui jucându-se în roua dimineții cu florile, simțind răcoarea pădurii cum se revarsă peste sat. Am
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]