991 matches
-
sa personală; - analiza developmentală a trecutului biologic, sociocultural și a condițiilor specifice în care subiectul a evoluat pe parcursul existenței sale; - analiza autocontrolului vizând cunoașterea mijloacelor de care dispune subiectul pentru a se autocontrola în viața cotidiană; - analiza relațiilor sociale privind sociabilitatea în general, dar mai ales interacțiunile dintre subiect și mediul său social; - analiza mediului sociocultural și fizic în scopul examinării posibilităților și limitelor subiectului în funcție de normele, de condițiile în care evoluează acesta. Modelul princeps al lui Kanfer și Saslow demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
faptă”; „societatea este realitate vie, ea trăiește întrucât se manifestă”. Ori tocmai voința socială are în constituția sa intimă mișcarea, manifestarea, ea fiind „eminamente activistă”. Abilitățile intuitive ale fondatorului Școlii de la București s-au dovedit productive și în „transferul” de sociabilitate asupra voinței sociale, demonstrând existența unei legături intime între caracterul social de activitate al acesteia și constituția sa psihică. Modelul gustian al voinței sociale combină, în chip original, morfologia sa cu funcțiunea morală primordială pe care o îndeplinește. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
obținere a recunoașterii, identității și securității sociale și personale, de a nu ne izola de semenii noștri, acționând și comparându-ne în asemenea mod, încât să evităm conflictele și neînțelegerile, să ne putem racorda la acțiunile și conduitele celorlalți; - dirijarea sociabilității umane în sensul dorit de societate și asigurarea predictibilității acțiunilor și conduitelor de așa manieră, încât să se producă un efect scontat, anticipat și dezirabil. O acțiune sau o conduită ce încalcă normele și nu mai respectă obligațiile asumate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2004). Imagini ale cotidianului la românii din sudul Transilvaniei în secolele XIV-XIX, Transilvania, Sibiu, 2. Rizescu, Alexandru. (2004). Mentalități contemporane. Sibiu: Editura Alma Mater. Rizescu, Alexandru. (2005). „Vecinătatea” - o instituție tradițională românească cu vocație europeană, Transilvania, Sibiu, 1. Sandu, Dumitru. (2003). Sociabilitatea în spațiul dezvoltării. Iași: Editura Polirom. Sandu, Paula. (1998). Modern și tradițional în cadrul instituției vecinătății, Caiete de teren, Observatorul Social, București, IV. Schenk, Annemie. Die Nachbarschaft bei den Siebenbürger sachsen. Zum Inhalt von Nachbarschaftladen. În Krupa Andras, Eperjessy Ernö, Barna
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
3. Aptitudini intelectuale generale Este de dorit și esențial un nivel de dezvoltare intelectuală generală peste medie. 4. Aptitudini speciale Facilități de exprimare scrisă și orală; Capacitate de redactare În scris a rapoartelor; Gândire practică; Capacitate de integrare socială mare, sociabilitate; Spirit analitic; Capacitate de sinteză superioară; Creativitate și originalitate În rezolvarea de probleme practice de natură economică și bancară; Calități artistice - utile În publicitate. 5. Interese Interese intelectuale multilaterale; Interese practice În domeniul artistic; Interese practice care vizează sfera cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
ci doar avertizează că spiritul critic trebuie să Însoțească orice lectură. Volumul este precedat de două studii introductive, semnate de echipele de colaboratori - un fel de ghid de interpretare a lecturii. Primul dintre ele, „Cinci puncte de plecare În studiul sociabilității”, face o analiză a memoriei autobiografice, concretizată În diversele „istorii” din perspectiva unificatoare a axiologiei și epistemologiei. SÎnt identificate elementele care stau la baza discursului naratorilor, care dau sens și valoare vieții: direcționare, libertate, relații sociale, spațiu și timp. Pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
integrează automatismele motorii unui ansamblu de comportamente sociale, parțial controlate de către indivizi, adică emoțiile, și (c) nivelul reprezentat de acțiuni minuțios elaborate în avans ca rezultat al integrării diferitelor comportamente emoționale unor strategii de răspuns ce cuprind atât caracteristicile specifice sociabilității umane, cât și efectele unei gândiri complexe. Reacționând la situațiile cu care se confruntă fie prin acțiuni directe, fie prin unele simbolice, individul acționează, de fapt, asupra mediului său social și fizic. În numeroase cazuri de stimulare ostilă, omul încercă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diferite, cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere (C. Cucoș, 1996). Prin activitatea științifică desfășurată s-a urmărit dezvoltarea aptitudinilor: creativitate, responsabilitate, autonomie, sociabilitate, spirit critic, obiectivitate și încredere în sine. În acest mod, activitatea elevilor nu se limitează doar la ascultarea pasivă a lecției. Ei își construiesc propria personalitate, își dezvoltă gândirea, creativitatea, plecând de la acțiune. Integrarea cunoștințelor privind levurile, cuprinse în capitolul
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
populare - sunt Învestite cu funcții complementare: dimineața, oficialii și militanții au un rol activ, prin discursurile și activitățile politice. ș...ț Între defilarea militară, care are loc dimineața, și jocurile și distracțiile de după-amiază are loc banchetul republican, loc al sociabilității de stânga, versiune laică a slujbei religioase, unde participanții se Întâlnesc să cânte, să bea În cinstea Republicii, să evoce luptele victorioase ale trecutului și să dezbată problemele politice ale momentului. În acest context, marcat de căldura și fervoarea fraternă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al cărui produs finit poartă pecetea eternității: "în singurătate, Caragiale era și el un depresiv, cam ca și Eminescu. Își regăsea buna dispoziție între oameni, glumind și râzând ca Figaro, ca să nu plângă"73. Observația lui Cioculescu este relevantă pentru sociabilitatea, pentru apetența comunicativă a scriitorului comic necesitând organic un cadru de desfășurare în care râsul să se poată "propaga cu ecou"74. Sterilitatea anilor de la Berlin se poate explica prin dezrădăcinarea dintr-un mediu social ale cărui vibrații le-a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
declarate, așteptate... Să nu uităm și alte multe probleme pe care le au de rezolvat la ora actuală orașele 3. De exemplu, mobilitatea a fost mult timp considerată ca aflându-se la originea tuturor relelor sociale (în măsura în care separă, dezintegrează, slăbește sociabilitatea). Migrantul, "străinul" au fost stigmatizați, considerați subversivi, destabilizatori, sosirea lor în oraș fiind apreciată ca o amenințare pentru autohtoni. Însă mobilitatea a devenit cu timpul o practică, o rutină, și atunci au apărut forme de conviețuire. Când acest fapt, acest
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pot distra în altele. Acești oameni conectează mereu alte locuri, alți oameni, văd alte comportamente, pot construi noi spații, noi condiții, pot instituționaliza noi moduri, stiluri de viață. Mobilitatea, prin noile apartenențe, poate fonda noi raporturi sociale, noi interrelații, conexiuni. Sociabilitatea de proximitate poate fi înlocuită cu sociabilitatea în rețea, pot apărea noi identificări și pot fi construite noi identități. Mobilitatea prin toate formele sale: deplasări cotidiene, hebdomadare, sezoniere, naveta între domiciliu și locul de muncă, deplasări pentru stagii de studiu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mereu alte locuri, alți oameni, văd alte comportamente, pot construi noi spații, noi condiții, pot instituționaliza noi moduri, stiluri de viață. Mobilitatea, prin noile apartenențe, poate fonda noi raporturi sociale, noi interrelații, conexiuni. Sociabilitatea de proximitate poate fi înlocuită cu sociabilitatea în rețea, pot apărea noi identificări și pot fi construite noi identități. Mobilitatea prin toate formele sale: deplasări cotidiene, hebdomadare, sezoniere, naveta între domiciliu și locul de muncă, deplasări pentru stagii de studiu, deplasările de plăcere, în scop de afaceri
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cuiva"4 notează Philippe Ariès fără ca această situație să fie resimțită ca o umilire. În această confuzie întreținută, pe de o parte, între muncă și nemuncă, și pe de altă parte, între viața publică și cea privată, locurile fundamentale ale sociabilității erau câmpul, strada sau locuința stăpânului fie că acesta era meșteșugar, proprietar de pământ sau fermier. A locui la Paris în secolul al XVIII-lea însemna să afli un adăpost "care, oricum, nu era în afara străzii"5. În secolul al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
niște centre perfecționate de locuire", al căror scop nu era acela de a răspunde "problemei locuinței în sensul restrâns al cuvântului", ci "tuturor nevoilor individului, între care cele de relaționare cu comunitatea"13. Acest program viza astfel instituirea unei noi sociabilități populare urbane, prin dotarea fiecărui oraș cu o rețea de echipamente și de servicii de proximitate susceptibile să rezolve problemele școlarității, igienei și solidarității. Politica locuințelor căpăta treptat, confuz, trăsăturile unei politici urbane. Dar, în fața costului ridicat al pământului, aceste
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a orașului la o simplă concentrare de locuințe 6 se viza combaterea promiscuității maghernițelor și favorizarea vieții intime a familiei. Căci, după cum subliniază Michelle Perrot, dacă familia, care este, fără îndoială, "una dintre primele și cele mai puternice forme de sociabilitate populară", nu poate să treacă drept o creație burgheză, atunci acest lucru se datorează coincidenței absolute între familie și interior, separării spațiului public de cel privat"1. În această perspectivă, Alain Cottereau ne invită să distingem două fronturi muncitorești de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe care li-l refuza accesul la noua piață a muncii"; pe de altă parte, lupta împotriva "tehnicilor de influență ale capitalismului care se dezvoltau în spatele promovării liantului familial"2. Într-adevăr, promovarea urbanului este în primul rând operată împotriva sociabilității orașului, în alianță cu o politică familiaristă. Scopul era de a face în așa fel încât familia să determine muncitorul să accepte disciplina muncii industriale, iar munca să respecte conformitatea vieții familiale. După cum notează Philippe Ariès: Totul se petrecea ca și cum
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să determine muncitorul să accepte disciplina muncii industriale, iar munca să respecte conformitatea vieții familiale. După cum notează Philippe Ariès: Totul se petrecea ca și cum familia ar fi fost tentată să umple golul produs de decadența orașului și de formele urbane de sociabilitate"3. Acest proces releva o construcție socială a cărei miză principală era aceea de a controla inflația sarcinilor induse de asistența socială ce pretindea o bună stare fizică și morală a clasei muncitorești, bune de exploatat. Salvarea familiei nu mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Frédéric Le Play, a rămas fără ecou asupra moralității muncitorești) decât difuzării și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care condamnă orice îmbunătățiri aduse condițiilor de viață muncitorești, pe motiv că încalcă sociabilitatea populară, trebuie să remarcăm, așa cum ne invită Alain Cottereau, că rezistențele muncitorești la aducția apei propusă de proprietari nu erau motivate numai de teama creșterii chiriei, ci și de apărarea unui mod de viață. Apa la domiciliu însemna sfârșitul unui
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aceștia nu puteau conta decât pe ei înșiși pentru a face față și a subzista, căutând tot felul de activități mărunte. În aceste condiții, filantropii nu puteau pricepe implicațiile pe care le avea o asemenea situație asupra formelor populare de sociabilitate, și mai ales nu pricepeau costisitoarele petreceri populare, care îi șocau profund. Gérard Noirel a subliniat în ce măsură risipa manifestată cu aceste ocazii era necesară pentru întreținerea relațiilor în vederea aflării unui loc de muncă: " Aceste sărbători sunt o modalitate de a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
terenuri de joacă, toate aceste deziderate nu puteau fi satisfăcute cu succes decât de construcțiile de o anumită înălțime"126. Planul utopic de a reconstrui cadrul vieții oamenilor făcând tabula rasa din trecut, de a experimenta o nouă formă de sociabilitate conferă construcției marilor ansambluri atributele unui proiect deosebit de modernizare socială, de "geneză a unei alte societăți"127. Marile ansambluri cu locuințe standard păreau mai apte să servească drept creuzet republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea distincțiilor dintre clase, unificarea atitudinilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
căutarea democrației moderne putea fi imaginată ca principiul esențial al animării sale. Reversul voluntarismului urban al statului Falimentul urbanismului progresist Încă de la începutul anilor 1970, dorința de a face din fiecare mare așezare "un oraș luminos", creuzet al formelor de sociabilitate ale mileniului următor, a dispărut în fața contestării unui asemenea mediu de viață. Circulara "Guichard" după numele ministrului Echipamentului din acea perioadă, din 21 martie 1973, stopa construcția lui, interzicând reînnoirea experienței de tip ZUP. Ea reprezenta o întorsătură în privința orientării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un mediu înconjurător agreabil și igienic, spațiile verzi au fost cu regularitate avute în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat, dar impactul lor asupra sociabilității urbane era contra-productiv. Și acest fapt ilustra duplicitatea promisiunilor făcute de promotori. "Promotorii se angajau că vor planta arbori în betonul armat... Ca și când un arbust rahitic ar fi la fel ca un platan secular! Din punct de vedere statistic, socoteala
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a optat în favoarea marilor ansambluri pentru transparență, la fel cum s-a optat pentru utilizarea betonului (foarte bun conducător al zgomotului), opțiuni care au mărit dificultățile de coabitare. "Promiscuitatea rezuma Henri Lefebvre -, departe de a favoriza legăturile de vecinătate și sociabilitate, le-a distrus"196. Într-un articol devenit de referință, Jean-Claude Chamboredon și Madeleine Lemaire au elaborat, în 1970, o critică a lucrărilor "sociologice" care plecau de la ipoteza emergenței în marile ansambluri a unei noi societăți structurate de cultura de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
clasele sociale, cei mai defavorizați și cei mai bine situați regretau cel mai mult această coexistență "contra naturii". Primii erau cei mai expuși disprețului celorlalți, ceilalți erau nerăbdători să plece. Opiniile culese în marile ansambluri prin anchete sociologice arătau o sociabilitate raportată la constrângerile obiective care "defineau pentru fiecare grup social posibilul și imposibilul în materie de locuire"198. Opinia favorabilă a unui subiect provenit din clasele populare ținea mai mult de gust decât de acceptarea rațională a unei constrângeri. Marele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]