1,987 matches
-
intensiv și fără măsură produce nebunia, la polul opus, absența lecturii, necititul globalizant de astăzi produce, de asemenea, imbecilitate și subdezvoltare mentală. Pe un fond de necitire este posibilă în societatea românească o anumită masă de manevră în diverse acțiuni social-politice de după 1990. Nu mai citiți, uitați-vă la televizor! este deviza mediei românești și a Politikului insidios, întotdeauna interesat să aibe o masă de manevră. Nu întâmplător sau "inofensiv" cultura și învățământul (umanist) sunt subfinanțate de către statul român prin politicienii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
statul român prin politicienii lui pentru care cultura e "un decorativ" al vieții. Avem o tranformare negativă a creierelor și a ideii de umanitate. Pot spune, cu certitudine, că lectura nu produce nebunie decât în condiții perturbatoare și de presiune social-politică a celor cu asemenea activități. Foucault glumea pe seama acestei idei preconcepute ("lectura produce nebunie!"), spunând: Când oamenii încep să gândească la sănătatea activităților intelectuale, eu cred că e ceva greșit acolo. În opinia lor sunt un om periculos, din moment ce sunt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe care ceilalți le au despre oameni și lucruri. Între nebunie și anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a creierului și a comportamentului, în timp ce a-normalul se situează în afara normelor, în afara funcționalității social-politice a modelelor, în afara uniformității comportamentale a unei întregi medii social-politice. Această uniformitate a comportamentelor ar fi bine să o privim ca pe un efect al puterii-cunoaștere; putere social-politică ce are nevoie de oameni aflați în stadiul unei docilități, al unei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nebunie și anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a creierului și a comportamentului, în timp ce a-normalul se situează în afara normelor, în afara funcționalității social-politice a modelelor, în afara uniformității comportamentale a unei întregi medii social-politice. Această uniformitate a comportamentelor ar fi bine să o privim ca pe un efect al puterii-cunoaștere; putere social-politică ce are nevoie de oameni aflați în stadiul unei docilități, al unei îndoctrinări, al unui reducționism psihic; oameni ce nu gândesc critic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și a comportamentului, în timp ce a-normalul se situează în afara normelor, în afara funcționalității social-politice a modelelor, în afara uniformității comportamentale a unei întregi medii social-politice. Această uniformitate a comportamentelor ar fi bine să o privim ca pe un efect al puterii-cunoaștere; putere social-politică ce are nevoie de oameni aflați în stadiul unei docilități, al unei îndoctrinări, al unui reducționism psihic; oameni ce nu gândesc critic sau nu gândesc deloc în raport cu exteriorul, cu societatea. Aceste serii de indivizi moderni nu sunt preocupate de problemele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ce are nevoie de oameni aflați în stadiul unei docilități, al unei îndoctrinări, al unui reducționism psihic; oameni ce nu gândesc critic sau nu gândesc deloc în raport cu exteriorul, cu societatea. Aceste serii de indivizi moderni nu sunt preocupate de problemele social-politice și în acest mod ei pot fi manipulați de șmecherii intelectuali cu discursuri meșteșugite. Experiența nerațiunii coboară în timp prin Hölderlin, Nerval și Nietzsche pentru a deveni "contratimpul lumii"50, adică o lume imaginară, inspirată din mitologie și istorie, dar
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai evidentă și negativizată social, izolată de lume și tratată, într-un spațiu al închiderii. "Logica" stabilirii unor diagnostice este legată de un anume soi de "metafore simetrice"53 între irațional și rațional; metafore ce au un sens în arhitectonica social-politică a nebuniei. Unul ca Nietzsche nu mai este închis, decât atunci când are nevoie gravă de consult psihiatric, ulterior eliberat și dat în grija mamei și a surorii sale. Din acest motiv nerațiunea lui Nietzsche a fost acceptată, până azi considerându
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este... "chiar Adevărul"! De aici și ideea unui adevăr inaccesibil ființei umane, inaccesibil omului cotidian, formulată de filosoful german! Pentru Nietzsche și Foucault adevărul este dincolo de rațiune, devenit "inaccesibil" omului la Nietzsche și Ricoeur! Adevărul ca "un produs" al ierarhiei social-politice și al practicilor cotidiene la Foucault. Această experiență din biografia lui Nietzsche l-a condus pe Foucault să trateze rațiunea ca fiind... "nebunia nebuniei"54, iar nerațiunea ar însemna că "adevărul nebuniei este rațiune [...] cvasirațiune"55. În concepția lui Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
statelor naționale și fragmentarea gândirii europene în "gândiri locale"; 3) politica lui Hitler și Holocaustul. Gândirea "locală" e doar un tribalism! Nu există decât gândire în termeni universali și transnaționali. Totodată, gândirea dialectică a întronat în societățile moderne un clivaj social-politic total, bazat pe două mari fenomene: 1) sistemul politic modern guvernare-opoziție; 2) sistemul economic modern utilitate-piață. Prin filosofia sa, Hegel nu face decât să "desăvârșească" tradiția creștină de gândire, adaptând-o unor necesități contextuale și locale sinteze nefericite ale raporturilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
norme" de comportament social. Simbolurile vieții intelectualiza(n)te sunt profund dogmatice... Poate că într-un viitor o nouă disciplină numită dogmatică intelectuală modernă se va studia în școli. Sexualitatea Sexualitatea a fost și a rămas o problemă istorică și social-politică modernă. Conceptul de "sexualitate" apare în epoca modernă. Foucault a încercat o istorie a problematizării comportamentelor sexuale 59. Cartea sa Istoria sexualității reprezintă modul prin care oamenii au inventat un comportament sexual "ca domeniu de apreciere și opțiune morală"60
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spirale" își privesc finitudinea în față. Astfel, grație Internetului, spirala și-a modificat regimul, trecând de la vorbe și reprezentări lingvistice la imagini virtuale, obscene, violente, depersonalizate și depasionalizate. Oroarea sexuală se înscrie în ordinea capitalist-istorică a alienării unor suflete abandonate social-politic, neintegrate într-o lume meschină și închisă în proprile sale răutăți și acte impotente! Agresivitatea sexuală, sexul rece sunt echivalări ale impotenței contemporane! În felul acesta, pasiunea modernă de a mai vorbi despre sex și de a mai consuma sex
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
firea omului? Pe această direcție, Foucault a considerat că nebunia, sexualitatea vorbesc "limba adevărului", dar nu adevărul concret al faptelor, nu adevărul empiric al istoricilor, ci adevărul discursului despre cele două fenomene, pe care le-a legat de instanța puterii social-politice și de posibilitatea lui de a se produce prin discursuri. În viziunea sa, "producerea adevărului este în întregime străbătută de raporturi de putere"70, iar discursurile publice comportă interdicții de limbaj (ceea ce ar putea fi spus, fără a fi spus
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și mai multe forme dogmatice compun sexul occidentalizat. Dinamica sexualității, a oricărei posibile sexualități se află în "marea serie a opozițiilor binare (trup-suflet; carne-spirit, instinct-rațiune, pulsiune-conștiință)"73. Sexualitatea se produce între aceste opoziții, dar totodată este stilizată, disciplinată prin norme social-politice, prin valorile unei anumite civilizații, prin etica societăților. Oamenii nerațiunilor clasice ("bine/rău") compun mecanica discursivă și practică. Dinamica sexualității poate fi analizată prin dinamica stărilor instinctuale, de criminalitate scriptică, de jocuri simbolice discursive ale unor desființări și dezautorizări pulsionale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a guverna societatea fără rege, fără intervenția arbitrară a factorului politic în viața socială. La adăpostul unui pășunat Intelectual, regele (adică Politikul!) e... necesitate. Pentru cine? Iluzia că societatea trebuie o altă idee fixă (!) să fie guvernată de către establishment-ul social-politic este o strategie a discursurilor moderne despre Politică, unde partidele (de conducere și de opoziție) își împart guvernarea modernă, criminalitatea și violența ce derivă din aceasta. Ori de câte ori sistemul politic deraiază sau iese din matca lui social-politică precum un râu, avem
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
guvernată de către establishment-ul social-politic este o strategie a discursurilor moderne despre Politică, unde partidele (de conducere și de opoziție) își împart guvernarea modernă, criminalitatea și violența ce derivă din aceasta. Ori de câte ori sistemul politic deraiază sau iese din matca lui social-politică precum un râu, avem clasicele violențe între civili sau noua idee despre război: Războiul nu e război până când frații nu se ucid între ei! spunea un personaj din filmul Underground al lui Kusturica. Războaiele civile ar fi bine să le
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acest lucru, fiind homosexual și victimă a maladiei SIDA. Sexualitatea nu atinge doar comportamentul sau doar puterea și adevărul, ci existența omului în profunzimea ei, ea atinge ordinea socială și politică! Sexul fără limite e sfârșitul tuturor formelor de coexistență social-politică! De pe această poziție a aprecierii morale, Foucault a problematizat modul cum etica creștină a inventat o etică sexuală opusă ca fond celei a vechilor greci, care permitea altfel de relații între soț și soție. Pe baza comparației comportamentelor sexuale din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și raporturi de clivaj social, de fărâmițare a oricăror forme de solidaritate civică. Aici sunt și relațiile între liderii intelectuali și politici, preocupați de ritualul lor discursiv, și tinerii tratați paternal, dar, mai degrabă, marginal și în afara formelor de putere social-politică. Punerea în genunchi, punerea la zid sunt lait motive ale simbolismului religios social-politic! Zidul e chiar discursul acelor lideri! Pentru Foucault, plăcerea sexuală este în sine un rău79, cuplând-o de ideea nietzscheeană a morții lui Dumnezeu: Ceea ce poate să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Aici sunt și relațiile între liderii intelectuali și politici, preocupați de ritualul lor discursiv, și tinerii tratați paternal, dar, mai degrabă, marginal și în afara formelor de putere social-politică. Punerea în genunchi, punerea la zid sunt lait motive ale simbolismului religios social-politic! Zidul e chiar discursul acelor lideri! Pentru Foucault, plăcerea sexuală este în sine un rău79, cuplând-o de ideea nietzscheeană a morții lui Dumnezeu: Ceea ce poate să spună un limbaj, dacă e riguros, pornind de la sexualitate nu este secretul natural
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se înscriu în "seria" dialectică a producțiilor discursive occidentale despre sex. A controla sexul, nebunia, delincvența, discursul public etc. înseamnă a monopoliza puterea, în timp ce incitarea, instigarea, revolta nu sunt altceva decât forme de contestare a puterii și a unei ordini social-politice, menținută prin control și forță brută, prin simbolism de dogmatică intelectuală. Toate aceste fenomene de istorie social-politică privind sexualitatea nu s-au putut dezvolta fără mijloace concrete, iar aceste mijloace concrete sunt dezvoltarea și difuzarea în spațiul public a unei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
public etc. înseamnă a monopoliza puterea, în timp ce incitarea, instigarea, revolta nu sunt altceva decât forme de contestare a puterii și a unei ordini social-politice, menținută prin control și forță brută, prin simbolism de dogmatică intelectuală. Toate aceste fenomene de istorie social-politică privind sexualitatea nu s-au putut dezvolta fără mijloace concrete, iar aceste mijloace concrete sunt dezvoltarea și difuzarea în spațiul public a unei literaturi erotico-pornografice. Această industrie a incitării la consumul de pornografie nu arată neîntâlnitul, singularul, unicul sau nevăzutul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
așa numitul libertinaj al nobililor era o formă de expresie sexuală și de putere față de morala austeră promovată de oficialitățile din Anglia, Franța. Revoluția industrială și formarea unei societăți capitaliste pe baza idealului ordinii și progresului economic, cultural, stiințific și social-politic, ar coincide cu o perioadă de... represiune sexuală, astfel încât energia populației să fie înmagazinată în sistemul social-economic și politic al fabricilor și uzinelor. Și tocmai în acea Bélle Époque (1870- 1914), corespunzătoare prosperității occidentale, au început să se liberalizeze moravurile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politică, dincolo de miza sexului, sunt foarte rare. Printre ele Elisabeta cea Mare a Angliei și Margaret Thatcher, ale căror funcții publice și politice sunt în afara sexualității lor! Însă femeile slabe, femeile-obiect își vor folosi sexualitatea pentru a fi la conducere social-politică. Există o relație profundă între sexul docil al unor femei și spiritul de autoritarism al mai marilor zilei. Dacă ești autoritar nu poți fi docil. Docilitatea sexului (adică sexul care se lasă sedus), compensează spiritul rigid și nesupus al unui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a fi în politică. Astfel sexul și politica sunt în complementaritate de relații. Pentru că sufletul și spiritul erau în Antichitate ceva vizibil, scânteietor, manifest, cotidian, fără a avea reprezentarea modernă de invizibile ale umanului, preocuparea de sine și o viață social-politică armonioasă erau imperative filosofice și morale ale fiecărui cetățean. Numai în acest fel s-a putut naște politica (politeia) interesată de sine și de sufletele celor guvernați. Politica s-a născut în perioada antică ca o formă de gestionare a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ea se află în punctul de întâlnire dintre sine, suflete și deciziile care le privesc pe acestea! Epoca modernă a dus la exact opusul ideii de politică: dispreț față de sine; dispreț față de sinele celorlalți; ignorarea preocupărilor spirituale și culturale; clivaj social-politic; sărăcire a generațiilor și îndoctrinare intelectualist-politică. Politica din ultimele două secole s-a dovedit o "antipolitică", adică o mașină distructivă a statului modern ce disprețuiește omul prin tratamentele pe care i le aplică, prin practicile impersonale și fără de viață ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
87. În concepția istoricului american pouvoir-savoir e interpretat ca "sistem dominant" sau "ideologie dominantă", prezente în discursul "de stânga" al anilor '60. Foucault a vrut să spună cu totul altceva prin putere-cunoaștere. Și anume că toate acele lupte și adversități social-politice, diverse forțe sociale, care acționează imprevizibil, modificând balanța între două sau mai multe grupuri deja formate, creează, într-un mod transformant (pentru societate și cunoaștere), ansamblul putere-cunoaștere. Puterea- cunoaștere nu are o direcție prestabilită. Puterea-cunoaștere nu funcționează după principiul marxist
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]