1,210 matches
-
să aducă laolaltă registrele individual (personal), structural (societal), organizațional, dar și, mai ales, cultural pare a fi necesară și urgentă. Astfel, în sinteza de față am urmărit diagnoza sănătății organizaționale din mediul educațional prin intermediul modelului C-P O-S/cultură-personalitate-organizațional societal. Asamblînd, așadar, aceste poziții teoretice și metodologice distincte și însușindu-ne specificul unei demers interdisciplinar, semnalarea tendințelor observate în acest studiu și analiza critică din punct de vedere metodologic pe care o propune se focalizează asupra relației dintre o serie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
metodologic de genul celui propus în proiectul de față poate avea un rol de suport pentru politicile educaționale. Acestea vor putea fi întemeiate nu numai pe diagnoze conjuncturale, care iau în considerare factori individuali (trăsături de personalitate) sau structurali (indicatori societali, precum cei sociodemografici, de resurse materiale specifice etc.), ci și factori istorici de profunzime (precum "axiomele sociale") sau organizațional-culturali (precum dimensiunile modelului Hofstede). Astfel, se vor putea elabora modele explicative cu o putere predictivă sporită pentru un anumit set comportamental
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt mai puțin deschiși la acceptarea unor reguli noi (Triandis, 2001, p. 911). Un rol important în formularea diferențelor interculturale îl au și limba, timpul și spațiul (Triandis, 2001, p. 908). De asemenea, valorile culturale sînt exteriorizate la nivelul instituțiilor societale (precum familia, educația, instituțiile economice, politice, sistemele religioase) prin scopurile și modurile lor de operare. De exemplu, în societățile unde ambiția personală și succesul sînt foarte apreciate, sistemele economice și politice sînt competitive (de genul pieței capitaliste și procedurilor legale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asupra modelelor structurale proprii sistemelor de valori culturale 9.10.1. Modelul structural al lui G. Hofstede Pe baza concluziilor studiilor sale inițiale, așa cum s-a precizat deja, G. Hofstede a examinat cele patru dimensiuni culturale ale sistemului de valori societale: individualism-colectivism, masculinitate feminitate, distanță față de putere și evitarea incertitudinii. Analiza lui Hofstede a fost extinsă apoi la 53 de culturi și regiuni geoculturale (Hofstede, 1983, apud Smith, Dugan, 1996, p. 232). Ulterior, psihosociologul olandez a adăugat și o a cincea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
două secole ale modernizării noastre au contribuit în chipuri și intensități diferite, cu exacerbarea tragică din intervalul comunist la "aruncarea" noastră, transgenerațională, într-o masă atomizată, incapabilă de autonomizare și de agregare a unor proiecte coerente și perseverente la nivel societal. 14.4. în loc de concluzie Prin urmare, la capătul acestei cărți, parcurgerea tematicii înfățișate pînă în prezent ne poate ajuta să discernem între diferitele dimensiuni ale personalității care au o deschidere transculturală mai pronunțată și cele ce sînt puternic influențate de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Comunicare și Relații Publice, din cadrul Universității Creștine "Dimitrie Cantemir" din București și cadru didactic asociat la Facultatea de Comunicare și Relații Publice (SNSPA). Predă cursuri de psihologie socială, comunicare nonverbală și comunicare interpersonală. Este membru în consiliul științific al publicației Societal and Political Psychology International Review. A coordonat împreună cu Loredana Ivan volumul Comunicare nonverbală și construcții sociale (2011) și este autoarea unor capitole publicate în Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații (2008), Comunicarea nonverbală în spațiul public (2004), precum și a unor articole din
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Comunicare nonverbală și construcții sociale (2011) și este autoarea unor capitole publicate în Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații (2008), Comunicarea nonverbală în spațiul public (2004), precum și a unor articole din revistele de specialitate (Review of Research and Social Intervention, Sfera Politicii, Societal and Political Psychology International Review). Alina Duduciuc, (c) 2012 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 www. euroinst.ro; euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
normele sociale /71 1.5. Identificarea cu rolul profesional /71 1.5.1. Semnificația /72 1.5.2. Orientarea /72 1.5.3. Coerența /72 2. Bilanțul cercetării /72 2.1. Sensul muncii și variabilele personale /72 2.2. Evoluțiile societale /73 2.3. Criza /73 2.4. Valorile culturale și centralitatea muncii /74 2.4.1. Relația dintre individ și colectiv /74 2.4.2. Locul acordat inegalităților de putere și de resurse /74 2.4.3. Voința de a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
salariații cu studii inferioare sunt interesați mai ales de aspectele instrumentale ale muncii (salarii, orare...). Cei cu studii superioare sunt sensibili mai ales la aspectele expresive. Această din urmă populație acordă, în plus, o importanță absolută muncii. 2.2. Evoluțiile societale Au fost efectuate cercetări de teren pentru a înțelege transformările suferite de sensul muncii în societățile occidentale. Wilpert a comparat două eșantioane asemănătoare de 3.000 de salariați din două perioade: 1982-1983 și 1989-1991. S-a constatat, între aceste două
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
se îmbine cu o centralitate puternică a muncii: acceptarea inegalității și voința de a transforma lumea. Se constată că aceste valori sunt mai prezente în țările în care centralitatea muncii este ridicată. Astfel, centralitatea muncii s-ar baza pe valori societale compatibile cu dezvoltarea ei. 3. Funcționarea organizațională 3.1. Tranziția, organizația și sensul muncii În paragrafele precedente, sensul muncii a fost pus în relație mai ales cu variabilele personale (diplomele deținute...) și cu variabilele societale globale (culturi naționale, criză socială
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
s-ar baza pe valori societale compatibile cu dezvoltarea ei. 3. Funcționarea organizațională 3.1. Tranziția, organizația și sensul muncii În paragrafele precedente, sensul muncii a fost pus în relație mai ales cu variabilele personale (diplomele deținute...) și cu variabilele societale globale (culturi naționale, criză socială). Dar este interesant de aflat dacă sensul muncii nu este afectat și de funcționarea organizațională. Această problemă a fost abordată de Fraccaroli (1994). Obiectul cercetării sale este în primul rând să evalueze modul în care
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a activităților care sunt însoțite de o dezvoltare a centralității relative a muncii. DE REȚINUT • Sensul muncii este un concept multidimensional. • Cercetările mai vechi au explicat centralitatea muncii prin variabile personale (studiile, de exemplu). • Lucrările actuale o explică prin variabilele societale globale (criza) și prin funcționarea organizațională. Capitolul 5 Socializarea organizațională Salariatul proaspăt recrutat trebuie să se raporteze la o sarcină, la reguli, la ceilalți salariați, la un ansamblu de reprezentări și valori. Socializarea organizațională este un fenomen complex, influențat de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
comportamentele raportate la valori; - de a comunica fluent, expresiv, coerent. Planul creator: - de a adapta conținuturile specificului dezvoltării psihice stadiale a elevilor; - de a stimula dezvoltarea maximală a potențialului fiecărui copil prin asimilarea conținuturilor; - de a promova învățarea participativă, anticipativă, societală, creatoare; - de a dezvolta conținuturile și strategiile de asimilare. B.2. Competențe psihopedagogice și metodice Planul teoretic: - de a asimila conținutul pedagogiei generale, al teoriei educației, al didacticii cognitive, al managementului didactic și educativ, al psihopedagogiei generale, al psihopedagogiei vârstelor
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
nostru sui generis și subinstituționalizat (ca toate sistemele și normele regiunilor liminale), apoi la ortodoxism, protocronisme și sincretismele actuale (de pildă, versiunile New Age ale ortodoxiei), a construit o rețea densă de semnificații și repere ale vieții individuale, comunitare și societale, uneori organizate ca topografii continue, alteori ca rețele și itinerarii. Chiar fără s-o știe (suficient ori cum trebuie), oamenii au mers, merg și probabil vor mai merge pe drumurile bătătorite de alții, sau deschid drumuri noi, utilizând, păstrând, transmițând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
soluții violente în relațiile interstatale; iar a treia imagine descoperă principala cauză a războaielor în natura sistemului internațional modern. Preluând cele trei imagini ale lui Waltz, vom sistematiza și analiza teoriile cu privire la cauzele războiului în funcție de trei niveluri de analiză: individual, societal și cel al sistemului internațional. La nivel individual prevalează teorii care caută să descopere originile conflictelor internaționale în agresivitatea naturii umane, personalitatea și sistemul de credințe al factorilor decidenți, precum și în procese psihologice. La nivel societal sunt accentuate teorii ce
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
niveluri de analiză: individual, societal și cel al sistemului internațional. La nivel individual prevalează teorii care caută să descopere originile conflictelor internaționale în agresivitatea naturii umane, personalitatea și sistemul de credințe al factorilor decidenți, precum și în procese psihologice. La nivel societal sunt accentuate teorii ce identifică diverse forme de guvernare, procesul de elaborare a deciziilor de politică externă, opinia publică și grupurile de interese, etnie și naționalism, cultură politică și ideologie. În final, la nivel sistemic se vor prezenta teorii ce
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
de urmat în vederea atingerii obiectivelor și răspunsului la amenințări variază în rândul factorilor decidenți; acest lucru înseamnă că diverșii factori de decizie nu se vor comporta la fel într-o situație identică. Astfel, se argumentează că, spre deosebire de teoriile de la nivelurile societal și sistemic, indivizii sunt cei care fac diferența în comportamentul extern a statelor. După cum s-a remarcat anterior, politica externă a statelor poate fi afectată de procese psihologice implicate în raționamente individuale și luarea deciziei, precum și de conținutul sistemului de
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
sau capabilităților unor terțe părți pot avea efecte similare; convingerea că un stat aliat va intra de partea ta sau un potențial adversar va rămâne neutru pot fi elemente decisive în luarea hotărârii de lansare a unui atac armat. Nivelul societal La nivel societal, cercetătorii au produs o serie de teorii în legătură cu pacea democratică, distragerea atenției publice, grupurile de interese, efectele domestice ale economiei sau ale culturii politice asupra păcii și a războiului. Unii cercetători au sugerat că atributele statului pot
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
terțe părți pot avea efecte similare; convingerea că un stat aliat va intra de partea ta sau un potențial adversar va rămâne neutru pot fi elemente decisive în luarea hotărârii de lansare a unui atac armat. Nivelul societal La nivel societal, cercetătorii au produs o serie de teorii în legătură cu pacea democratică, distragerea atenției publice, grupurile de interese, efectele domestice ale economiei sau ale culturii politice asupra păcii și a războiului. Unii cercetători au sugerat că atributele statului pot fi variabile determinante
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
dat-ul moral ancestral al apariției și devenirii noastre biologice. Lumea monedei de hârtie va elimina multe dintre fricile ancestrale ale conștientului și subconștientului uman. Omul modern, ca ființă liberă, întrebătoare și decidentă, există datorită capitalismului, ca organizare politică și societală a economiei. Elasticitatea bancnotei permite planul de afaceri și acțiunea umană în economie, visul oricărui om ce dorește să-și fie sieși stăpân. Banii de hârtie validează sau invalidează activitățile imaginate de om. Randamentele economiei reale fiind cele care dictează
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o analiză mai aprofundată, însă, vom vedea că dezbaterea este falsă. Nimeni anume nu a inventat banii, după cum nimeni anume nu a inventat un anumit tip de organizare umană. Caracterul natural al economiei se suprapune peste caracterul natural al dezvoltării societale și civilizaționale. Revenind la dezbaterea despre hârtia- monedă, trebuie să spunem că epoca dintre cele două războaie mondiale a fost una a crizelor repetate legate de folosința sa. Oamenii aveau un instrument în mână, se aflau în plină epocă a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu o adaptare flexibilă, ci o ruptură în funcționarea mecanismului economic și social, un moment de recalibrare a tendințelor și megatendințelor; un moment de rezolvare a tensiunilor acumulate prin reluarea ciclului dintr-o altă perspectivă, în altă paradigmă economică și societală. Nu orice schimbare reprezintă o criză economică, și nu orice tensiune se rezolvă prin criză economică. Banii nu sunt, deci, "buni" sau "răi", și nici economia nu este "bună" sau "rea". Numai mitul neutralității banilor și a perfecțiunii înghețate a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Banii în socialism 1. Ce este socialismul? Deși nu a spus-o niciodată în mod explicit, socialismul și-a propus să fie o altă religie 1080. Spunem aceasta luând în considerare înverșunarea cu care a negat întreg cadrul moral și societal instituit până atunci 1081 și insistența pe care a pus-o pe creația omului nou1082. Socialismul nu recunoaște trecutul umanității. Din această cauză comuniștii au trăit un fel de beție a unei puteri pe care nu o dețineau și nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
așteaptă dacă le atacă: o surghiunire generală din sânul societății oficiale, pierderea întregii sale situații sociale"1217. Omul este o ființă mult mai complexă decât crezut socialiștii că poate fi. Este vorba despre milioane de ani de evoluție morală și societală în raport de cadrul geografic, climatic dat de planeta pământ și în raport cu celelalte ființe și cu sine însuși . Finalitățile vieții noastre sunt ușor de enunțat dar extrem de greu de explicat. Sigmund Freud la rândul său, ne ajută să ne înțelegem
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
înainte al lumii și cosmosului. Caracterul natural al unei crize înseamnă apariția sa și existența independent de voința umană, în baza imanenței existenței și funcționării sistemului social. 859 Despre modul în care ciclicitatea economică își pune amprenta inclusiv asupra organizărilor societale de tip socialist vom discuta într-un capitol aparte. Marius Spiridon pare să considere ciclicitatea ca fiind specifică doar sistemelor libere de economie. El împarte sistemele economice în trei categorii posibile, în funcție de "organizarea interacțiunilor umane". Este vorba despre piața liberă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]