3,508 matches
-
în proprietate și pentru autonomizarea gospodăriei individuale în raport cu statul este însă atât de mare, încât, în anul următor, are loc o primă reformă agrară constând în împroprietărirea țărănimii cu terenurile pe care le deținuse la intrarea în CAP-uri. Consecința socio-economică a acestei decizii politice este uriașă. În esență, ea determină refacerea gospodăriei individuale țărănești de la începuturile comunismului, prin aplicarea unui principiu echivalent cu restituția proprietăților naționalizate, și are drept urmare trecerea în proprietate privată a unei mari părți a pământurilor, dispariția
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de a restricționa piața terenurilor agricole a fost o opțiune politică majoră, care, alături de altele de pildă, cele destinate subvenționării gospodăriilor individuale țărănești, scutirii de taxe a proprietarilor de terenuri agricole etc. -, au făcut transformarea acestora practic imposibilă. Puține realități socio-economice sunt mai îndepărtate de economia capitalistă modernă decât aceste gospodării individuale. Ele sunt în principal destinate subzistenței și doar într-o mică măsură pieței. În anul 2000, veniturile din vânzări ale gospodăriei țărănești medii nu reprezintă decât 18% din totalul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care, prin decizie politică, sunt limitate la gospodăriile de până la 5 ha. Ele însă nu reprezintă mai mult de 43% din totalul exploatațiilor agricole individuale. Circa 250.000 de gospodării (5,8%) dețin între 5 și 20 ha, alcătuind zona socio-economică pe care comuniștii o denumiseră a „chiaburimii” și care ar putea alcătui clasa superioară a ruralului definit prin gospodăria tradițională. Deși sunt denumite „exploatații agricole individuale”, aceste gospodării depind deja esențial de utilizarea și a altei forțe de muncă decât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a avut nevoie de un timp relativ îndelungat pentru a învăța să lucreze cu noile instituții care reglementau relațiile dintre proprietatea privată a statului și instituțiile acestuia. Cei care au înțeles-o însă foarte bine sunt exact cele două categorii socio-economice care beneficiază primele de înființarea noii instituții a proprietății private: managementul industrial și capitaliștii în afirmare ai noii economii de piață postcomuniste. A reprezentat componenta lor „revoluționară” la tranziția postcomunistă. În afară de faptul că deschidea calea transferului de proprietate dinspre stat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
influența politică și banii pentru a se implica, cu un succes oscilant, în politică, în vreme ce marele capital și-a folosit resursele pentru a-i influența pe actorii politici care ajungeau la guvernare. Această primă etapă a privatizării a spart unitatea socio-economică a fostei mici burghezii socialiste și a condus la restructurări importante în interiorul ei. Nu toată fosta mică burghezie socialistă a avut acces la privatizare sau a avut încredere în rezultatele ei. Nu toate aceste privatizări ale fostelor circuite financiare dinspre
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nașterii: 20.06.1997, Iași Clasa: a III-a (a repetat clasa a II-a) Școala „Vasile Conta” Iași Componența familiei: tatăl: Mihai, muncitor; mama: Angela, vânzătoare; soră: Andreea, studentă În anul I Domiciliul: Iași, Str. Bradului nr. 12 Condiții socio-economice ale familiei: buget modest; nivel socio-cultural mediu. Structura familiei: dezorganizată, părinții fiind divorțați; relațiile intrafamiliale și climatul afectiv - satisfăcător; copilul se află În grija bunicilor paterni. Date medicale: sarcină fără probleme; naștere normală; a fost un copil bolnăvicios În primul
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
mintală, precum și să combată eventualele noxe din mediu care ar putea duce la tulburarea acesteia. În acest sens se va ține seama de următoarele: organizarea riguros planificată a regimului de muncă; evitarea eforturilor excesive sau a monotoniei; asigurarea unor condiții socio-economice corespunzătoare unui nivel de trai decent; stimularea acțiunii factorilor de sanogeneză; desfășurarea unor acțiuni care să faciliteze atât adaptarea optimă a individului la condițiile de mediu social, evitându-se „șocul noului” cât și integrarea rapidă a acestuia în condițiile progresului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
unor modele socio-culturale diverse. Se remarcă, în sensul acesta, mai multe niveluri de accepțiune a măsurilor de igienă: în raport cu tradițiile și cutumele statuate; în raport cu temperamentul specific grupului respectiv; în raport cu comportamentele și normele acestuia, și, nu în ultimul rând, cu posibilitățile socio-economice. Din aceste motive, pentru a putea impune regulile igienei mintale sunt necesare vederi largi, un spirit deschis de toleranță și înțelegere, bunăvoință, forță de convingere și mai ales utilizarea valorilor unui model ideal de viață. Acțiunea de igienă mentală este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
istorică al vieții civilizate. Pentru H. Schulze, evoluția umanității s-a făcut în trei mari direcții: a) evoluția confortului, reprezentând cultura materială, care a generat civilizația de consum și confortul individual și colectiv; b) evoluția stării de siguranță, reprezentând factorii socio-economici, care au dus la asigurarea socio-economică; c) evoluția culturii spiritualo-sufletești și a personalității umane. Analizând situația stării de sănătate mintală și a bolii psihice în secolul XX și în perspectivă, H. Schulze remarcă faptul că aceste trei direcții de evoluție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Schulze, evoluția umanității s-a făcut în trei mari direcții: a) evoluția confortului, reprezentând cultura materială, care a generat civilizația de consum și confortul individual și colectiv; b) evoluția stării de siguranță, reprezentând factorii socio-economici, care au dus la asigurarea socio-economică; c) evoluția culturii spiritualo-sufletești și a personalității umane. Analizând situația stării de sănătate mintală și a bolii psihice în secolul XX și în perspectivă, H. Schulze remarcă faptul că aceste trei direcții de evoluție nu au adus numai factori de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prăbușirea completă a sistemului. Astfel, H. Schulze remarcă, în ceea ce privește dinamica stării de sănătate mintală, că secolul XX este momentul de maximă suprasolicitare a adaptării grupelor social-umane la factorii de progres. În acest moment civilizația de consum și confort, precum și asigurarea socio-economică înregistrează un maxim de dezvoltare, dar, în mod corespunzător, asistăm și la un proces de suprasaturare a capacității de asimilare a progresului de către grupul social-uman, care nu se mai poate adapta cu aceeași plasticitate și rapiditate la noile condiții impuse
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceeași plasticitate și rapiditate la noile condiții impuse în mod imperios: „prea mult, prea repede, prea nou”! În această situație socială, suntem martorii unui dublu declin al grupelor social-umane: a) pe de o parte, „degenerarea prin prosperitate”, datorită supraabundenței evoluției socio-economice; b) pe de altă parte, apariția „bolilor de civilizație”, a nevrozelor, ca o expresie a deteriorării stării de sănătate mintală prin incapacitatea de adaptare la schimbări. În acest al doilea caz, remarcăm faptul că factorii de progres duc la declinul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sănătate mintală, aspect de o maximă importanță pentru studiile de igienă mintală. Fig. Punctul (momentul istoric) de descărcare critică - „criză” Civilizația de consum (confortul) Asigurarea socio-culturală Degenerarea prin prosperitate Bolile de civilizație (nevrozele) Evoluția confortului (cultura materială) Evoluția siguranței (socio-economică) Evoluția culturii spiritualo-sufletești a personalității umane Natura Descărcare Umanizare Cultura 1) Descărcare prin unelte, foc 2) Descărcare prin sedentarism 3) Descărcare prin revoluția industrială 4) Descărcare prin automatizare Sec. XX Etapa biopozitivă Etapa bionegativă 3. Factorii de sanogeneză Prin factorii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
c) locul de reședință: s-a observat că mediul rural este mai tolerant în ceea ce privește bolile psihice, pe când în mediul urban frecvența acestora este considerabil mai mare; d) clasa socială: cele mai vulnerabile sunt grupele sociale defavorizate, pe când cele cu statut socio-economic ridicat au un grad crescut de protecție. 2) Factorii precipitanți sunt în legătură cu modul de reacție a individului față de evenimentele vieții cotidiene sau trăite anterior. Pentru K. Jaspers, orice reacție la evenimentele vieții este caracterizată prin trei aspecte cu valoare de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o anumită mentalitate și un mod de trai specific ambientului respectiv. În plus, dat fiind caracterul „artificial”, de construcție umană, al ambientului social, acesta nu va avea un statut durabil. El este permanent supus schimbărilor, unor variații impuse de nivelul socio-economic și politic, de care vor depinde comportamentul și mentalitatea indivizilor care alcătuiesc comunitatea umană. Schimbările din lume vor fi resimțite direct de membrii comunității social-umane, care vor fi obligați să țină pasul cu dinamica socio-ambientală, cu progresul și schimbările acesteia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
multiple asupra stării de sănătate mintală, a comportamentelor umane, a modului de viață, de sensibilitate și de gândire al membrilor comunităților social-umane. Natura tulburărilor care pot apărea în cazul acesta depinde de următoarele aspecte: natura factorilor morbigenetici: fizici, biologici, tehnologici, socio-economici, politici etc.; durata de acțiune a acestora asupra grupelor umane: de scurtă sau de lungă durată; gradul și întinderea acțiunii factorilor morbigenetici: acțiune circumscrisă strict localizată și controlabilă sau acțiune generalizată și imposibil de a mai fi controlată; modalitatea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
insatisfacții profesionale și de ordin economico-material; schimbări în organizarea și desfășurarea activității profesionale, a programelor și sarcinilor de lucru; restructurări ale instituțiilor sau întreprinderilor, cu disponibilizarea personalului de lucru; șomaj cu diminuarea considerabilă a veniturilor materiale și starea de insecuritate socio-economică a individului. Toate aceste aspecte, mai sus menționate, reprezintă „situații de criză” extrem de severe și importante, care afectează individul și grupele de indivizi, cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală, a conduitelor, atitudinilor, modului de viață etc. Schimbările survenite
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
duce la apariția unor stări de tensiune, neliniște, angoasă, care vor genera starea de „nevroză profesională”, de regulă cu caracter colectiv, manifestată prin acțiuni protestatare-revendicative. Aceste „conflicte de muncă”, dincolo de aspectele lor formale ca manifestări de tipul revendicării unor drepturi socio-economice, au în interiorul lor, din punct de vedere psihosocial, frustrări grave, care generează tensiuni și conflicte. Manifestările nevrotice colective sunt expresia unor situații de „criză profesională”. Ele pot fi rezolvate numai prin aplicarea unor măsuri și reforme socio-profesionale și economice care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
starea de sănătate mintală. Grupele de refugiați sunt supuși la situații sociale degradante, dezumanizante, de violență și tortură. A. Jablensky descrie următoarele tipuri de tulburări psihice la persoanele refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa unui loc de muncă; - sănătate fizică precară, subnutriție; - injurii fizico-somatice; - izolare socială și culturală prin anomie și alienare; - traume psihice datorite torturii și fricii. N. Sartorius distinge următorii factori de risc pentru starea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
loc de muncă: necunoscut Frați / surori (număr, vârstă, nivel de școlarizare): are un frate de 1 an și 5 luni și o soră de 15 ani; Nu sunt cunoscute antecedentele psihopatologice ale familiei. Situația economică a familiei: este precara, probleme socio-economice părinții sunt despărțiți, nu au loc de muncă; Observații asupra mediului familial, părinților și relațiilor intra familiale în special, relațiilor membrilor familiei cu copilul: deși mama este consumatoare de alcool, ea este interesată de evoluția băiatului la școală; vine la
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
I, ai adus la sfârșitul clasei a IV-a, un preadolescent în plină ascensiune. Doamna învățătoare MARIA GEANGU aduce în discuție chiar ca un S.O.S. dimensiunea, rolul eductiv al comunității și al mass-mediei, care contribuie la deteriorarea climatului socio-economic prin scindarea bipolară a societății din punct de vedere material, a diminuării accentuate a activităților extrașcolare, sugerând formarea prin mijloace profesionale a specialiștilor, care să contribuie la determinarea autoformării educației, a educației civice, care să reconstruiască personalitatea elevului, să-l
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
că aversiunea pentru această categorie de pericole este mai puternică tocmai pentru că la originea lor este chiar omul și acțiunile sale. Toate demersurile pe linia prevenirii sau reducerii acestora fac să apară strânsa lor intrepătrundere cu orice formă de dezvoltare socio-economică și numeroasele legături organice pe care industriile și tehnologiile noi le țes cu urbanul. Cauzelor mai degrabă exogene ale hazardelor naturale, li se opune caracterul endogen al riscurilor industriale, fapt cu atât mai evident pentru intreprinderile de producție sau de
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
baza unor investigații de durată, etc. Derularea proiectului are loc în mai multe etape: a) Alegerea temei se face prin negociere între elevi și cadre didactice. Proiectele permit abordări pluridisciplinare, interdisciplinare și transdisciplinare ale unor teme de actualitate științifică și socio-economică; b) Formularea obiectivelor și planificarea desfășurării proiectului constituie o etapă foarte importantă prin care elevii trebuie să contientizeze obiectivele urmărite și demersul de realizare a lui. Se are în vedere stabilirea termenelor de realizare a proiectului. c) Realizarea proiectului
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Matei Maricica, Matei Cornel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1160]
-
Contextul socio-economic (ritmul accelerat al schimbărilor, creșterea cerințelor de forță de muncă din zona serviciilor, sistemul concurențial de ocupare a locurilor de muncă), nevoia de sistematizare/ operaționalizare/ optimizare a informației, în condițiile sporirii permanente a volumului său, impun schimbări majore la nivelul
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
științifice de psihopedagogie și pediatrie comportamentală se constituie ca un imperativ. Complexitatea sarcinilor ce revin părinților presupune un program cu obiective educaționale specifice. Nu putem spera să schimbăm comportamentul părinților decât învățându-i ce și cum trebuie să facă. Starea socio-economică nu influențează comportamentul copilului decât prin educația acestuia. De foarte mare importanță pare a fi structura familiei și stabilitatea sa. Recunoașterea rolului deosebit al mamei, dragostea cu care îl înconjoară, experiența ei anterioară în creșterea altor copii se dovedește a
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]