2,985 matches
-
New Media and Society, 2002. KLUVER, Randolph, JANKOWSKI, Nicholas W., FOOT, Kirsten A., SCHNEIDER, Steven M., The Internet and Național Elections. A comparative study of web campaigning, Routledge, Londra și New York, 2007. LACROIX, Jean Guy, Criza școlii, în centrul transferurilor socioeconomice, în Moeglin Pierre (coord.), Industriile educației și noile medii, traducere de Adrian Staii, Editura Polirom, Iași, 2003. LAMIZAT, Bernard, SILEM, Ahmed, Dictionnaire encyclopédique des sciences de l'information et de la communication, Éd. Ellipses, Paris, 1997. LANGE, Bernd Peter; WARD, David
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Wojcik, Stéphanie (coord.), Parler politique en ligne, Hermes-Lavoisier, vol. 26, nr. 150/2008. 312 http://www.facebook.com/home.php#!/topic.php?uid=5913929998&topic=6435, accesat la 15. 12. 2010. 313 Jean Guy Lacroix, Criza școlii în centrul transferurilor socioeconomice, în Moeglin Pierre (coord.), Industriile educației și noile media. Traducere de Adrian Staii, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 182. 314 Paul Levinson, op. cît., p. 6. 315 Ibidem, p. 168. 316 Manuel Castells, Communication power, p. 65. 317 Paul J.
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
la probleme, să vină cu răspunsuri proprii pe măsură ce piața se transformă, să aibă capacitatea de integrare în spații mai largi, în rețele, să pună în valoare ce au specific, să dea dovadă de solidaritate, să instaureze dialogul între toți actorii socioeconomici și culturali locali, să incite locuitorii la participare, să suscite implicarea lor302. Cu alte cuvinte, satul trebuie să devină conștient de sine, capabil să-și construiască vizibilitatea, să atragă atenția mijloacelor actuale de comunicare, să-și reînnoiască viziunea, toate aceasta
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de frecventare regulată a programului școlar din pricina distanțelor prea mari dintre școală și domiciliul copiilor sau a altor condiții specifice diferitelor localități; sprijinul superficial sau absența sprijinului comunitar prin servicii de asistență și asigurări sociale, pentru familiile aflate în dificultate socioeconomică și care nu-și pot permite școlarizarea copiilor; condițiile precare din unele școli datorate investițiilor materiale reduse din zona respectivă; fenomenul migrației, sărăcia, zone-cartiere cu risc ridicat pentru un comportament antisocial, delicvența juvenilă, consumul de droguri, stupefiante; d) Cauze relaționale
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
ansamblu) și putem considera că, În mod implicit, impozitele Îndeplinesc: o funcție de repartiție În măsura În care mijlocesc procurarea de resurse financiare pentru finanțarea cheltuielilor publice; o funcție de control asupra activităților economico-sociale și o funcție de reglare/stabilizare a economiei sau a unui sistem socioeconomic. În fapt, prin impozit se realizează, În mare măsură, procesele aferente primei laturi 22 a funcției de repartiție atribuită finanțelor publice, ceea ce Înseamnă că impozitul Însuși Îndeplinește o asemenea funcție. Sub acest aspect, se poate afirma că impozitul este principala
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de remarcat și faptul că fiscalitatea și respectiv politica fiscală se concretizează prin cele două variabile fundamentale, constând În suma prelevărilor fiscale și cuantumul cheltuielilor publice, ale căror variații apar determinate, dar și 138 determinante, În raport cu principalii indicatori ai dezvoltării socioeconomice. 2.2.3 O evoluție comparativă a nivelului fiscalității Proporțiile prelevărilor fiscale și ratei fiscalității au la bază orientările de politică generală promovată de autoritățile publice, având În vedere starea economică a fiecărei țări și acțiunea altor factori specifici, printre
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
din anii 1999, creșterea mai rapidă a PIB, comparativ cu cea a prelevărilor fiscale, ca și o evoluție În scădere a ratei (nivelului) fiscalității, ca aspecte caracteristice definitorii pentru România În procesul tranziției la economia de piață și la sistemul socioeconomic capitalist. Comparativ, ne apar revelatoare ponderile prelevărilor fiscale În PIB și gradul de fiscalitate generală În țările membre O.C.D.E., Înregistrate În diferiți ani Începând cu 1990, conform datelor expuse În tabelul 2.4. 142 Tabelul nr. 2.4 Ponderea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
apariției guvernărilor reprezentative moderne, participarea în corpurile guvernatoare ale orașelor-stat era limitată inițial la membrii familiilor din clasele de sus: nobili, mari proprietari de pămînt și alții asemenea. Dar în timp, rezidenții urbani, care erau mai jos situați pe scara socioeconomică, au început să ceară dreptul de a participa. Membrii a ceea ce astăzi am numi clasele de mijloc noii îmbogățiți, comercianții și bancherii mai mici, meșteșugarii organizați în bresle, pedestrașii comandați de cavaleri nu numai că erau mai numeroși decît clasele
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
of Chicago Press, 1978). Totuși, Michael X. Delli Carpini și Scott Keeler ajung la concluzia că "una dintre datele centrale și cele mai alarmante din cercetarea noastră este diferența mare de cunoștințe găsită între grupurile dezavantajate din punct de vedere socioeconomic și grupurile omologe mai avantajate". (What Americans Know About Politics and Why it Matters [New Haven și Londra: Yale University Press, 1989], 287). O critică mai severă, cu recomandări pentru introducerea unor noi instituții pentru a ajuta la depășirea deficiențelor
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
detaliate și aprofundate de natură istorică, socioculturală etc. Lanțurile și arborii urbanonimici sunt forme de organizare (nu singurele, dar cele mai evidente), în perimetrele orașelor, a cîmpurilor toponimice, fiind urmarea mobilității ridicate a sistemului de nume (ca urmare a dinamicii socioeconomice și urbaniste), a densității și ierarhizării pronunțate a acestor numereper și a interferențelor multiple dintre denominația oficială, administrativă, și cea spontană, populară, dintre motivat și arbitrar. Situațiile sunt complexe și diverse, depinzînd și de tipul de oraș la care ne
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și în cazul unor conflicte mai „limitate”, cum ar fi în America Centrală sau în Iugoslavia. În cazul acestor crize, cât și alte zone de instabilitate, C.E. a utilizat măsuri de construire a păcii bazate pe atitudini adoptate și pe elemente socioeconomice și politice. C.E. a mai sprijinit și inițiative de cooperare regională (cum ar fi A.S.E.A.N. sau Grupul de la Visegard) și a dezvoltat un dialog economic și politic cu acestea, C.E. considerând că acest tip de dialog și cooperare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de adoptare a Legii nr. 55/2020, Camera Deputaților și Senatul nu au solicitat și nu au primit avizul Consiliului Economic și Social. Referitor la același aviz, în expunerea de motive a Legii nr. 55/2020, la secțiunea a 3-a, intitulată „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ“, la toate punctele acestei secțiuni, se menționează că „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect“, inițiatorul, respectiv Guvernul, asumându-și astfel că Legea nu are impact socioeconomic. Aceeași concluzie rezultă și din
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
secțiunea a 3-a, intitulată „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ“, la toate punctele acestei secțiuni, se menționează că „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect“, inițiatorul, respectiv Guvernul, asumându-și astfel că Legea nu are impact socioeconomic. Aceeași concluzie rezultă și din pct. 5, referitor la informații privind avizarea, al secțiunii a 6-a a expunerii de motive, cu denumirea „Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ“, în care se specifică, în mod expres, avizarea proiectului
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
Manolache și G. Pârnuță (1993, p. 235) În privința învățământului particular, trebuie menționat că legea instrucțiunii publice din 1864 enunța că acesta poate cuprinde orice tip de învățătură (primară, secundară și specială). Desigur, la acesta frecventau copiii proveniți din familiile privilegiate socioeconomic, școlile private acționând ca mecanisme educaționale de segregare socială cu efecte pe termen lung atât în privința conservării diferențelor de statut cât și în reproducerea structurală a inegalităților consfințite social. Toate datele indică un angajament statal în procesul de edificare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teorii ale cărei elemente existau deja în tradiția istoriografică românească. Aceasta ar putea fi numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasial: "Impreună cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de pământ și proprietarii de sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii socioeconomice. Exploatatorii romani, cei care dețineau pozițiile pivotale în colonia Daciei Traiane, s-au retras la sudul Dunării, în timp ce populația asuprită a rămas locului. După cum vom vedea în secțiunea imediat următoare, retragerea aureliană, anterior interpretată într-o cheie dramatică, drept tragedia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în interpretarea oficială a trecutului, la nivel popular, nostalgia după comunism căpăta o consistență din ce în ce mai robustă. Pe măsură ce societatea românească se pierdea într-o tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului în condițiile unui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii) influență reciprocă. În mod tradițional, socializarea primară în cadrul familiei a fost privilegiată de către cercetarea sociologică drept mecanismul cel mai eficient în transmiterea unidirecțională de valori, atitudini și comportamente sociale de la generația parentală înspre generația copiilor. Ultimele cercetări au contestat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
face în cele din urmă tranziția către "normalizare" (odată cu îndepărtarea progresivă de trecut), societatea românească se află deocamdată la secvența secundă, anume, la faza de stăpânire a trecutului și de condamnare a acestuia. Nostalgia populară față de comunism, alimentată de dificultățile socioeconomice ale prezentului, complică procesul de gestionare statală a trecutului, punând sub semnul întrebării legitimitatea criminalizării și a condamnării simbolice a perioadei comuniste. Fără a cădea în cursa întinsă de tentația profețiilor istorice, o evoluție plauzibilă a modului de gestionare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nefundamentarea diagnosticului, lipsa de pregătire medicală continuă, mercantilismul și dotarea precară a unităților medicale. iatrogenii cu caracter social; În care accentul se pune pe ineficiența serviciilor medicale, când de fapt o anumită parte a morbidității ține mai mult de contextul socioeconomic sau sociopolitic, ambele generatoare de boală și decese. Aici se reia În fapt o veche practică comunistă prin care problematica socială era aruncată În ograda sistemului medical și implicit transformată Într-o vinovăție medicală. Reamintesc aici realitățile românești când secțiile
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
situație În care relația pacientului cu medicul este judecată prin prisma drepturilor inalienabile ale individului. Dincolo Însă de responsabilitatea medicală care pendulează Între umanismul medical și juridic, aceeași responsabilitate se Împarte, nu rareori și Între limitele științei medicale și constrângerile socioeconomice. Primele se referă la relația medic pacient care, după cum subliniam mai sus, s-a schimbat foarte mult datorită tehnicizării medicinii ce a condus la modificarea caracteristicilor actului medical (invaziv sau nonivaziv, mai mult sau mai puțin agresiv) și care impune
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu totul diferite și funcționalitatea socială precară. Ca o concluzie generală, autorii susțin, pe baza cercetărilor personale, că percepția calității vieții este diferită funcție de grupul țintă (vârstă, mediu, sănătate, boală), funcție de factorii perturbatori caracteristici fiecărui grup și Îndeosebi de condițiile socioeconomice de care până la urmă calitatea vieții depinde foarte mult. Și iarăși coborând În sfera preocupărilor medicale, pentru autori revine obsedanta Întrebare a atitudinii față de bolnavul În suferință, la care șansele de vindecare sunt minime sau inexistente. cum să renunțăm la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nașterilor atunci când fertilitatea și implicit natalitatea sunt foarte mari (vechiul regim demografic și Începuturile tranziției demografice), fapt ce pare astăzi mai puțin evident. În România mortalitatea infantilă urmează fidel de-a lungul anilor curba natalității, cu diferențierile legate de factorii socioeconomici. Așa de exemplu forțarea natalității În 1966 a condus la o creștere a natalității la 27,4‰ (de la 14,6‰ ), dar și a mortalității infantile la 49,4‰ (de la 44,1‰). Urmează același paralelism când analizăm cele două medii, urban
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În special pe seama rețelei pediatrice s-a dovedit a fi o eroare, pentru că evoluția istorică demonstrează că mortalitatea infantilă operează ca o pârghie În sistemul malthusian În relație directă cu natalitatea, de asemenea În egală măsură are o puternică conotație socioeconomică. Ceea ce poate face efectiv sistemul sanitar, oricât de performant și bine organizat ar fi, este să implementeze și să supravegheze o activitate profilactică și curativă În acord cu morbiditatea specifică vârstei și zonei geografice și nicidecum să opereze În domeniul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a orașelor de pildă, să fie de numai 28%. La acest procent este ușor de Înțeles care era gradul de participare a românilor la treburile obștești, administrație publică, meșteșuguri, comerț, servicii etc., având În vedere rolul orașelor În coordonarea activităților socioeconomice, politico-administrative și cultural-educative la scară provincială și națională. Chiar și În mediul rural, care În acele vremuri constituia habitatul natural al populației românești, sporul natural, deși pozitiv este mai mic decât al alogenilor. Însăși structura tineretului studios era net În defavoarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]