71,127 matches
-
viteza de deplasare a agregatului; - carateristicile fizico-mecanice ale solului. Rezistența opusă la deplasarea plugului poate fi determinată cu relația: în care: R1 = rezistența opusă la deplasarea plugului tractat în brazdă , în gol (N); R2 = rezistența opusă la tăierea și deformarea solului (cu ponderea cea mai mare, N); R3 = rezistența opusă la imprimarea energiei cinetice pentru răsturnarea și deplasarea laterală a brazdelor (N); fpl = coeficientul de rezistență la rulare a plugului, cu valoarea 0,250,50; k0 = rezistența specifică la tăierea și
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de lucru a plugului (m); Bl = b⋅nt=lățimea de lucru a plugului (m); b = lățimea de lucru a unei trupițe (m); nt = numărul de trupițe; ε = 500 - 2000 N/m3, coeficientul ce caracterizează energia consumată la răsturnarea laterală a solului, dependent de forma suprafeței de lucru a trupițelor și de proprietățile fizico-mecanice ale solului; V = viteza de deplasare a tractorului (m/s). Pentru coeficientul k0 se consideră avînd valoarea ko= (0,7 - 0,85)ka, unde ka reprezintă rezistența specifică
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
b = lățimea de lucru a unei trupițe (m); nt = numărul de trupițe; ε = 500 - 2000 N/m3, coeficientul ce caracterizează energia consumată la răsturnarea laterală a solului, dependent de forma suprafeței de lucru a trupițelor și de proprietățile fizico-mecanice ale solului; V = viteza de deplasare a tractorului (m/s). Pentru coeficientul k0 se consideră avînd valoarea ko= (0,7 - 0,85)ka, unde ka reprezintă rezistența specifică la arat, cu valorile prezentate în tabelul 12. Rezistența specifică la arat depinde de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
7 - 0,85)ka, unde ka reprezintă rezistența specifică la arat, cu valorile prezentate în tabelul 12. Rezistența specifică la arat depinde de: 1. factori ce țin de costrucția și tipul plugului; 2. modul în care lucrează plugul; 3. însușirile solului (dintre care cele mai importante sunt umiditatea, adeziunea, textura, densitatea aparentă și rezistența la penetrare). Tabelul 12 Rezistența specifică la arat Categoria Textura ka (N/m 2) Soluri ușoare nisipoasă, nisipolutoasă (0,20-0,35)105 Soluri mijlocii lutoasă,argilo-nisipoasă (0
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
costrucția și tipul plugului; 2. modul în care lucrează plugul; 3. însușirile solului (dintre care cele mai importante sunt umiditatea, adeziunea, textura, densitatea aparentă și rezistența la penetrare). Tabelul 12 Rezistența specifică la arat Categoria Textura ka (N/m 2) Soluri ușoare nisipoasă, nisipolutoasă (0,20-0,35)105 Soluri mijlocii lutoasă,argilo-nisipoasă (0,35-0,55)105 Soluri grele argiloasă,argilo-nisipoasă (0,55-0,80)105 Soluri foarte grele argiloasă uscată (0,801,40)105 Soluri înțelenite - (1,20-1,60)105 În ceea ce privește celelalte
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
lucrează plugul; 3. însușirile solului (dintre care cele mai importante sunt umiditatea, adeziunea, textura, densitatea aparentă și rezistența la penetrare). Tabelul 12 Rezistența specifică la arat Categoria Textura ka (N/m 2) Soluri ușoare nisipoasă, nisipolutoasă (0,20-0,35)105 Soluri mijlocii lutoasă,argilo-nisipoasă (0,35-0,55)105 Soluri grele argiloasă,argilo-nisipoasă (0,55-0,80)105 Soluri foarte grele argiloasă uscată (0,801,40)105 Soluri înțelenite - (1,20-1,60)105 În ceea ce privește celelalte lucrări ale solului, în afara arăturii, rezistența specifică este
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
mai importante sunt umiditatea, adeziunea, textura, densitatea aparentă și rezistența la penetrare). Tabelul 12 Rezistența specifică la arat Categoria Textura ka (N/m 2) Soluri ușoare nisipoasă, nisipolutoasă (0,20-0,35)105 Soluri mijlocii lutoasă,argilo-nisipoasă (0,35-0,55)105 Soluri grele argiloasă,argilo-nisipoasă (0,55-0,80)105 Soluri foarte grele argiloasă uscată (0,801,40)105 Soluri înțelenite - (1,20-1,60)105 În ceea ce privește celelalte lucrări ale solului, în afara arăturii, rezistența specifică este extrem de variată. Rezistența opusă la tractarea mașinilor agricole
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
și rezistența la penetrare). Tabelul 12 Rezistența specifică la arat Categoria Textura ka (N/m 2) Soluri ușoare nisipoasă, nisipolutoasă (0,20-0,35)105 Soluri mijlocii lutoasă,argilo-nisipoasă (0,35-0,55)105 Soluri grele argiloasă,argilo-nisipoasă (0,55-0,80)105 Soluri foarte grele argiloasă uscată (0,801,40)105 Soluri înțelenite - (1,20-1,60)105 În ceea ce privește celelalte lucrări ale solului, în afara arăturii, rezistența specifică este extrem de variată. Rezistența opusă la tractarea mașinilor agricole de semănat, de întreținere a culturilor etc se
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
arat Categoria Textura ka (N/m 2) Soluri ușoare nisipoasă, nisipolutoasă (0,20-0,35)105 Soluri mijlocii lutoasă,argilo-nisipoasă (0,35-0,55)105 Soluri grele argiloasă,argilo-nisipoasă (0,55-0,80)105 Soluri foarte grele argiloasă uscată (0,801,40)105 Soluri înțelenite - (1,20-1,60)105 În ceea ce privește celelalte lucrări ale solului, în afara arăturii, rezistența specifică este extrem de variată. Rezistența opusă la tractarea mașinilor agricole de semănat, de întreținere a culturilor etc se determină cu relația: 43 R = ksBl în care: R
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
nisipolutoasă (0,20-0,35)105 Soluri mijlocii lutoasă,argilo-nisipoasă (0,35-0,55)105 Soluri grele argiloasă,argilo-nisipoasă (0,55-0,80)105 Soluri foarte grele argiloasă uscată (0,801,40)105 Soluri înțelenite - (1,20-1,60)105 În ceea ce privește celelalte lucrări ale solului, în afara arăturii, rezistența specifică este extrem de variată. Rezistența opusă la tractarea mașinilor agricole de semănat, de întreținere a culturilor etc se determină cu relația: 43 R = ksBl în care: R = rezistența opusă la tractarea mașinilor agricole de semănat, întreținerea culturilor
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
N); ks = rezistența specifică la efectuarea lucrării (N/m lățime de lucru); Bl = lățimea de lucru a mașinii (m). În cazul lucrărilor cu mașini purtate, rezistența este cu 15 - 20 % mai mică în comparație cu cea a utilajelor tractate. Reacțiunile normale ale solului la roțile tractorului. Aceste reacțiuni se determină pe baza ecuațiilor de echilibru ale tractorului sub acțiunea sistemului de forțe exterioare față de punctele O1 și O3: Pentru simplificarea calculelor se fac următoarele considerații: - se neglijează Fa,Rirez și Mr (toate avînd
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
greutatea mașinii), descarcă puntea din față cu o anumită sarcină, pe care o transferă punții din spate. 4.1.2. FACTORII CE INFLUENȚEAZĂ MĂRIMEA FORȚELOR DE TASARE Din cele prezentate pînă acum, reiese multitudinea și complexitatea forțelor care acționează asupra solului, forțe produse de tractor și organele de lucru ale mașinii din agregat. Factorii care influențează mărimea forțelor de tasare sunt: - greutatea tractorului;coeficienții de încărcare statică a roților;oscilațiile verticale ale tractorului; - forța de rezistență creată de organele de lucru
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
din agregat. Factorii care influențează mărimea forțelor de tasare sunt: - greutatea tractorului;coeficienții de încărcare statică a roților;oscilațiile verticale ale tractorului; - forța de rezistență creată de organele de lucru;unghiul γ dintre forța de rezistență a mașinii și suprafața solului; - momentul de rezistență la rulare. Dintre acestea cea mai mare infuență o exercită oscilațiile verticale ale tractorului și rezistența creată de organele de lucru. Oscilațiile verticale ale tractorului Datorită denivelărilor drumului și neregularităților terenului apar mișcări oscilatorii ale tractoarelor. Aceste
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
lucru și, mai ales, uniformitatea adîncimii lucrărilor. La deplasarea tractorului pe terenuri cu neregularități, se crează o mișcare oscilatorie spațială ce se descompune după cele 6 grade de libertate. Dintre acestea, cele mai importante sunt:- mișcarea oscilatorie rectilinie, perpendiculară pe sol, numită săltare;oscilația unghiulară în jurul axei transversale, numită tangaj. Deoarece punțile tractoarelor se sprijină pe pneuri, ele reprezintă elemente elastice și de amortizare. Deși pneurile au caracteristici elastice neliniare, în calcule se acceptă ipoteza că, în domeniul deformațiilor mici caracteristicile
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
de relația: Ri = m⋅( dt Zd 2 )max unde: dt Zd 2 = accelerația verticală maximă la care este supus tractorul; m = masa tractorului. Această forță de inerție este orientată în sens opus gravitației și se suprapune peste reacțiunea normală a solului. Valoarea maximă a forței de inerție apare în momentul depășirii denivelării. Cercetări experimentale (Nițescu GH. -1974, Rusanov V.A.-1983) au stabilit că de fapt forțele de inerție produse de oscilațiile verticale, depășesc reacțiunile statice de 1,41,5 ori
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
V.A.-1983) au stabilit că de fapt forțele de inerție produse de oscilațiile verticale, depășesc reacțiunile statice de 1,41,5 ori. Forța de rezistență creată de organele de lucru Pentru a putea determina variația forței de rezistență a solului creată de mașina de lucru, ca urmare a influenței proprietăților solului sau caracterisicilor constructive ale organelor de lucru, vom reveni la exemplul clasic tractor + plug și să detaliem procesul tehnologic de lucru. În timpul aratului, suprafața de lucru a trupiței supune
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
produse de oscilațiile verticale, depășesc reacțiunile statice de 1,41,5 ori. Forța de rezistență creată de organele de lucru Pentru a putea determina variația forței de rezistență a solului creată de mașina de lucru, ca urmare a influenței proprietăților solului sau caracterisicilor constructive ale organelor de lucru, vom reveni la exemplul clasic tractor + plug și să detaliem procesul tehnologic de lucru. În timpul aratului, suprafața de lucru a trupiței supune solul la un proces complex de destrămare mecanică, care constă într-
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
creată de mașina de lucru, ca urmare a influenței proprietăților solului sau caracterisicilor constructive ale organelor de lucru, vom reveni la exemplul clasic tractor + plug și să detaliem procesul tehnologic de lucru. În timpul aratului, suprafața de lucru a trupiței supune solul la un proces complex de destrămare mecanică, care constă într-o serie de fenomene ce iau naștere succesiv în stratul de sol, pe măsură ce trupița înaintează. Forma suprafeței de lucru poate fi considerată ca o dezvoltare a unei pene tetraedrice OABC
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
clasic tractor + plug și să detaliem procesul tehnologic de lucru. În timpul aratului, suprafața de lucru a trupiței supune solul la un proces complex de destrămare mecanică, care constă într-o serie de fenomene ce iau naștere succesiv în stratul de sol, pe măsură ce trupița înaintează. Forma suprafeței de lucru poate fi considerată ca o dezvoltare a unei pene tetraedrice OABC (fig.11 ), ce poate fi descompusă în trei pene simple, reprezentate prin proiecțiile triunghiulare în cele trei planuri: - pana OAB cu unghiul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
reprezentate prin proiecțiile triunghiulare în cele trei planuri: - pana OAB cu unghiul α la vîrf; - pana OBC cu unghiul β la vîrf; - pana OAC cu unghiul γ la vîrf. 46 În procesul de lucru pana α va disloca stratul de sol, îl va separa de fundul brazdei și apoi îl va mărunți și afîna; pana β va prelua solul astfel mărunțit și îl va întoarce, așezându-l peste stratul rezultat la trecerea anterioară, continuînd procesul de afînare și mărunțire; pana γ
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
unghiul β la vîrf; - pana OAC cu unghiul γ la vîrf. 46 În procesul de lucru pana α va disloca stratul de sol, îl va separa de fundul brazdei și apoi îl va mărunți și afîna; pana β va prelua solul astfel mărunțit și îl va întoarce, așezându-l peste stratul rezultat la trecerea anterioară, continuînd procesul de afînare și mărunțire; pana γ va separa stratul de sol de peretele brazdei și îl va deplasa lateral. Ca urmare, în timpul deplasării penei
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
fundul brazdei și apoi îl va mărunți și afîna; pana β va prelua solul astfel mărunțit și îl va întoarce, așezându-l peste stratul rezultat la trecerea anterioară, continuînd procesul de afînare și mărunțire; pana γ va separa stratul de sol de peretele brazdei și îl va deplasa lateral. Ca urmare, în timpul deplasării penei tetraedrice, brazda va fi tăiată, dislocată, mărunțită șiafânată, apoi răsturnată și deplasată lateral. Considerând pana simplă α (fig.12), ce se deplasează sub acțiunea forței de tracțiune
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
apoi răsturnată și deplasată lateral. Considerând pana simplă α (fig.12), ce se deplasează sub acțiunea forței de tracțiune Fm în direcția și cu viteza v, din poziția ABC în poziția A’B’C’, rezultă că asupra unei particule de sol “p”, situată în punctul M, vor acționa două forțe: - forța normală FN; forța de frecare Ff care are expresia în care ϕ = unghiul de frecare sol-metal. Datorită deplasării penei pe distanța L particula de sol va trece din poziția p
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
că asupra unei particule de sol “p”, situată în punctul M, vor acționa două forțe: - forța normală FN; forța de frecare Ff care are expresia în care ϕ = unghiul de frecare sol-metal. Datorită deplasării penei pe distanța L particula de sol va trece din poziția p în poziția p’, iar punctul inițial M va ajunge în M’.Se observă că Pentru ca deplasarea particulei p pe suprafața penei să se facă prin alunecare, trebuie ca forța de tracțiune Fm să fie orintată
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Se observă din figură că: p’M’=1< L=AA Această distanță micșorată se datorează frecării particulei cu suprafața penei. În fig.13 este prezentat procesul de frecare. Se consideră pana α(ABC), asupra căreia acționează forța Fm, deplasînd-o în sol după direcția indicată de viteza V. Valoarea forței Fm, neținînd cont de frecare, se determină ca fiind egală cu proiecția pe direcția de înaintare a forței de apăsare normale FN: Fm= FN⋅sinα Însă datorită fenomenului de frecare, în afara forței
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]