2,458 matches
-
casele lor, iar Horea, Cloșca și Crișan s-au adăpostit În codru. Aici au stat retrași, ca să reînceapă lupta pentru pedepsirea asupritorilor. Au fost Însă vânduți de trădători, prinși de armată și Întemnițați. Neputând Îndura chinurile Închisorii, Crișan s-a spânzurat cu nojițele de la opinci. Horea și Cloșca au fost trași pe roată, la Alba-Iulia, pe locul numit ,,Dealul Furcilor”, În fața mulțimii de iobagi, aduși cu sila. Nobilii gândeau că-n acest fel, iobagii se vor Înspăimânta și nu se vor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
înaltă suspină trist un greier Și vânătă e umbra și rumenă e sara, În farmecul naturii pare c-aud ghitara; Văratec, caldul aer mă adormea cu zvonul; Uimit, cu ochii țintă, priveam atunci balconul Ce-i încărcat cu frunze de spânzur prin ostrețe, Liane înflorite cu fel de fel de fețe. Deodată... ușa sună... un pas sfios [din fire] Uscat foșnea pe scânduri matasa cea subțire: Prin flori s-arată albă, se-nclină peste gratii Duioasa arătare a vecinic adoratei, Iar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu dânsul lângă scaun, mâni în furcă ARBORE Să vă spun, boieri... odată întîlnisem un nebun. Gura lumii doar pământul o astupă." Vodă-i bun", Îmi zicea nebunu-acela." Pot ca să te prind de piept, Să te prad sau[să] te spînzur?... Nu pot, vere... Vodă-i drept. BRAD Vorbe de pe altă lume... Eu ți-o spun că mă-ngrozesc... Una numai din acele fapte daca povestesc Ce se apune cumcă Vodă le-ar fi pus [la] cale. Știi Pe-acel tânăr
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dar se cade ca dușman Domniei Mele Să se-ngroape ca și alții...? Ei, aprozi! Goniți acele Gloate care îmblă-n uliți văitîndu-se, mergeți, Risipiți toată mulțimea, iar pe mort să îl aduceți Să-i gătesc mormânt mai mare, ca să spânzure în vânt Precum gîndu-i era-n viață între cer și-ntre pământ.... O, viteaz fără pereche, bun de lupte, rău de gură, Și la moarte te urmează a Domniei Mele ură... Între câte Lăpușneanu NU cunoaște e iertarea: Da, vei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
râde Un tiran fără de suflet, un despot cumplit, un gâde. O, copiii mei, sărmanii, ce vor zice ei odată? Muma a trăit cu omul ce-a ucis pe-al nostru tată". Ba nici chiar mormânt nu are... Vrei să-l spânzuri de-un copac Ca să-l bată vîntu-n laturi, neagră inimă de drac... O! lăsați-mă odată să ajung pîn' la sfârșit Sufletul mi se sfâșie, nu mai e de suferit! Bună vreme, Lăpușnene, care șezi acolo sus, Nu mă-ntrebi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cum într-adevăr" atâta amar de oameni au ținut de soarta unui singur om - unui Mihai. Râul a secat. Valurile s-au dus. Eu, val pribeag, mai rămân încă? Nu! " * MARCU VODĂ Mă sui, mă sui chiar daca dasupra tronului ar spânzura ștreangul meu. Lasă să urle clopotele, vijeliile sufletului meu, lasă ca gemetul poporului să înece gemetul fioros, gemetul ars al inimei mele. Voi fi Domn, voi fi Domn! * [FRATELE LUI MARCU] Partea I a visului Vezi acest om care abia
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ai mării cu coame de ninsoare... Învie codru! Duhuri cu suflet de miresme Zburați pin crenge negre ca străvezie iesme. Cu sunetul de pasuri s-aducă pasul numa, Pe corpuri albe haină, de diamantină brumă Să scânteie în umbră, să spânzure feeric, Treceți încet pin aer călcând pe întuneric. (el se uită pe mare) Din insule bogate, sfâșiind apa, iese O luntre cu vintrele ce spânzură, sumese. Se legăn visătorii copaci de chiparos Cu frunza lor cea neagră uitîndu-se în jos
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aducă pasul numa, Pe corpuri albe haină, de diamantină brumă Să scânteie în umbră, să spânzure feeric, Treceți încet pin aer călcând pe întuneric. (el se uită pe mare) Din insule bogate, sfâșiind apa, iese O luntre cu vintrele ce spânzură, sumese. Se legăn visătorii copaci de chiparos Cu frunza lor cea neagră uitîndu-se în jos, În ape... Iar pin crenge de-un verde-adînc de jale S-oglindă-n ap-albastră de aur portocale. Și parcă glas de clopot înfiorează sara, Pe-a stâncilor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
compozițiunea lui Alecu... va să zică el de ea 46r e-namorat... De ea? Și ea... inimioara i s-a dus... Versuri... ce versuri? (amintindu-și) Seamănă a fi compuse de mine deși nu-mi aduc bine, bine aminte. Buni am fi de spânzurat și noi poeții... câte nu mai scriem fără să simțim... Aci pare că i-aș declara fetei ce se joacă cu păpușile amor etern... deși-n niște espresiuni! Ce-i nebun, tot nebun! Da-ncailea s-o citesc, ca să-i pot
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de răzbunare, poate să ți-l dea în dar. PSAMIS (strigînd) O, nu, nu! (pentru sine). Ce prost prieten. (tare) Nu-l pot vinde cătră tine, Numai din delicateță, iar a-l dărui nu-mi vine, Pentru că voiesc să-l spânzur... LAIS Ce spui tu? CHALKIDIAS Te liniștește. N-a crescut încă copacul și nici cred cum că va crește, Este sigur pentru mine c-acest om nu este omul Care-și spânzură averea cu-nlesnire de tot pomul. Și apoi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dărui nu-mi vine, Pentru că voiesc să-l spânzur... LAIS Ce spui tu? CHALKIDIAS Te liniștește. N-a crescut încă copacul și nici cred cum că va crește, Este sigur pentru mine c-acest om nu este omul Care-și spânzură averea cu-nlesnire de tot pomul. Și apoi, pe lângă toate, nu prea e măgulitor De-a fi marfă pentru tine; de-o să mor, de n-o să mor Pentru tine eu sunt numai Ariobarsanes, nu Chalkidias. LAIS Gândeam însă să te-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fost când era acela în viață. Un orologiu de părete într-un teas mare cu zugrăveli chineze, în aur și negru, sta acolo muțit și colbăit într-un colț și un ștrang gros de clopoțel cu ornaminte multe de mătasă spânzura încă în alt colț lângă un secretariu greoi, dinaintea căruia sta un scaun cu sprijoane nalte și înguste și cu picioare curbe, astfeli ca când scriindul s-ar fi sculat de-abia în momentul de față. După aceea venea un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o dată la sine. El locuia departe, în suburbiul din nord, într-o locuință pe care o așezase după gustul său. La intrarea mea în salon nu găsii acolo pe nimeni; el era deșert și luminat de o singură lampă care spânzura în mijloc și răspândea lumina sa de lună peste salon. Mersei mai departe... asemenea tăcere mormântală, aceeași umbră, același lux greoi a căruia stemă purta totul. Rămăsei cu un simțământ estraordinar în întrul meu, îmi veniră în minte poveștile doicelor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
el ceti și păru a păli. - Scrisoarea ei seamănă cu aceea maicei sale, zise el și puse epistola pe masă. Să continuăm. Noi jucarăm, însă în curând mă văzui împresorat de figurele sale; neliniștea mea internă creștea, era ca și când îmi spânzura o spadă goală de-un fir de păr deasupra capului; luminările părea a arde mai întunecat, bumbul alb de la regele meu părea palid ca laptele, pe când figurele purpurii a lui Caldero, luminoase ca cărbunii aprinși, străluceau de o lumină internă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
porțile generalului grec Alexios Aspietes,, supuindu-se poruncilor lui și căutând a-l sprijini să câștige tronul.. Regele român sosește puternic ca furtuna, încunjură și ia orașul, pradă și risipește fără de milă, trece pe mulți locuitori sub tăișul sabiei, pune să spânzure pe uzurpatorul Aspietes de-o bârnă cu capul în jos și picioarele-n sus și preface de istov nenorocitul oraș într-o grămadă de ruine. Cei mai de samă partizani ai lui Aspietes, temîndu-se de acuzarea nestatorniciei și neîncrezîndu-se în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Activități teroriste: 5 Septembrie, 1973 ocupă ambasada saudită din Paris, cerând eliberarea teroristului Abu Dawud, aflat într-o închisoare din Iordania în urma evenimentelor din septembrie 1970. 26 septembrie, 1976 atacă și ocupă Hotelul Semiramis din Damasc. Doi dintre teroriști sunt spânzurați în public. 11 octombrie, 1976 atacuri asupra ambasadelor siriene din Islamabad, și Roma. 17 noiembrie 1976 atacă Hotelul Intercontinental din Amman, Iordania. 13 decembrie, 1976 încercare nereușită de asasinare a ministrului de externe sirian, Khadam, în Damasc, și eșec în
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
a organizat apoi atentate cu bombe, atacuri la bănci și furturi de mașini. Poliția germană a reușit să-i aresteze pe Baader și pe prietena sa, Ensslin, în 1972. Ulrike Meinhoff, arestată și ea câțiva ani mai târziu, s-a spânzurat în închisoare (1976). Ulterior, s-au sinucis și Gudrun Ensslin și Andreas Baader (1977). Anexa nr. 2 CRONOLOGIA SELECTIVĂ A ACTELOR TERORISTE DIN ULTIMA JUMĂTATE DE SECOL O cronologie selectiva a actelor teroriste din 1945 pana azi * 1945. Opt soldați
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
obiect, se crede că acesta a fost furat de dracul. Pentru a-l recupera, copiii recurg la un fel de conjurație în care amenință diavolul că va fi legat și bătut : Scoate, drace, ce-ai furat, Că te-oi bate spânzurat Cu fiarele plugului Pe părțile dosului (44, p. 472 ; 45, pp. 59, 114) ; sau Scoate, drace, ce-ai furat, Că te leg de-un păr uscat, Și-ți dau cu securea-n cap (86). în toate exemplele citate mai sus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
produs în această epocă în Moldova și Țara Românească. Reprimări sângeroase nu sunt semnalate în aceste provincii decât în cazuri de excepție. În anul 1714, de exemplu, din ordinul domnitorului Ștefan Cantacuzino, a fost zidită de vie o „vrăjitoare” și spânzurate alte două, pe motiv că au făcut vrăji necurate asupra soției suveranului muntean (86, p. 164). Datorită dominației Bisericii Catolice și, mai ales, a pre- zenței iezuiților, cu totul alta a fost situația în Transilvania, unde în secolele XVI, XVII
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dintre planul labirintului și pânza de păianjen. Fratele Ariadnei, Minotaurul, devorează victimele prinse în „păienjenișul” Labirintului, la fel cum păianjenul își devorează victimele prinse în pânza sa. Pe de altă parte, după unele variante ale legendei, Ariadna s-ar fi spânzurat (Plutarh, Thezeus, XX), tipică reprezentare simbolică a păianjenului suspendat în aer de propriul său fir. De asemenea, pe vase vechi, Ariadna e zugrăvită mânuind furca și fusul în poziția clasică a torcătoarei și, apoi, dăruindu-i lui Tezeu fusul cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Țarul Alexandru III se suie pe tron, amenințat pururea și până azi, ca și părintele său. Procesul în contra asasinilor Rysakoff, șeliabov, Perovscaia ș. a. se sfârși la 7 aprilie cu șapte condamnări la moarte. La 15 aprilie 5 din condamnați sunt spânzurați în piața publică, iar Iessyi Helfmann, însărcinată fiind, i se reduce după facere pedeapsa la munca silnică pe timp nedeterminat. împăratul se retrage la Gacina, unde se iau cele mai minuțioase precauțiuni în contra vizitatorilor. El trăiește rău cu doi din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
i se păreau bune în valea de jos a clasicului râu. Romînia? - răspunse diplomatul zâmbind. lată o vacă bună de muls. Cât despre români, îmi vine a repeta vorba generalului Jaltuchin: "Cel mai bun dintre ei e tot bun de spânzurat fără judecată". Cuvintele acestea ne-au rămas în minte, căci în adevăr vacă de muls pentru toată lumea, pentru coțcarii străini, pentru cei indigeni fie de un sex ori de altul, vacă cum e țara noastră rar se va mai găsi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să scape lumea de el înainte de toate; apoi vom. vedea ce e de făcut. Dar se 'nțelege că acest sfat nu le place roșiilor. Când le spunem vorba ce Shakespeare o pune uneori în gura persoanelor sale: Mergi de te spânzură, căci ți-ai încheiat socotelele cu lumea! " atunci sentimentul cam friguros al nimicniciei intră în d. C. A. Rosetti, 1 -apucă istericalele și 'ncepe a aiuri. "Nu există partid conservator, pentru că nu vrea să ne scape [de] cordeaua de matasă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mult, fiindcă acolo se pierde cel mai puțin timp. Lux suprem, închisoarea este a doua universitate sau prima alma mater a dezidentului, locul său de excelență profesională, locul celei mai înalte tensiuni morale. Cînd un om știe că va fi spînzurat, spunea Samuel Johnson, asta îi concentrează cel mai bine atenția." Și Proudhon: Tot ceea ce sînt, datorez disperării." Neputința provizorie a rușinii sentiment revoluționar prin excelență combinată cu imobilitatea, matrice a meditației, creează un amestec exploziv. Fiți atenți, birocraților, la intelectualii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să-și manifeste mulțumirea și respectul tocmai pe această cale, a realizării unui efort de a restitui mai devreme, decît a promis, datoria contractată). * „Iuda a fost mai fericit cînd a dat Înapoi arginții și a mers de s-a spînzurat.” (N. Iorga) Este unul din rarele cazuri cînd, pentru a salva condiția umană, „sinuciderea” se justifică: sinuciderea era pentru Iuda singurul gest care, prin gravele lui consecințe, putea fi contrapus incalificabilei josnicii a trădării sale. „E mai ușor să pari
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]