956 matches
-
oastea lui Duca, condusă de boierul Alexandru Buhuș, îi învinge pe răsculați, dispersându-i. Ulterior, răsculații sunt înfrânți la Pașcanii din ținutul Orheiului și lângă satul Ulmu. Urmează represiunea lui Duca, mulți oameni din ținuturile răsculate fiind robiți de tătari, spânzurați sau trași în țeapă. În 1674 Mihalcea Hîncu este luat în robie de către tătari, iar fiul său, Dumitrașcu Hîncu, vinde o parte din avere pentru a-l răscumpăra. Se consideră că scăparea din robie l-a făcut să ctitorească în
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
una din secolul al treisprezecelea, mica și albă că o porumbița. Parcul castelului a fost înainte de al doilea zăzboi mondial o frumusețe, dar, după ce castelul a fost folosit că sediu al CAP-ului, apoi că decor de filmare pentru Pădurea spânzuraților, si parcul a decăzut, ajungând, după 1990, o ruină. Satul este accesibil de pe șoseaua Cluj-Gherla, iar pe drumul de țară, dinspre Jucu sau dinspre Gădălin.
Bonțida, Cluj () [Corola-website/Science/325223_a_326552]
-
și îl leagă pe Makarov cu un cablu de gât, îl lovește cu pumnii, acoperișul de sticlă crapă și se aruncă în gol, în cladire. Price cade, își fracturează picoarele, își aprinde țigara și fumează, savurându-și victoria, privind trupul spânzurat a lui Makarov.
Call of Duty: Modern Warfare 3 () [Corola-website/Science/324721_a_326050]
-
Turda Adunarea Generală a nobilimii din Ardeal care a aprobat documentul ”Unio Trium Nationum”. Prin aceasta a fost ratificată uniunea încheiată în septembrie 1437 la Căpâlna, prin care s-au luat măsuri de reprimare a răscoalei țărănești de la Bobâlna. “Dealul Spânzuraților” din cartierul Turda Nouă amintește locul unde au fost spânzurați 9 dintre participanții la Răscoala de la Bobâlna, originari din zona Turda. În anul 1542 a avut loc la Turda Dieta care a pus bazele noii organizări a Ardealului sub suzeranitate
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
a fost un arhitect și scenograf de teatru și film. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "O scrisoare pierdută" (1953), "Directorul nostru" (1955), "Două lozuri" (1957), "Doi vecini!" (1958), "Valurile Dunării" (1959), "Porto-Franco" (1961), "Pădurea spânzuraților" (1964), " Prea mic pentru un război atât de mare" (1969), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Veronica" (1972), "Veronica se întoarce" (1973), "Marele singuratic" (1977) și "Împușcături sub clar de lună" (1977). S-a născut la 5 august 1923 în satul Scurtești
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
Ionuț" (1954) și "Râpa Dracului" (1956), cu Jean Georgescu la "Directorul nostru" (1955), cu Aurel Miheleș și Gheorghe Naghi la "Două lozuri" (1957), cu Geo Saizescu la "Doi vecini!" (1958) sau cu Liviu Ciulei la "Valurile Dunării" (1959) și "Pădurea spânzuraților" (1964). Are o contribuție importantă la filmele "Veronica" (1972) și "Veronica se întoarce" (1973) ale Elisabetei Bostan, pentru decorurile primului dintre cele două filme primind Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1973). A murit la 21 martie
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
a fost o pictoriță română, creatoare de costume de teatru și film. A realizat costumele actorilor pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Două lozuri" (1957), "D-ale carnavalului" (1958), "Bădăranii" (1960), " S-a furat o bombă" (1962), "Pădurea spânzuraților" (1964), "Columna" (1968), "Brigada Diverse intră în acțiune" (1970), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971), "Ilustrate cu flori de câmp" (1974), "Păcală" (1974), "Patima" (1975), "Buzduganul cu trei peceți" (1977), "Vlad Țepeș" (1978), "Drumul
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
realizarea costumelor din filme istorice precum "Columna" (1968), "Cucerirea Angliei" (1982), "Vlad Țepeș" (1978), "Buzduganul cu trei peceți" (1977) și "Ziua Z" (1984), din filme după opera lui I.L. Caragiale ("Două lozuri", "D-ale carnavalului"), din "Bădăranii" (1960), din "Pădurea spânzuraților" (1964), din seria de filme BD, din seria Chirița sau din filme de aventuri ca "Săgeata căpitanului Ion" (1972) sau "Drumul oaselor" (1980). A devenit membru al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) la 30 decembrie 1963. Ea a realizat în
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
Începând din 1990 a pregătit actorii de limbă maghiară din Cluj în calitate de profesor la Catedra de Teatru a Universității Babeș-Bolyai. A interpretat roluri memorabile în piese importante ale dramaturgiei universale. A jucat în importante filme românești și maghiare, precum "Pădurea spânzuraților" regizat de Liviu Ciulei, care a obținut în 1965 Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul de Film de la Cannes. S-a retras treptat din activitate după intrarea în noul mileniu și definitiv din anul 2008.
András Csiky () [Corola-website/Science/327650_a_328979]
-
clasa socială medie. În anul 1984 obține premiul Sait Faik pentru literatură cu romanul "Akıșı Olmayan Sular", iar în anii următori câteva dintre romanele sale au fost ecranizate: "Bir Kadın Bir Hayat" (O femeie o viață) - 1985, "Asılacak Kadin" (Femeia spânzurată) -1986, "Yarın Yarın" (Mâine) - 1987.
Pinar Kür () [Corola-website/Science/330892_a_332221]
-
a lăudat pe Garibaldi, Victor Emmanuel al II-lea pentru că i-a acordat grațierea (deși , în scrierile autobiografice, a mulțumit nu pentru viața sa, ci pentru că a i-a scutit familia "de rușinea de a li se spune:" Sunteți nepoțtii spânzuratului""), declarând, de asemenea, că a fost șocat de asasinarea regelui succesor Umberto I, care a fost ucis de către anarhistul Gaetano Brescia. Dorința lui era să moară în orașul natal, care din păcate nu s-a împlinit. Crocco a murit în
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
însărcinată, iar Maxențiu o vizitează și încearcă să o convingă să facă avort. Relația dintre Andrei și Alberta se destramă. După ce a fost eliberată din închisoare, Alberta se duce la locuința ofițerului Mureșan și află că acesta a fost găsit spânzurat și adus acasă în sicriu închis, după ce trăise ultimele luni într-o stare de spaimă patologică ca urmare a unor amenințări primite de la persoane necunoscute. Asistenta se duce apoi în cimitirul unde fuseseră înmormântați eroii Revoluției pentru a-i aduce
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
(2007) (titlu original "Before They Are Hanged") este un roman al scriitorului britanic Joe Abercrombie, al doilea din trilogia Prima Lege. Citatul care deschide prima parte a cărții, „Trebuie să ne iertăm dușmanii, dar nu înainte de a-i vedea spânzurați” este un citat din Heinrich Heine. Romanul continuă acțiunea din locul în care a fost lăsată la sfârșitul volumului precedent, urmărind călătoria către Marginea Lumii a grupului condus de Bayaz, periplul lui Sand dan Glokta în Dagoska și campania lui
Fără îndurare () [Corola-website/Science/329345_a_330674]
-
Semendria, feldwebelul neamț îi lasă liberi pe prizonierii români să se plimbe prin oraș până când urmau să sosească locomotivele noi. Tânărul Darie se desparte de grup și rătăcește prin localitatea distrusă de război, pe ale cărei străzi se aflau oameni spânzurați. El cumpără o pereche de ghete de la un sârb și este salvat de la moarte de o sârboaică văduvă, care-i dă de mâncare și îi spală hainele. Apropiindu-se de linia frontului, trenul trece peste o mină aflată pe calea
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
din Austro-Ungaria care a fost executat prin spânzurare pentru dezertare și spionaj în Primul Război Mondial, după ce fusese prins în timp ce încerca să treacă la conaționalii români. Pornind de la experiența reală a fratelui său, scriitorul Liviu Rebreanu a scris romanul "Pădurea spânzuraților" (1922), în care personajul principal Apostol Bologa este inspirat de . Emil Rebreanu s-a născut într-o familie greco-catolică din Major, comitatul Bistrița-Năsăud, acum Maieru, județul Bistrița-Năsăud, fiind al cincilea din cei paisprezece copii ai familiei. Tatăl său era acolo
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
Mare!”. Ordonanța sa, croatul Jovan Kunici, anunță familia de sfârșitul lui Emil Rebreanu prin trei scrisori datate 14 august, 7 și 18 octombrie, scrisori ce sunt păstrate la Muzeul literaturii române și sunt puse în circulație de Tiberiu Rebreanu. "Pădurea spânzuraților", romanul scris de fratele său Liviu Rebreanu, îi este dedicat: „În amintirea fratelui meu, Emil, executat de austro-unguri, pe frontul românesc, în anul 1917.”. Liviu a aflat de execuție abia în 1919, dar a făcut rapid mai multe vizite în
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
și consilier fiscal mitropolitan. Iacob Bologa a murit la 18 mai 1888 în Sibiu, lăsând în urma sa un fiu (Valeriu) și două fiice (Ana și Măria). Potrivit medicului Lucian Valeriu Bologa, numele de familie al personajului principal al romanului "Pădurea spânzuraților" (1922) ar fi fost luat de scriitorul Liviu Rebreanu dintr-o listă lungă de nume românești sonore, el provenind de la Iacob Bologa, personalitate din trecutul cultural al Transilvaniei. În prezent, o stradă din municipiul Cluj-Napoca îi poartă numele.
Iacob Bologa () [Corola-website/Science/335518_a_336847]
-
în țară și străinătate. Muzeul este organizat din trei camere, în prima încăpere sunt expuse obiecte legate de începuturile activității sale de scriitor și dramaturg (reviste, manuale întocmite de Rebreanu). În următoarea încăpere exponatele ne introduc în lumea romanului "Pădurea Spânzuraților": pot fi văzute bucăți din spânzurătoare, porthartul avut de fratele scriitorului în momentul arestării. În ultima încăpere sunt expuse documente care relevă tradiția familiei legată de scris. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea a fost reconstituită pe locul
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” () [Corola-website/Science/331321_a_332650]
-
poetul a scris în închisoare, în așteptarea execuției, un epitaf, un testament lăsat în umbra morții, cinicul „Catrenul lui Villon când a fost condamnat la spânzurătoare” (vezi cap. Stilul villonian), în și, poate cea mai celebră baladă a sa, „Balada spânzuraților” ( La ballade des pendus). În urma apelului lui Villon [Balada apelului lui Villon (Ballade de l’appel de Villon), 1462.], pedeapsa i-a fost comutată la exilarea din Paris pe o perioadă de zece ani. Pe 5 ianuarie 1463, la vârsta
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
Lais" 1456 (cunoscut drept "Micul Testament"), "Testament" 1461 (sau "Marele Testament") și poeme precum "Débat du cœur et du corps de Villon" (Dezbatere între inima și trupul lui Villon) și "Épitaphe Villon", mai cunoscut sub titlul "Ballade des pendus" (Balada Spânzuraților), scrisă în timp ce Villon aștepta aceeași soartă. "Lais" și "Testamentul" sunt pline de jocuri de cuvinte, ironie, căință și o preocupare constantă cu moartea, umor suculent, revoltă și milă. Unele balade și rondeluri, precum "Ballade de la grosse Margot", despre moștenirea pe
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
Ateneului Român. Textul scrisorii sună cam așa: Rezultatul care a decurs din trimiterea epistolei, a fost că Vasile Morțun „"filotin și sensibil cum nu prea erau jobenele oficiale, i-a anexat în plic o hârtie de o sută de lei spânzuratului și i-a trimis-o la Cafeneaua Kubler spre salvare"”.
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în 2011 declară, în comunicat, că Centrul Național al Cinematografiei (CNC) s-a arătat indiferent la propuneri ale unor organizații de a restaura filmele tatălui său. "În 2008, Liviu Ciulei a declarat că, în cazul unei restaurări a filmului 'Pădurea Spânzuraților', își dorește ca aceasta să fie făcută 'la cele mai înalte exigențe'. Această șansă s-a ivit chiar în 2008, când Fundația World Cinema Foundation, înființată de Martin Scorsese, a dorit să ofere un proiect de restaurare a Pădurii Spânzuraților
Filmele lui Liviu și Thomas Ciulei, interzise spre difuzare în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101798_a_103090]
-
Spânzuraților', își dorește ca aceasta să fie făcută 'la cele mai înalte exigențe'. Această șansă s-a ivit chiar în 2008, când Fundația World Cinema Foundation, înființată de Martin Scorsese, a dorit să ofere un proiect de restaurare a Pădurii Spânzuraților, în valoare de peste 200.000 de euro", scrie fiul lui Liviu Ciulei. Acesta a adăugat că "dezinteresul Centrului Național al Cinematografiei pentru găsirea soluțiilor de a susține această lăudabilă inițiativă pe plan intern a dus la retragerea ofertei făcută de
Filmele lui Liviu și Thomas Ciulei, interzise spre difuzare în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101798_a_103090]
-
Thomas Ciulei, notând că "prin acest comportament, Centrul Național al Cinematografiei încalcă grav obiectivele formulate în art. 2F din legea cinematografiei și anume: 'protejarea, dezvoltarea, și punerea în valoare a patrimoniului cinematografiei naționale'". Liviu Ciulei și Victor Rebengiuc în Pădurea spânzuraților În ceea ce privește interdicția de difuzare, în România, a filmelor regizate de el, Thomas Ciulei declară că a luat această decizie din cauza dificultăților întâlnite în încercările de a-și finanța producțiile. "În perioada 2010-2013 am produs două filme de lungmetraj, 'Matei Copil
Filmele lui Liviu și Thomas Ciulei, interzise spre difuzare în România by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101798_a_103090]
-
în Rusia rămânând să fie realizate numai recrutarea și echiparea voluntarilor. Printre refugiații ardeleni de la Iași au fost unii care au solicitat ca voluntarii să fie dispersați în cât mai multe unități și sub nume false, pentru a nu sfârși spânzurați, în cazul în care vor fi făcuți prizonieri. Împotriva acestei soluții, care ar fi alterat mesajul voluntariatului, s-a ridicat, însă, însuși Victor Deleu. Între 25 mai și 3 iunie 1917 un prim detașament de 116 ofițeri si 1.250
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]