1,637 matches
-
g carne de porc, 150 g orez, 500 g ceapă, sare, piper, cimbru, verdeață, varză dulce opărită în apă cu sare și puțin oțet, 300 g suc de roșii, 300 g ulei Se toacă bine carnea, se amestecă cu orezul spălat, ceapa tocată mărunt și călită, se adaugă mirodenii, verdeață, apoi se rulează sarmalele și se așează în oală în care se pun bețișoare unul lângă altul, apoi se așează frunze tocate mărunt, peste care punem sarmalele și în loc de apă, la
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de boia dulce Se taie ceapa mărunt, morcovul se rade pe răzătoare, slănina și costița se taie cubulețe, după care se amestecă și se călesc la foc domol, timp de 20 de minute, apoi adăugăm carnea tăiată cubulețe și orezul spălat bine, dăm gust de sare, piper și boia. Amestecăm bine și facem sarmale mari dintr-o singură frunză, le așezăm în cratița unsă cu ulei, punem crenguțe de cimbru și varză tocată, așezăm sarmalele în rând, apoi punem 4 căni
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Facem o compoziție din 300 gr. de carne de porc tocată, 300 gr. de carne de mânzat tocată, 300 gr. de costiță afumată, tăiată cubulețe, două cepe tocate, doi morcovi rași pe răzătoarea mică, două ouă, 200 gr. de orez spălat, sare, piper, cimbru, delicat, 500 gr. de varză murată tocată mărunt, o lingură de paprika, sare, după gust, o lingură de pastă de tomate. Amestecăm bine compoziția, apoi punem umplutura printre toate frunzele. Acoperim cu frunze, apoi cu varză tocată
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
200 gr. de soia mărunțită, lăsăm câteva clocote, acoperim și lăsăm la umflat. Separat, călim trei cepe, 200 ml de ulei, doi morcovi rași pe răzătoarea mică, 2 linguri de pastă de tomate. Adăugăm peste zarzavat 300 gr. de orez spălat, o legătură de verdeață tocată mărunt și soia care a fost înmuiată, dar stoarsă de apă. Dăm gust de sare, piper, după care putem înveli sarmalele în varza pregătită - o varză murată, desfăcută, tăiem cotoarele și o lăsăm să stea
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
roșiile se fierb și se strecoară, ardeii sau gogoșarii se coc și se curăță de cotor și semințe. Bulionul strecurat se toarnă peste ceapă și se lasă la fiert până devine consistent, apoi se adaugă ardeii sau gogoșarii întregi, măslinele spălate și sare, după gust, se mai lasă puțin la fiert și se scutură cratița, din când în când nu se amestecă cu lingura, ca să nu se rupă ardeii. Se adaugă conservantul dizolvat și se amestecă ușor, se mai dă un
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de coajă și de sâmburi, se taie cubulețe care se pun într-o cratiță, se stropesc cu 300 g zahăr, 30 g sare de lămâie și se lasă să stea timp de 4-5 ore. În borcanele de 1 l, curat spălate, se pun cubulețe scurse de zeamă, jumătate de borcan, apoi adăugăm o aspirină pisată, o felie de lămâie, un praf de vanilie; după aceea, turnăm siropul, legăm borcanele și le fierbem pe Bain-Marie timp de 45 de minute. Acoperim până
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
care se lasă să se răcească. Se pun în borcane cu ulei deasupra și se leagă cu celofan. GOGOȘARI MURAȚI ÎNTREGI 1 kg oțet, 2 kg apă, frunze de țelină, hrean, piper, foi de dafin, zahăr, miere, cuișoare, enibahar. Gogoșarii, spălați, se șterg fiecare, se unge fiecare cu ulei și se înțeapă de câteva ori. Se așează în borcan și se opăresc cu baițul de mai sus. Se acoperă borcanul cu tifon, iar a doua zi, se completează cu baiț și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
apă se fierb cu 300 g sare mare, 100 g zahăr, foi de dafin, piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de usturoi și așezăm zarzavaturile spălate - pepeni verzi mici, gogonele, castraveți, morcovi, felii de țelină, mere, pere, buchețele de conopidă și varză roșie, tăiată sferturi. Se așează estetic, după care turnăm peste ele apa fiartă clocotită. Se leagă borcanul cu 2 rânduri de celofan și se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cu foarfecele pentru a realiza la războiul de țesut țoala din casă, întin să pe pat și întrebuințată ca un fel de cearșaf cum se petre ce astăzi, vă închipuiți, trecea mult-mult timp, că orice pantalon, izmană sau cămașă era spălate și cârpite ani de-a rândul, fiind transmise de la cel mare la cel mai mic din gospodărie, nu ca astăzi când văd punctele gospodărești încărcate cu tot felul de obiecte care ar mai pute a fi folosite de cineva. Societatea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
prindă de fundul și marginile vasului, evitând afumarea povirlei. După aprecierile mamei, odată cu stingerea focu lui, când operația se considera intrată în altă fază, ea, mama, lua un polonic cu care turna și umplea ulcelele de lut, din timp pregătite - spălate, bine clătite cu tot felul de zeamă de flori mirositoare, lăsate îndelung la aerisit cu povirlă gustoasă, dulce-acrișoară, de ne lingeam și degetele. Ulcelele erau bine legate la gură, ferite de goluri de aer, care ar fi înlesnit apariția mucegaiului
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și butter [΄b(tə] "unt", nu conduc la ideea despre realitatea pe care o denumește 70. Există desigur și situații intermediare, de compuse semitransparente, precum sued. tvättställ [΄tvet:stεl :] "chiuvetă", alcătuit din ställ [stεl:] "suport; etajeră" și tvätt [tvet:] "spălare, spălat" care sugerează în parte relația cu obiectul denumit, dar nu în aceeași măsură ca tvättmaskin [΄tvεt:ma(i:n] "mașină de spălat". Uneori, realizarea compuselor presupune modificări ale determinantului, care poate fi redus la partea radicală, încît în neerlandeză buurman
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu știau nimic și-și zâmbeau complice. Altădată, se încălzea la flacără o perie de spălat eprubete prevăzută cu mâner de sârmă. Când se termina experimentul - de obicei, o reacție la care se obținea un precipitat alb, brânzos -, eprubeta trebuia spălată. Drept care, se căuta peria, se apuca de mânerul încălzit..., moment în care era aruncată cât colo de cel ce intenționase să o folosească... Distracția era în toi ! Să ne amintim momente de la orele de seminar ce se desfășurau într-o
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Maria lui venind de asemenea. Dar nu-mi plac deloc sindrofiile astea cu fel de fel de etichete, poate și pentru că, o dată-n plus, nu-mi recunosc deloc valențe dionisiace. Îi înțeleg pe toți acești oameni simpli și nu prea spălați, dar asta nu înseamnă că mă și acordez cu acele exuberanțe dansante vulgare. Există foarte multe lucruri (pe lumea aceasta) în care eu nu-mi voi găsi niciodată chaise-long-ul. Nunțile, de exemplu. Încerc să-mi promit că de acum nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de cel mai elementar confort... Picioarele unei femei necăjite de la țară, care se transformase într-o mașină de născut copii 18 la număr! fără odihnă, fără somn, fără repausul necesar, muncind ca un robot 24 din 24 de ore: mâncat, spălat, călcat, cusut, cârpit, dereticat. Picioarele unei ființe umane care a ajuns la vârsta de 90 de ani, după ce muncise toată viața ca o sclavă și care, acum, fără voia ei era pusă într-o situație limită. Avea venele picioarelor pline
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
următoarea: cum de apăruseră aceste spurcăciuni? Pereții au fost muruiți, adică lipiți cu lut, văruiți de două ori, pe jos s-a lipit cu lut și balegă de cal, așa cum se obișnuiește. Apoi au fost așternute țolicile și preșurile noi, spălate și ele. De unde au apărut? Cum? De ce în număr atât de mare? Să fie aduși de pisică? De la câine? Nu cumva balega de cal era cauza apariției acestor insecte oribile?? S-a declanșat lupta împotriva lor. Antidotul cunoscut și utilizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
contactul cu pământul Îmi dă impresia că mașina se balansează. Mergem pe o șosea paralelă cu Sena inferioară. Nu departe de oraș, văd o imagine de bărăgan, un plug cu șase boi arând. Solul e În general un sol podzolit, spălat, ce are nevoie mare de Îngrășământ. Vedem acum și satul. De un an nu am mai văzut așa ceva. La miezul zilei suntem la Rouen. Ce știu din liceu despre Rouen. Știu că aici a fost arsă pe rug Jeanne D
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
exces de zel s-a datorat faptului că era nepotul comandantului legionar Butnaru din Iași. A fost cercetat pentru procesul Țurcanu la Ploiești între iunie și noiembrie 1953, dar declarațiile sale sunt ale unui om constrâns ori ale unui creier spălat, întrucât vorbește despre un presupus tribunal legionar de la Suceava, al cărui procuror ar fi fost el și care ar fi condamnat la moarte mai mulți deținuți, printre care Bogdanovici, Mărtinuș, Daneș, Livinschi, Moravschi, Gebac, Grama și alții. A fost condamnat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
punct de vedere! - România, sub stalinism, semăna cu o uriașă pușcărie, sub cel de-al doilea dictator comunist, ea prindea aerul și „reflexele” celor care populează un uriaș lagăr: cu paznici reali și „invizibili”, „locuit” de inși cu creiere „bine spălate”, reduși la necesități elementare, cu cota speranței aproape zero, adâncindu-se într-o apatie generalizată („boală psihologică” constatată, în mult mai mari proporții, în U. Sovietică!Ă, o apatie ce semăna mult cu un fel de „împăcare cu soarta”, aproape
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Trei lucruri nu pot fi azi pe lumea asta: Inteligența lui DRI Cinstea lui SP Consecvența lui NI. asemenea cumpliri umple marea cu zdroburi și leșuri. Naturi pasionate și nereflexive. Insulta adusă lui Șt. c. M. de brăileni a trebuit spălată. Prinderea lui Mihu de cătră malorosieni? (frații) Rolul călugărilor pribegi. Lupte singulare. I. Sfat la margine de pădure în Vrancea între ciobani, despre evenimente recente: războiul Radului vodă, clădirea cetății Crăciuna ș.a. Povestește un călător sau un călugăr. Viața în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n mână. Și mi-o moaie-n apă-o dată: Na-ți-o soacră, că-i spălată! Ș-o anină de-o nuia Cânii hârâie la ea! Amărâte codru des, Acù văd că s-a ales Din tine să nu mai ies. C-am intrat la tinereță Ș-am ajuns la bătrâneță. Am intrat copil blajin Ș-acu-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poduri de flori prohod de miori. Cântecul ciobanului de la miori Ciobănaș de la miori, cum ți-a fost soarta să mori? Sus în vârful muntelui subt cetina codrului. Și de ce moarte-ai picat? Fulgerul a fulgerat, trăsnetul m-a detunat! De spălat cin' te-a spălat? Ploaia când s-a revărsat. De-npânzit cin' te-a împânzit? Luna când a răsărit. Făclioară cin' ți-a pus? Soarele când a fost sus. De-ngropat cin' te-a îngropat? Brazii când s-au dărâmat. Cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este biserica, închisă, cu buruieni și bălării crescute chiar și pe contraforții ce-i susțin zidurile ce vorbesc de trecut dar și de un prezent al indiferenței religioase. în curtea hanului, pelerinii se mișcă agale punându-și la uscat lenjeria spălată sau stând întinși la soare și îngrijinduși picioarele. Văd și un japonez, cu un fizic impunător și un păr bogat pe cap răsfirat în toate părțile; parcă este pornit la luptă dar fața îi surâde prietenoasă. îmi spune glumind că
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
multicoloră. Un "Vivat!" izvorât din sute de glasuri străbătea dealurile dintr-o parte În alta, la deșertarea primului bot de struguri, spre marea delectare a tuturor culegătorilor. În noaptea următoare culesului, bărbații tescuiau și depozitau mustul În butoaie de stejar, spălate și afumate din vreme cu floare de sulf (benzi de pucioasă), iar femeile și copiii legau strugurii destinați conservării. Dintr-un fir de ață (fuior de cânepă) de cca. 50 cm se făcea la fiecare capăt câte-un laț În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
o rezonanță exclusiv în cercuri închise. Până și cuplul Monica Lovinescu-Virgil Ierunca este terfelit, oferit oprobriului public de nimeni altul decât de Nicolae Breban, într-o manieră preluată direct din "Săptămâna" și "Luceafărul". Nostalgicii ceaușismului triumfă. "Omul nou", cu creierul spălat temeinic și robotizat cu nădejde, persistă încă între noi, în foarte multe exemplare, dând tonul, înăbușind inițiativele luminate, atâtea câte au loc. Se pare că nu e nimic de făcut până la o primenire biologică. Gheorghe Grigurcu este poetul care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ei este mare și încercuirea strașnică.]( Ibidem, p. 208. ) [Colonelul din Brănești dispăruse și el, expediat pe front din cauza diferenței de 50 000 lei între casa și registrele etapei. Cel care l-a urmat s-a prezentat cuviincios, [era] mai spălat decât celălalt, de vreo 50 de ani, cu mustață cănită. Părea potolit și lipsit de morga tradițională. N-am vorbit de război, dar i-am spus că voi trimite scrisorile mele închise la cenzura din București, găsind de prisos să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]