2,631 matches
-
o mică nevăstuică, mă privi de sus pînă jos. Privirea lui de cloacă se opri pe liturghierul din mîna mea. — Eu, fără să citesc ceva, nu-i chip, am argumentat. — Și eu pățesc la fel. Și se mai spune că spaniolii nu citesc. Mi-l Împrumutați și mie? — Pe rezervor aveți ultimul laureat al Premiului Criticii, i-am retezat-o eu. Infailibil. M-am Îndepărtat fără să-mi pierd aerul demn și m-am dus la tata, care pregătea o ceașcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
acela pe care l-a văzut calul, mai întâi și s-a repezit asupra lui. Cavalerul l-a întâmpinat cu lancea întinsă, dar sălbaticul armăsar i-a frânt-o, fără a se lăsa o clipă oprit în loc, de această piedică. Spaniolul a sărit sprinten în lături și a lăsat animalul să treacă. Dar Bayard s-a oprit din fugă și s-a repezit la cavaler, care între timp, și-a tras sabia. Pierduse orice nădejde de a îmblânzi calul ; acum nu
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
respectivă. Când Vika a scos exemplarul ei uzat bine de tot din geantă, eram deja duse. O să citesc rezumatul de pe site, anunță ea, despăturind o foaie printată. Toată lumea e gata? Am dat toate din cap. —Bine, auziți ce zice. „Milionarul spaniol Cesar Montarez o dorește pe Rosalind din clipa În care o vede; nu mai simțise niciodată ceva comparabil cu această atracție electrizantă. Dar Cesar nu respectă femeile ahtiate după bani - amantele și soțiile-trofeu. Rosalind e hotărâtă să nu devină nici una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pentru că a lucrat mult acolo cu orchestre extraordinare, dar pentru nimic în lume n-ar fi vrut să fie neamț. N-a vrut să fie nici francez, deși ne-am stabilit la Paris. Italianul este ado rabil, dar prea aiurit. Spaniolul este încrezut. El spunea: „Sunt român, României îi datorez talentul.“ — Dar tu cum simți? — Eu am luat cetățenia franceză când am cerut azil politic. A fost un gest de legitimă apărare în 1947. Dar bucuria de a trăi îmi vine
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
pentru că a lucrat mult acolo cu orchestre extraordinare, dar pentru nimic în lume n-ar fi vrut să fie neamț. N-a vrut să fie nici francez, deși ne-am stabilit la Paris. Italianul este ado rabil, dar prea aiurit. Spaniolul este încrezut. El spunea: „Sunt român, României îi datorez talentul.“ — Dar tu cum simți? — Eu am luat cetățenia franceză când am cerut azil politic. A fost un gest de legitimă apărare în 1947. Dar bucuria de a trăi îmi vine
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
facem haz și când nu e cazul, și atunci când treburile ne așteaptă și gunoiul s-a adunat maldăr la ușă și nu mai putem ieși din casă. Ce mai e de râs într-o asemenea situație? Să revin însă la spaniol. Domnule, a început el cu o grimasă parcă de disperare, după ce i-am pus o întrebare pe care o pun adesea străinilor: care e situația țăranilor din țara lor? Domnule, eu sânt țăran de origine și vara asta am petrecut
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
În numele oaspeților străini, sursa a făcut În mod public un discurs În acest sens, adăugînd că pentru români latinitatea a fost mult timp un zid de apărare. Acest lucru a plăcut mult italienilor, dar a iritat pe un tînăr comunist spaniol (se pare disident filo-chinez), care a ținut să declare că nu este de acord cu acest discurs. Italienii au ținut să se scuze. Sursa a căutat Însă să creeze o atmosferă de Încredere În jurul său, Încît acest incident i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
spus că erau Îmbrăcați bine. — Politica, zice Frankie. — O, da. Poate cred c-ai zis la poliție că te vezi cu băieții Ăia dimineață. — O, da. — Politică proastă. Bine că pleci. — Ți-au lăsat vreun mesaj? Îl Întreb pe puștiu’ spaniol. — Nu, răspunde el. Mi-au zis doar să-ți dau aia. Acu’ chiar că tre’ să plec. — Politică proastă. Foarte proastă, zice Frankie. Aveam toate actele pe care mi le dăduse agentul, așa că am plătit nota și am ieșit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
luna asta și să se-ntoarcă acasă. Acu’ nu mai sînt buni de nimic. Rușii care au venit să facă demonstrații cînd au cumpărat Ăia din guvern tancurile erau perfecți. Da’ acum Îi retrag, ca să-i trimită-n China, cică. Spaniolii Ăștia noi, unii dintre ei sînt buni, alții nu. Ai nevoie de șase luni ca să pregătești un tanchist bun, vreau să zic care să știe cîte ceva. Și ca să fie capabil să-și dea seama de anumite lucruri și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fi mai bine să mergem. Înțelegi de ce vă urăsc? mă Întrebă extremadurianul. — Da, Înțeleg. — Bine, spuse Întinzîndu-mi mîna. Nu refuz să-ți strîng totuși mîna. Și să-ți urez mult noroc. — Și ție la fel. Și ca individ, și ca spaniol. L-am trezit pe colegul care filmase și am coborît culmea spre cartierul general. Acum se Întorceau toate tancurile și abia te mai auzeai de atîta zgomot. — Ai vorbit Întruna, cît am dormit? — Nu, am ascultat. — Și-ai auzit ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
era foarte frig. Și cum se ridica, am văzut că cineva scrisese pe el, mare, cu niște litere roșii - cu un ruj Împrumutat de undeva - ED E UN PĂDUCHI. Așa am mers mai multe zile, cu sloganul Ăla misterios pentru spanioli inscripționat pe geam. Probabil au crezut că-s inițialele vreunei organizații revoluționare olandezo-americane, ceva gen F.A.I. sau C.N.T. Și pe urmă a venit ziua aia cînd reprezentantul britanic al autorităților ne-a făcut să uităm ce se-ntîmplase În oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
frenetice de publicul cunoscător. Cântărețul surâde galant în dreapta și în stânga, lumina se stinge, rămân numai câteva becuri albastre ― e romanța reveriei. Urmează altele, fiecare cu lumina ei. Apoi un chelner îi oferă o chitară, lăsată pe colțul pianului de un spaniol, se face lumină trandafirie și răsfățatul publicului se apropie de Nadina și cântă înfiorat cupletul amorului fără speranță. Aerul s-a îmbîcsit de fum și de aburi de vinuri grele. Ochii lucesc. Lumina albă tremură pe fețele obosite. Glasurile bâjbâie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de relații de putere : a regelui față de supușii săi, a nobilului față de sclavi, a omului față de animale, a bărbatului față de femeie, a tatălui față de copii etc. După caz, această listă putea fi adusă apoi la zi, adăugîndu-se, de pildă, superioritatea spaniolilor față de indienii din Lumea Nouă și concluzia firească ce rezulta din această stare de lucruri : „Cine va nega că folosirea prafului de pușcă împotriva păgînilor înseamnă să-i oferi lui Dumnezeu tămîie ?”, se va întreba retoric un conchistador. Mult mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
decembrie, Nadia Comăneci, fala sportului socialist, ajunge În New York, avînd statutul de refugiat politic. Iar Camilo José Cela primește Premiul Nobel pentru literatură - să fi fost comitetul academiei suedeze sedus de limbajul colorat și de ideile lui ciudate? Probabil că spaniolul a murit cu convingerea că Dios are coño și te Întrebi cine poate să-l contrazică. Pe 22 decembrie 1989, Samuel Beckett părăsește această lume. După ce, puțin mai devreme, În septembrie, s-a produs o altă pierdere În teritoriul literaturii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
originară din Bretagne și face voluntariat în diferite hanuri pentru pelerini. Imi spune că nu-s prea mulți pelerini pe aici, deși condițiile de cazare sunt superioare celor din Spania, iar ospitalitatea și serviabilitatea francezilor le întrec pe cele ale spaniolilor, cel puțin atât cât am putut eu observa și experimenta. In Spania, numărul pelerinilor crește de la un an la altul, însă ceea ce-i curios este faptul că în anii în care sărbătoarea sf. apostol Iacob este în zi de duminică
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
crește. Explicația ei este că în acei ani mulți nu pornesc în pelerinaj, temându-se că vor fi prea multe persoane, că va fi îmbulzeală, dezordine, că nu vor găsi locuri pentru cazare, ceea ce însă nu se verifică, ci, dimpotrivă, spaniolii pregătindu-se mai bine pentru a primi un număr crescând de pelerini. A doua zi, la micul dejun pe care ea l-a pregatit în minimile detalii, îmi pune să ascult muzică de pe un cd, cu melodii specifice pelerinajului
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
repede. In curând voi intra în Spania, punctul de frontieră fiind la Fântâna lui Roland, celebrul general al lui Pepin cel Scund, ce i-a înfrânt pe mauri, protejându-i pe franci de invazia de care însă nu vor scăpa spaniolii. Ajung și la această celebră fântână, mergând un timp pe lângă frontiera marcată de un gard cu sârmă ghimpată. La fântână, mai toți pelerinii se opresc pentru o nouă provizie de apă, pentru ca apoi să intre în Spania printr-o
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
toate zilele, și aici, unde suntem cu sutele. Este adevărat ce-mi spunea nu demult un membru al asociației sf. Iacob și anume că pe camino frances, în perioada de vârf, trec zilnic aproximativ 400 de pelerini, cei mai mulți fiind francezi, spanioli, germani sau italieni. Surprinzătoare este creșterea numărului pelerinilor din Coreea de Sud. In urmă cu doi ani, de la Saint Jean au pornit doar câțiva, pentru ca anul trecut numărul lor să treacă de 1400. Interesantă viața într-un astfel de han. Este seară
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ce implică o formulă de acțiune realizată în planuri elevate. P. Coubertin cu toate că era germanofil a contribuit la prestigiul Franței și Germania a reușit să rezolve profesionalizarea olimpică, în 1936, pe când J. A. Samaranch a profesionalizat-o în 1986, când spaniol fiind, a desemnat Bacelona să organizeze Jocurile Olimpice. Ritm în ierarhia sportivă îl reprezintă acela al sufletului cu trupul, acest ritm are o deosebită importanță în selectarea, antrenamentul și competiția sportivă, chiar dacă este doar o parte din ritual. În timpul istoric, fiecare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
urmări pentru el, atâta timp cât ar mai fi trăit, dacă nu ar fi săvârșit însă o a șasea greșeală, și anume aceea de a ocupa posesiunile venețienilor. Dacă nu ar fi întărit puterea Bisericii și nu i-ar fi adus pe spanioli în Italia, ar fi fost logic și necesar să micșoreze autoritatea venețienilor; dar, întrucât alesese calea arătată mai sus, n-ar fi trebuit să admită în nici un caz nimicirea lor, deoarece venețienii, fiind puternici, ar fi putut oricând să-i
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
regele, care își dăduse prea târziu seama de greșeala pe care o făcuse, nu avea să îngăduie mai departe acțiune a lui. Începu, astfel, să-și caute prietenii noi, iar în momentul în care francezii înaintară spre regatul Neapolului, împotriva spaniolilor, care asediau Gaeta, se arătă șovăitor în atitudinea lui față de Franța. Intenția lui era de a se asigura împotriva lor, lucru care i-ar fi reușit foarte curând dacă Alexandru ar fi trăit. Acestea au fost, așadar, modurile lui de
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Toscana, în timp ce stăpânea deja Perugia și Piombino, având în același timp Pisa sub protecția lui. Și, ca și cum nu ar mai fi trebuit să țină seama de Franța (de fapt, nici nu mai avea de ce să țină seama de ea, întrucât spaniolii le și luaseră francezilor regatul Neapolului, așa încât atât unii, cât și ceilalți erau nevoiți să-i cumpere prietenia), el se aruncă asupra Pisei. După aceasta, Lucca și Siena ar fi cedat îndată, în parte din invidie față de florentini, în parte
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
cărora el le făcuse rău erau, între alții, cardinalul de la biserica Sf. Petru în lanțuri, Colonna, San Giorgio, Ascanio; toți ceilalți, dacă ar fi fost papi, ar fi trebuit să se teamă de el, în afară de cardinalul de Rouen și de spanioli, aceștia din urmă din cauza legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că era puternic, având de partea lui întregul regat al Franței. Așadar, înainte de toate, ducele trebuia să facă papă un spaniol, iar, dacă nu putea să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
cardinalul de Rouen și de spanioli, aceștia din urmă din cauza legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că era puternic, având de partea lui întregul regat al Franței. Așadar, înainte de toate, ducele trebuia să facă papă un spaniol, iar, dacă nu putea să facă aceasta, trebuia să consimtă să fie ales cardinalul de Rouen, și nu cardinalul de la Sf. Petru în lanțuri. Căci se înșală acela care crede că oamenii mari uită insultele trecute pentru beneficiile prezente pe
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
fel; cu Franța avea o înțelegere în această privință; și, cu toate acestea, împins de mânie și de violență, a pornit el în persoană în acea expediție. Faptul acesta i-a făcut să șovăie și i-a ținut în loc pe spanioli și pe venețieni, pe cei din urmă de frică, iar pe ceilalți din dorința de a reocupa întregul regat al Neapolului. Pe de altă parte, papa l-a atras în luptă și pe regele Franței; căci acesta, văzând acțiunea pe
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]