2,695 matches
-
L-am perceput ca pe un test pentru noi, Întrucât mie nu mi se pare că este un text doar despre Humboldt. Humboldt este un pretext. Întrebarea mea este cum poate fi acoperit subtitlul acestui text care sună așa: preliminarii speculative la starea de postmodernitate. Pentru că nicăieri nu mai apare cuvântul postmodernitate În text, În afara acestui subtitlu. Pe de altă parte, vreau să verific În ce măsură tu, Cornel, răspunzându-mi la această Întrebare, răspunzi și intuiției mele după care textul tău este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-mi la această Întrebare, răspunzi și intuiției mele după care textul tău este o provocare și un test pentru noi, cei care dezbatem la Phantasma. Cornel Vâlcu: Subtitlul nu este al capitolului, ci al cărții (Pod cu trei capete. Preliminarii speculative la starea de postmodernitate), În care capitolul acesta (Humboldt) este după fenomenologie și Înainte de Coșeriu. Ruxandra Cesereanu: Atunci În ce măsură acest capitol slujește unui asemenea subtitlu? Și viceversa. Ce caută aici postmodernitatea? Sau este vorba despre un cuvânt-valiză? Cornel Vâlcu: Capitolul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acesta, În Întregul lui, ar intra undeva la o declarație de tipul: cred că suntem prea grăbiți În a discuta teoretic postmodernitatea, fără a fi privit cu o uriașă atenție acele preliminarii moderne ale postmodernității, care trebuie cunoscute sub raport speculativ, pe câtă vreme, În ceea ce privește epoca postmodernă, avem o trăire directă a ei. Reacția normală o văd În a face un ocol speculativ, pentru a putea ajunge de la o reflexivizare a propriei tale trăiri, dar asta citită nu prin postmoderni, ci prin niște
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teoretic postmodernitatea, fără a fi privit cu o uriașă atenție acele preliminarii moderne ale postmodernității, care trebuie cunoscute sub raport speculativ, pe câtă vreme, În ceea ce privește epoca postmodernă, avem o trăire directă a ei. Reacția normală o văd În a face un ocol speculativ, pentru a putea ajunge de la o reflexivizare a propriei tale trăiri, dar asta citită nu prin postmoderni, ci prin niște oameni de puțin mai devreme, care au trăit criza dinaintea postmodernității, adică prin oamenii cei mai prezenți aici: Descartes, Kant
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de puțin mai devreme, care au trăit criza dinaintea postmodernității, adică prin oamenii cei mai prezenți aici: Descartes, Kant, Humboldt, Husserl, și poate cam atât dintre filosofi, apoi toți lingviștii secolului XX... Toate lucrurile acestea fiind un soi de teorie speculativă care ar permite o trăire reflexivizată și conștientă a ceea ce ni se Întâmplă. În sensul acesta ar fi preliminarii speculative la o trăire. Ruxandra Cesereanu: Mi se pare un text binevenit ca propunere argumentativă, conceptuală și ideatică, pentru că aduce un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Husserl, și poate cam atât dintre filosofi, apoi toți lingviștii secolului XX... Toate lucrurile acestea fiind un soi de teorie speculativă care ar permite o trăire reflexivizată și conștientă a ceea ce ni se Întâmplă. În sensul acesta ar fi preliminarii speculative la o trăire. Ruxandra Cesereanu: Mi se pare un text binevenit ca propunere argumentativă, conceptuală și ideatică, pentru că aduce un aer nou. Mi se pare că postmodernitatea propusă de tine, Cornel, există la nivel concret măcar prin felul În care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
influențat de un tip de discurs gnoseologic sau politic la care aderă, ci pentru că scrierea Însăși ficționalizează. Principiile pe care mizează punerea În intrigă, cel al cauzalității, sau și mai reprezentativ, cel al asocierii sunt fără doar și poate principii speculative accesând o zonă a adevărului ipotetic virtual. Cu alte cuvinte, ficționalul. Mă Încumet să spun „ficțiune” deja În momentul În care - Într-un sens forțat al termenului, recunosc - nu mai căutăm neapărat În discursul de factură istorică (de altfel, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Phantasma; ceea ce m-a interesat este să propun o platformă de discuție care să treacă dincolo de generația noastră, a optzeciștilor, ca o deschidere și o invitație la dialog pentru cei mai tineri din jurul nostru. Textul nu reprezintă doar o ipoteză speculativă, ci pornește de la o realitate cât se poate de concretă, pe care o urmăresc cu strângere de inimă de mai mulți ani, chiar la noi În facultate, În convorbirile și seminariile cu studenții. În anii din urmă mi s-au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
teoria și filosofia limbajului, semiotică. Două volume de teorie lingvistică (Orizontul problematic al integralismului și Fenomenologie și integralism) sub tipar la Editura Clusium. În pregătire, cartea din care face parte textul discutat În prezentul volum - Pod cu trei capete - Preliminarii speculative la starea de postmodernitate.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
informații; mai mult decât atât, analiza nu are categorii standard. În plus, categoriile care există nu sunt nici exacte, nici nu se exclud reciproc. Am încercat o aranjare a tehnicilor de la cea mai tehnică, precum decriptarea mesajelor, la cea mai speculativă, ca, de exemplu, prezicerea viitoarelor tendințe sociale și politice. Într-o secțiune ulterioară se discută despre diversitatea de produse informaționale și funcțiile pe care le îndeplinesc. Analiza tehnică Utilizăm sintagma analiză tehnică aici pentru a ne referi la metodele analitice
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
foarte multe informații despre sursele din spatele materialelor scrise pe care le primesc.) Factorul de decizie poate ajunge la concluzia că această lipsă de informații referitoare la surse presupune că principalele opinii provenite de la serviciile de informații sunt doar de natură speculativă, nefiind bazate pe date concrete. În orice caz, probabilitatea ca factorul de decizie să aibă dreptate - judecata sa să fie superioară celei a analistului de informații - nu este neapărat redusă. Este adevărat că, cel puțin în Statele Unite, comunitatea factorilor de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
concrete” disponibile analistului de informații, pentru că sunt rare situațiile în care aceste fapte sunt înțelese de la sine. Acestea trebuie interpretate într-un anumit context, care este furnizat, în primul rând, de către analist. Cu toate acestea, contextul se bazează pe raționamentul speculativ în privința căruia este posibil ca analistul să nu aibă un avantaj special față de factorul de decizie. După cum sublinia Graham Fuller, un fost ofițer de informații pe spațiul Orientului Mijlociu, Pe măsură ce informațiile devin mai generale, de natură strategică, crește și sensibilitatea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Hortensius de Cicero: un dialog, astăzi pierdut, în care scriitorul, prin personajul Hortensius, orator și prieten, își îndemna cititorii să se dedice filosofiei. Acest interes pentru filosofie (să nu uităm, totuși, că era vorba de filosofia romană, mai practică, mai speculativă decât cea greacă) a dus, în același timp, la apariția unei anumite răceli în privința credinței creștine, care nu era refuzată cu totul, cel puțin în mod deschis. Augustin, ca toate persoanele de vârsta sa, nu era încă botezat și o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în cartea a cincea. Consolatio a lui Boethius este nu numai un moment fundamental din istoria filosofiei antice și medievale ci și unul din textele cele mai semnificative ale literaturii antice târzii. Limpezimea discursului, chiar a celor mai complexe secvențe speculative, puritatea stilului, care se întoarce la clasicismul ciceronian și îl îmbogățește cu întorsături preluate din Seneca, rafinamentul compozițiilor lirice inserate în cadrul dialogului, animate de o muzicalitate insolită, cu ecouri din liricii latini, mai ales din Horațiu și Stațiu, toate acestea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Chevit și Iliada, rămân neterminate. G. este primul traducător în românește al epopeii lui Homer (e drept că numai primele două sute de versuri). Interesant apare cărturarul în ipostaza de moralist. Spirit raționalist, înrâurit de filosofia luministă, el probează reale aptitudini speculative atunci când ia în discuție unele chestiuni de etică. În comentariile dialogate din Cărticică coprinzătoare dă cuvintele ce am auzit dă la însuș cugetul mieu (definitivată înainte de 1820), se străduiește să lămurească relativitatea unor concepte, sugerând totodată o politică de guvernare
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
afectează regula. Mult mai plauzibilă este cartea Patria de hârtie (2003; Premiul Asociației Mureș a Uniunii Scriitorilor), la origine cercetare doctorală, care se demachiază de pomada academică nu doar prin subtitlul „eseu despre exil”, ci și prin prelucrarea alertă și speculativă a materiei. Deși tema pare să fie literatura exilului românesc din perioada postbelică, S. nu procedează după cerințele unei rețete pragmatice de istoric literar, acesteia preferându-i o hermeneutică mai puțin „trivială”. Confruntată cu „distrofia conceptuală a fenomenului exilului”, autoarea
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
disponibilitate și eficiență în sensul reconstrucției identitare, clasa ex-patrioților este o categorie utopică și, prin urmare, nu este ilustrată de vreun nume. Această taxinomie va structura, în continuarea eseului, studiile de caz, scrise cu finețe analitică, rigoare conceptuală și farmec speculativ. SCRIERI: Graffiti, București, 1999; Patria de hârtie. Eseu despre exil, Brașov, 2003. Repere bibliografice: Iulian Boldea, Hedonism și ironie critică, „Cuvântul”, 2000, 4; Nicolae Breban, „Graffiti”, CNT, 2000, 20; Alex. Ștefănescu, Cruzime de critic literar, RL, 2000, 20; Dan C.
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
mai complexe, și astfel tema personalității de bază s-a încadrat în contextul mai larg al caracterului național. Analizele au fost însă mai puțin extinse - s-a utilizat un număr mic de subiecți - și au avut un caracter mai mult speculativ. La noi, Lucian Blaga (1944), tot în planul teoretic, dar de o complexitate și un rafinament reflexiv mult mai avansat, a vizat o problematică asemănătoare prin observațiile pătrunzătoare și subtile privitoare la „matricea stilistică” românească. Evaluarea rezultatelor și concluziilor asupra
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
bioeticii, dar ele privesc, fundamental, foarte importantele probleme ale consecințelor sociomorale ale ingineriei genetice (clonare), ale transplantelor de organe, ale fecundării artificiale, ale eutanasiei. În al doilea rând, explicațiile prin valori înnăscute sunt - cu toată aparența lor științifică - mult mai speculative și arbitrare decât cele socioaxiologice. Corespondența cu gene specifice sau combinații de gene este încă o presupunere. Deocamdată se folosește vechea cvasitautologie a lui McDaugall - la care Pugh se raportează expres ca la precursorul direct -, și anume: omul se afiliază
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1.1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută" Concepția că agresivitatea este proprie naturii umane are rădăcini adânci în gândirea omenească. Din Antichitate și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, la fel ca multe alte subiecte, problema a fost tratată mai mult speculativ. La începutul secolului XX, abordările încep să capete concretețe, în viziunea instinctualistă a unuia dintre fondatorii psihologiei sociale, W. McDougall (1908), instinctul agresivității fiind central în producerea de excitare nervoasă, care, în anumite situații, declanșează actele violente. Teorii mai specifice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
așa-numitul arhimandrit venit de la Muntele Athos și, datorită talentului său de prestidigitator spiritual, i se încredințează fără murmur, cu tot trupul lor masiv și cu sufletul lor simplu, nestrunjit. Numai că - și aici operează fericit inteligența artistică, nu doar speculativă, a dramaturgului - ei trag concluzii prozaice din învierile în care Lazarus i-a făcut să creadă și își fac, la urmă, calculul că morților le stă totuși mai bine în rând cu morții decât cu viii. Aproape fiecare își are
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
ori deconspirarea câtorva amoruri paralele, „ocazionale”. Dar personajul care suscită mai mult interesul e rabinul Emanuel Reich, cabalist și, asemenea Pontifului, taumaturg, smuls sacralității la care năzuiește, coborât în erosul profan de o femeie fatală, Verona. Mult diluat prin inserții speculative, romanul rămâne inferior și celui anterior, Lena, fata lui Anghel Mărgărit (1977), care rezistă doar prin câteva episoade izbutite, teza speranței oferite de „viața nouă” de după 1944 fiind de un conformism strident. Dintre celelalte cărți, Marea bucurie (1947), meritorie prin
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
de Cicero: un dialog, astăzi pierdut, în care scriitorul, prin personajul Hortensius, orator și prieten, își îndemna cititorii să se dedice filozofiei. Acest interes pentru filozofie (să nu uităm, totuși, că era vorba de filozofia romană, mai practică, mai puțin speculativă decît cea greacă) a dus la o oarecare răceală față de credința creștină, care nu era însă refuzată cu totul, cel puțin în mod deschis. Augustin, ca toți cei de vîrsta sa, nu era încă botezat, și o inevitabilă consecință a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care sînt analizate în cartea a cincea. Consolatio reprezintă nu numai un moment fundamental din istoria filozofiei antice și medievale, ci și unul dintre textele cele mai semnificative ale literaturii antice tîrzii. Limpezimea discursului, chiar a celor mai complexe secvențe speculative, puritatea stilului, care se întoarce la clasicismul ciceronian și îl îmbogățește cu întorsături preluate din Seneca, rafinamentul compozițiilor lirice inserate în cadrul dialogului, animate de o muzicalitate insolită, cu ecouri din liricii latini, mai ales din Horațiu și Stațiu, toate acestea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu atenție povestirile SF. Cititorii poate au uitat că vehementul acuzator al clasei politice a început prin a scrie povestiri științifico-fantastice și că a rămas un fidel al genului, o dovadă constituind-o chiar apariția recentului volum Omohom, subintitulat "ficțiuni speculative". Cristian Tudor Popescu nu este doar autorul rechizitoriilor nemiloase din Adevărul, nu este numai cel ce rostește diatribe sarcastice la talk-show-urile televizate. Dincolo de binecunoscuta lui figură drăcească, există un adolescent, iar acest adolescent visează la "lumi ce nu există". El
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]