2,618 matches
-
Se scrie sau atunci când se poate înlocui cu ori! Fișa 2 b Regulă! Se scrie s-au când nu se poate înlocui cu ori! FIȘA 3 Frunzele pe ramuri s-au îngălbenit. Pe acest domn îl cheamă Pavel sau Pavăl? Spicele grâului s-au copt. Adina, vecina mea, are opt sau nouă ani. FIȘA 4 Cumpărăm zambile................ lalele? Copiii............... bucurat de cadouri. Citim................ ne uităm la televizor? Florile............... vestejit. Vom vedea un desen animat................. un film? FIȘA 5 Ei.................... gândit bine
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
mod fericit întreaga gamă de valorizări ale Marii Divinități, indiferent dacă elementele complementare divinității feminine aparțin vieții cerești, acvatice sau terestre. Schematizarea excesivă (uneori) a reprezentării feminine, ori elementele de natură vegetală cu care sunt redate erbivorele (cu coada în spic), redarea doar a romburilor și a triunghiurilor (a căror semnificație sacralizantă este bine cunoscută), dar și prezența efectivă a elementelor de decor, din lumea vegetală, simbolizează, după opinia noastră, calitatea Marii Divinități de creare a lumii vii, de protecție, de
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
de rugi”, muzicalizat „de sprinten țârâit de greieri mulți”, săgetat de „iepuri ce-ți arată cum să fugi”. Acest univers include „lanuri verzi”, „livezi cu roade mari”, „lunca unde-au ieșit cirezi” , „crânguri negre”, măguri, pâraie zglobii, holde, ale căror spice sunt „cu țepi lungi, cum au aricii” și din valurile cărora „crește galben soarele”. Sunt aici și bălți cu trestii și cu „șerpi vărgați”, peste care „seara ca o floare cernită se învoaltă”, „plaiuri vechi de basm și de aramă
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
două Ape de la începuturi. Anexa 2 Din pământ și apă - pâinea primilor agricultori: Neoliticienii Băiatul, care s-a ferit de soare în umbra răcoroasă a malului de lut, nu are altă treabă decât să gonească păsările care vin să ciugulească spicele de grâu pârguit, din semănătura de pe luncă și sălbăticiunile care ar căuta să le pască sau să le calce în picioare; din cauza aceasta oamenii micii așezări de pe pârâul Obârșiei îi spuneau, în derâdere, "Sperie Vrăbii" sau "Brabetele", dar lui nici
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1971). Redactor-șef la „Tinerimea Moldovei”, din 1988 deține funcția de redactor-șef al revistei „Viața satului”. În perioada 1998-2001 e deputat în Parlamentul Republicii Moldova. În cărțile sale de proză - Credință (1975), Dreptul la fericire (1976), Popasuri cubaneze (1977), Balada spicului de grâu (1982) ș.a. - S. abordează predilect teme de morală, manifestând interes pentru sondajul psihologic. Narațiunile sunt întemeiate pe situații-limită, în care personajele își dezvăluie particularități psihologice și intelectuale distincte. Ca poet, S. este autorul volumelor Teamă de semn rău
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
apăsată” (Mihai Cimpoi). În Surâsul călugărului - The Monk’s Smile (1996), ca și în alte câteva culegeri, miniatura, cultivată inspirat, e transpusă în formă de haiku. SCRIERI: Credință, Chișinău, 1975; Dreptul la fericire, Chișinău, 1976; Popasuri cubaneze, Chișinău, 1977; Balada spicului de grâu, Chișinău, 1982; Momente de răscruce, Chișinău, 1984; Nu împușcați în curcubeu, Chișinău, 1986; Teamă de semn rău, Chișinău, 1993; Scut de zăpadă, pref. Dan Mănucă, Iași, 1994; Surâsul călugărului - The Monk’s Smile, ed. bilingvă, tr. Mihaela Codrescu
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
flash, enjoy Internet, - your password, - honey, - some questions, - please try again, - welcome to my hometown, - the garden of Eden, - introduction on ASDL, - meeting notice, - questionnaire, - congratulations, - sos!, - japanese girls VS playboy, - look, my beautiful girl friend, - eager to see you, - spice girls’ vocal concert, - japanese lass’ sexy pictures; • cuvântul aleatoriu, șRandom Wordț, va fi unul dintre următoarele: - New, - Funny, - Nice, - Humour, - Excite, - Good, - Powful, - WinXP, - IE 6.0, - W32.Elkern, - W32.Klez.E, - Symantec, - Mcafee, - F-Secure, - Sophos, - Trendmicro, - Kaspersky, Conținutul e-mail-ului
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York, București, 1998, 159-194; Ilie Constantin, Plecarea prin luptă, București, 1998, 183-201; Alex. Ștefănescu, Un exeget al fantasmelor, RL, 1999, 22; Dimisianu, Lumea, 446-449; Titu Popescu, Editoriale, Aarhus (Danemarca), 2000, 151-160; Tudorel Urian, Du iu spic romgliș?, „Cuvântul”, 2001, 7; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 230-233; Dicț. scriit. rom., III, 801-803; Cristea-Enache, Concert, 186-189; Mihaela Albu, Citind la New York scriitori români, Botoșani, 2002, 127-140; Manolescu, Enciclopedia, 569-570; Nicoleta Sălcudeanu, Patria de hârtie, Brașov, 2003, 189-193. R.D.
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
versuri și critică plastică la „Literatorul”, „Renașterea”, „Fapta”, „Luceafărul”, „Contimporanul”, „Politica”, „Roma”, „Convorbiri literare”, „Ideea europeană”, „Gândirea”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Universul literar”, „Viața românească”, „Arta plastică” ș.a. Scoate în 1918, împreună cu Gala Galaction și L. Algazi, revista literară „Spicul”, iar între 1920 și 1922, cu L. Algazi, ziarul de dimineață „Luptătorul”. Lasă în manuscris o operă impresionantă: peste patru sute de sonete, proză, eseuri filosofice și de estetică, monografii dedicate unor artiști plastici (Constantin Brâncuși, Theodor Pallady ș.a.) și o
NENIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
mitică. Cititorul e atras într-un tărâm de poveste, în care flăcăii și fetele caută „inima-pământului”, păzită de „cățeii pământului”, babele aduc „caii grâului”, cei cu „trup de grâu, picioare de grâu, cap de grâu” și sub ai căror pași „spicul se umflă cât coada vulpii”. Cumulând toate însușirile prozelor de până atunci ale lui N. - culoare, lirism, pitoresc, savoare lexicală și celelalte, romanul Îngerul a strigat întocmește un tablou cuprinzător, aproape o monografie a lumii nepoților lui Terente. Micul univers
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
din Victor Hugo (Și cosmosul surâde) și Leconte de Lisle (Amiaza). „Cronici vesele” dă Al. G. Doinaru, care semnează și Ivan Turbincă. Criticul oficial este Ioan Scurtu, care consacră întinse cronici de întâmpinare unor scrieri precum Criticele dlui Titu Maiorescu, Spice de N. Gane, Carmen Saeculare de A. Mirea, Oameni și locuri de M. Sadoveanu, Apus de soare de B. Delavrancea, Poezii de Al. Vlahuță, Departe de lume de Constanța Hodoș, Constanța pitorească de Ioan Adam, Povești de I. Slavici. Gazeta
MINERVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288157_a_289486]
-
-ntr-un sfârșit de aspre toamne,/ frunzișul pică prin pădureă (Ă) Geamiile se-ndoaie peste roade/de calcar și de piatră cu abubă, ne-nfașă delta-n valuri ca o șubă/rămasă-n seară plină de noroade. Ce doldora de spice, - nelumească/mocirla piere cu posomorâțiiă N-au s-o mai afle aici, să o găsească/nici adierea verii, nici nagâțiiă Pe unde-au fost horit minune nouă,/pe unde, limpezi, crapii-n stuf mai joacă - treziți din somn, cocorii goi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o Îndepărtare de viață, o necunoaștere suficientă a omului nou ce se dezvoltă În patria noastră și o serie de confuzii ideologice, evidente mai ales În poeziile Spunea odată Heine și Nu, nicidodată. (Ă). Ați văzut vreodată cum cercetează agronomul spicul care a dat În pârg? L-ați văzut alături de el pe țăranul zilelor noastre stăpân al ogorului său? Dacă nu-i grăuntele plin și dacă spicul e atins de vreo boală, ați văzut cum chipul agronomului și al țăranului se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poeziile Spunea odată Heine și Nu, nicidodată. (Ă). Ați văzut vreodată cum cercetează agronomul spicul care a dat În pârg? L-ați văzut alături de el pe țăranul zilelor noastre stăpân al ogorului său? Dacă nu-i grăuntele plin și dacă spicul e atins de vreo boală, ați văzut cum chipul agronomului și al țăranului se Întunecă și se Încordează, În căutarea cauzelor care au dus la rele? (Ă). Așa e critica pe care partidul și poporul ne-o face atunci când pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
NICIODATĂ „Nu, niciodată n-am să mă satur, nicicând, Fulgerul, dragostea, zborul să cânt, Soarele tânăr și fără de amurg, Scăpărătoarele clipe ce curg. Nu, niciodată n-am să mă satur să cânt Tainicul bob Înfășat În pământ. Și libertatea frumosului spic, Pe care-n slăvi o ridic”. 16. George Munteanu - Poezia pentru care luptăm. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Al.Căprariu. - Cântece de primăvară. Ibidem, nr. 5(18), mai PRIMĂVARA „Patru anotimpuri sunt răsadul anilor din care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lăsați să treacă o lună înainte de a semăna legumele. Neghina anuală Este o plantă cu creștere rapidă, care se poate dovedi destul de dinamică. Trebuie semănată devreme, chiar de la începutul primăverii și e bine să o îngropați înainte de a da în spic. Hrișca Făina de hrișcă este bine cunoscută de amatorii de plăcinte, iar planta în sine (numită și grâu negru) este benefică pentru solurile acide, datorită sistemului viguros de rădăcini. Trebuie să o semănați în luna iunie (între 30 și 60
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
verde, apoi o veți îngropa printre rândurile de legume. Meiul Este vorba despre un bun îngrășământ verde, pe care îl puteți folosi pentru solurile uscate și sărace. Trebuie semănat primăvara, prin luna mai, și trebuie îngropat înainte de a da în spic, după aproximativ trei luni. Muștarul Un îngrășământ cunoscut de toți grădinarii buni, despre care unii susțin chiar că este cel mai bun în materie! Este o plantă cu flori galbene, care crește foarte repede și care elimină buruienile. Îl puteți
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
despre Isus, În episodul Ghetsimani, că „i-a lăsat (baltă)” pe apostolii care adormiseră din nou. II Matei Fragmentul din Matei trebuie citit În contextul polemicii antifariseice. În ochii fariseilor, Isus profanează sabatul, Îngăduindu-le discipolilor, printre altele, să smulgă spice de la marginea drumului și să le mănânce. Replica lui Isus Îi șochează prin „aroganță”: Fiul Omului este și Domnul sabatului! Scena imediat următoare se petrece În sinagogă, unde se roagă un om cu mâna uscată. Fariseii Îl ispitesc pe Isus
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
întrebuințat. VACA Sunător ca sticla, grâul copt e plin de lăcuste care sfârâie zorite în timp ce, alături, păpușoaiele tac. într-un trifoi clocotește prepelița iar ciocârlia cântă în slava cerului. Soarele de după-amiază luminează peste asfințit cu o lumină blândă deasupra spicelor plecate. Vâjâind, trec doi corbi prin văzduh : vju-vju-vju La fântânița lui Costan țârâie un pui de vrabie. Deasupra vitelor se rotește, în vârtej negru, un roi de muscuțe, zuzuind subțire. De-un timp, pe cărarea dintre păpușoaie vin un om
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
scos din fântână, o găleată de apă. Când s-a uitat în apă, a văzut reflectată pe fata frumoasă în spatele lui și s-a întors spre ea. -Eu m-am îndrăgostit de tine, i-a spus regele, ai părul ca spicul de grâu, ochii de azur și o minte ascuțită, dar nu am ce face, sunt căsătorit, iar regina mea este o femeie de treabă, cumsecade și eu știu că pe ea trebuie s-o iubesc. Este un sentiment deosebit pentru
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
despre melc, melc, codobelc și uita de supărarea ei. Broderia, căzută în iarbă, a rămas neterminată. Un pom era cusut, dar pe celălalt nu mai avea cine să-l coasă. Stând așa degeaba câteva zile, frumoasei fete cu părul ca spicul de grâu, i-a venit o idee salvatoare. Impresionată atât de culorile naturii, cât și de amărăciunea interioară, dorea dintr-odată să picteze, simțea în inima ei, că deși nimeni nu a învățat-o tehnica picturii, ar putea reuși să
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
așa de frumos? - întreba tocmai pe vecina fetei, care era în apropiere, impresionată de entuziasmul reginei. Trebuia să vină chiar regina ca să recunoască valoarea adevărată a picturilor săracei fete. - Cine a desenat aceste tablouri ? - O fată simplă, cu cosițe ca spicul de grâu, regina mea, dar dacă îi spun că le-ați lăudat, tare fericită va fi cu siguranță. - Nu numai că le laud, dar le și cumpăr pe toate să-mi împodobesc castelul pentru balul pe care îl organizăm în
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
mângâie pe obraz: — Căminul Statului este precum celelalte case... — Da? se minunează Domitia. — Da, întărește Occia. Ai să vezi că și noi, vestalele, suntem bune gospodine. Ne îngrijim ca focul sacru să ardă neîntrerupt, păstrăm curată cămara unde depozităm primele spice de grâu. Îl măcinăm și-l coacem... O preoteasă îi arată ulcica de lut pe care o ține în poală: — Uite, eu sfărâm sare... — O coacem apoi, intră în vorbă cea de lângă ea. Celelalte fete atâta așteaptă. — Prăjim alacul și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fața, eu spada ți-am întins. Pe plaiuri dunărene poporu-și opri mersul, Arald, copilul rege, uitat-a Universul, Urechea-i fu menită ca să-ți asculte viersul, De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins. {EminescuOpI 92} De-atunci, fecioară blondă ca spicul cel de grâu, Veneai la mine noaptea ca nimeni să te vadă Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă, Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă: "Eu vin la tine, rege, să cer pe-Arald al meu". De-ai fi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
glasurile bărbătești se izbeau de tavanul înalt al domului și de pereții largi și pătrați. Aleluia, Aleluia Confitemini Domino. Când palanchinul trecu printre ei, nobilii, fețele bisericești și pelerinii îngenuncheați de-o parte și de alta își ridicară capele ca spicele de grâu să vadă cum se ridică pentru binecuvântare mâna ce se ivea din hainele de un alb imaculat. Apoi își plecară capetele la unison. În naos stăteau în picioare în întâmpinarea palanchinului doisprezece cardinali simbolizându-i pe apostoli, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]