1,026 matches
-
părere ca toate cobrele lumii să fie ucise, indiferent dacă vreo asociație de tâmpiți care adoră reptilele aveau să-l dea sau nu în judecată. Nu-l dăduse nimeni, în schimb închiseseră vecinii luminile și el fusese convins că îl spionaseră din spatele perdelelor, râzând pe înfundate de scriitorul care umblă beat și caută scandal în loc să scrie... Îi înjurase și pe ei, apoi intrase în casă și făcuse dragoste cu Lucia ore în șir. Bați câmpii. Din nou. Ești un iepure urmărit
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de fiecare dată extreme de prețioase. Multe cazuri (privire care sfredelește fața bătrânelului) au fost rezolvate tocmai datorită respectivelor informații... - Nu știu dacă voi putea fi de folos (voce tremurătoare, ca și cum Vecinul s-ar fi simțit, deja, vinovat fiindcă nu spionase îndeajuns printre perdele), eu și dânsul nu suntem, știți dumneavoastră (nu știu, spune-mi!), în relații... Spusese „relații” apelând la o tonalitate aparte, cineva ar fi putut sau ar fi trebuit să tragă concluzia că moșulică avea „relații” cu totul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
o durere surdă. Încercă să surâdă. Dar nu reuși. Se apropie de fereastră, lăsând în urma sa urme de noroi și apă, trase perdeaua și privi către casa Vecinului. Nu-l suportase niciodată, acesta era adevărul (avusese senzația ciudată că era spionat mai tot timpul de ochi curioși din spatele perdelelor, iar Lucia ieșise odată - goală - pe verandă și se plimbase câteva minute, ca pe un catwalk) și nu se putea ascunde pe după plop, însă fumul acela gros care ieșea pe ferestre îi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Benji, dar Virajul Paranoic Runway a dat năvală cu nimicitoare putere. M-a cuprins brusc o neliniște vecină cu paranoia, convinsă că acest om neștiutor, indiferent, era unul dintre lacheii Mirandei, trimis de The Observer sau Page Six să mă spioneze. Realizam că asta e ridicol, total absurd. În fond, Îl cunoșteam personal pe Benji de ani de zile și eram sigură că nu lucrează În nici un fel pentru Miranda. Doar că nu eram absolut sigură. În fond, cum puteam fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
lui, nu vreau să-l cunosc Înainte de a scrie, ci În timp ce scriu; În mod treptat, mă lămuresc asupra lui, lăsându-i toată libertatea de mișcare, Încerc să scap de literaritate și să mă apropii mai mult de literalitatea personajului, Îl spionez pas cu pas; ce face, cum se mișcă; el, parcă intuind strategiile mele, se ascunde, e retractil; nici măcar nu i-am văzut figura până acum, nu știu cum arată cu adevărat; lumina din cameră Îi estompează trăsăturile așa cum o radiografie estompează carnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În care alunec cu viteza luminii și străbat distanța enormă spre cealaltă parte a planetei; mă aflu simultan În două locuri și văd ce fac cele două forme ale corpului meu, cum se recunosc una pe alta și cum se spionează reciproc, fără să aibă timp să comunice Între ele. Atunci sunt unul În doi și aș vrea să mă divizez Într-o infinitate de particule, tot atâtea câte obiecte există În univers, pentru a putea să respir În formele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Motorul“ hybris-ului Îl ambalează la maximum și Shakespeare. Numai la noi nu se Întâmplă nici o depășire de măsură. Prea rezolvăm totul pe furiș În lirică resemnare. Se pare că ne lipsește tăierea de capete?! (toamna) M-am surprins astăzi spionând Împrejur un al doilea plan al spațiului; dacă te uiți cu atenție foarte aproape de tine, descoperi o prăpastie fără fund și Începi să te temi de o cădere teribilă Într-un spațiu indefinit. De acolo te privesc Înfricoșător ochi ficși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
luat-o după ce m-am Îndrăgostit de E.; odată, urcam Împreună cu ea pe ulița de lângă casa surorilor Spulber (casa dei misteri, cum Îmi place să-i spun), o adevărată obsesie a liceenilor ce nu făceau altceva, În pauze, decât să spionăm ce se Întâmplă vizavi, cine intră, cine iese, cum e Îmbrăcată azi sora cea mare a Getei, ce eșarfă și-a Înfășurat ieri cealaltă; „Ați văzut, a intrat un domn cu pălărie și baston, un domn bine“, „A ieșit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Da, devenim actori fără să vrem; ochii celorlalți, ascuțiți, Încordați, penetranți, ne scormonesc, ne sfâșie, ne cântăresc, ne Înfulecă, ironizându-ne, invidiindu-ne, batjocorindu-ne. E o stare Îngrozitoare să te afli așa dezbrăcat de tine Însuți, stângaci și inutil, spionat de curiozitatea nudă a spectatorilor, plină de o cruzime Înfiorătoare. Actorii sunt niște ființe foarte curajoase; ei trebuie să aibă puterea de a ține În frâu pornirea instinctivă a mulțimii de spectatori de a ucide, de a devora pe loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
atunci, o urmăream crispați de dorință; inspectam pe rând toți boscheții de pe Grădiște, imaginându-ne că o vom găsi așteptându-ne negreșit pe unul dintre noi. Nu știam ce vom face dacă am Întâlni-o cu adevărat acolo, dar o spionam cu ochi permanent. Cu acest ochi, puțin deșucheat, nu ne uitam Însă și la colegele noastre de clasă; niciodată n-am privit-o pe E. așa. Eu sufeream o anumită presiune a pubertății: uneori sexul mi se Întărea până devenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tu, nu poți fi leneș (de exemplu, să stai o zi Întreagă În pat și să citești o carte proastă despre viața lui Napoleon, cum fac eu acum, să stai acolo ascuns fără să te știe nimeni, fără să te spioneze nimeni, fără să se aștepte de la tine să spui mereu ceva genial, pe care scribii să-l noteze imediat și să facă Înconjurul lumii), nu poți să fii laș (cum am fost eu ieri, când n-am acceptat să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mare, chiar lângă școală, cu vreo trei-patru sute de metri mai departe de locuința mea, de aceea mi-am schimbat direcția de mers către casă, În mod special, ca să pot să trec prin fața casei sale și să pot s-o spionez de fiecare dată; dacă este prin curte sau În grădină Îngrijind florile sau, În cazul că nu este În raza mea vizuală, să pot să-mi imaginez ce face În acel moment, cum este Îmbrăcată, ce mănâncă sau ce citește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cuvinte pe care eu Încerc să le fixez acum În capcana textului. Există doar un abur de energie ce se interpune Între mine și percepția mea; lucrurile mi se pun Împotrivă, nu se dau la o parte nici un moment, mă spionează de parc-ar avea și ochi, și mâini, și gheare, apoi, când vreau să le ating, odată se deschide o falie În care alunecă toate și rămân suspendat, izolat Într-un vid lipicios, fără să Înțeleg ce se petrece cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În mreaja mea, o cuceream; altfel, după ce-am terminat de povestit, ne-am trezit brusc că nu știam ce să ne mai spunem, nu știam cum să ne comportăm, ce să facem cu corpurile noastre În fața celorlalți, care ne spionau subtil și nouă ne era frică să nu fim caraghioși, prin stângăcia gesturilor nude nesofisticate Încă de nici o convenție. Se vedea de departe că eram doi adolescenți Îndrăgostiți, ce-și caută un limbaj de comunicare mai concret decât cel al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În capete de șerpi tăind aerul cu limbi ascuțite; pe suprafața internă a tăbliei: gravură cu scena lui Lot ademenit de fiicele sale; carnea se lăfăie pufoasă, puhavă, putredă, sângele roșu apăsând pielea albă, gesturi bolnave; otrăvite privirile, mă surprind spionat de un ochi ascuns, aerul e Înecăcios; mă apasă lichid, se lipește de pielea mea, nu știu când m-am dezbrăcat, Își descheie bluza sau poate i-am descheiat-o eu În timp ce ea mă Îndeamnă cu privirile provocatoare, fusta alunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
brazilor, are loc o reducere nefirească a debitului meu verbal; parcă nu mă mai pot servi de cuvinte, le simt serbede și observ cum orice vocabulă mă Îndepărtează de realitatea vitală. Atunci tac, să nu falsific existența, scrutez frunzișurile secrete, spionez scorburile Întunecoase pline de umezeală, ating mușchiul crescut pe trunchiuri și mă simt tras În sus de ramuri cu putere; nu știu de ce apetitul sexual se diminuează treptat și orice atingere de corpul femeii mă cutremură visceral ca un atentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
lecturilor posibile, În 2, perspectiva este mimetică, imitativă, semnele având un grad minim de emancipare față de obiect. Funcția poetică va fi, teoretic, subordonată funcției referențiale: „Încerc să scap de literaritate și să mă apropii mai mult de literalitatea personajului, Îl spionez pas cu pas“ (p. 15). Practic, poeticitatea irumpe În mai multe secvențe, contrazicând fericit punctul de vedere teoretic ce echivalează scriitura cu lectura unor tipuri de discurs pur, neafectate de artificiul retoric - „să scrii un roman citindu-l“ (p. 16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dânsul ― era destinat de zestre celor două odrasle ale sale, când se vor așeza, fiecare cu gospodăria proprie. Nadina, soția lui Grigore, se și tânguia acuma și-i imputa bătrânului că a construit casa înadins ca locatarii să se poată spiona reciproc și permanent. Ușa colosală, de stejar și fier împletit, dăruind aparent casei o înfățișare unitară, de fapt o despărțea: aripa dreaptă închidea domeniul lui Gogu Ionescu, cea stângă, pe care o ținea larg deschisă feciorul, introducea în apartamentele Nadinei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Miniștri se va decide asta sau poate altceva... Titu Herdelea profitase și se retrăsese la o masă mai depărtată să-și citească scrisoarea. Tanța de-abia acum aflase că s-a mutat. Jenică n-a spus nimic părinților, dar o spionează și a amenințat-o cu scandal, dacă se mai duce la doamna Alexandrescu. Are să-i povestească multe, i-e dor și vrea să-l întîlnească. Să-i lase, tot la portar, într-un plic, noua adresă și apoi ea va
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care se numește Shaman, există zei taoști, budiști și zeul popular chinez, Kuan Kong. — A fost odată un prinț care în timpul rugăciunii a descoperit că armăsarul din argilă al zeului chinez transpira, vorbește pe neașteptate călugărul, de parcă m-ar fi spionat tot timpul. Prințul a ajuns la concluzia că în mod sigur zeul muncea din greu călărindu-și calul ca să patruleze prin toate palatele. De atunci, Kuan Kong a devenit o figură importantă pentru credincioșii din Orașul Interzis. — De ce fiecare zeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a fost îngropată de vie. Primesc un oaspete neașteptat: Nuharoo. Nu m-a mai vizitat niciodată până acum. Sunt sigură că are legătură cu faptul că Hsien Feng își petrece nopțile cu mine. Nu am nici o îndoială că eunucii ei spionează pentru ea, așa cum An-te-hai spionează pentru mine. O întâmpin neliniștită, însă îmi păstrez calmul. Semănând cu o superbă magnolie, își execută salutul, îndoindu-și ușor genunchii. Nu mă pot abține să nu-i admir frumusețea. Dacă aș fi bărbat, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Primesc un oaspete neașteptat: Nuharoo. Nu m-a mai vizitat niciodată până acum. Sunt sigură că are legătură cu faptul că Hsien Feng își petrece nopțile cu mine. Nu am nici o îndoială că eunucii ei spionează pentru ea, așa cum An-te-hai spionează pentru mine. O întâmpin neliniștită, însă îmi păstrez calmul. Semănând cu o superbă magnolie, își execută salutul, îndoindu-și ușor genunchii. Nu mă pot abține să nu-i admir frumusețea. Dacă aș fi bărbat, aș dori-o fără încetare. Îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
trebuie să mă supun dorinței primei soții, îi ofer lui Norișor o sumă frumușică, pe care fata o primește cu un „Vă mulțumesc“ dulce. Îi spun lui An-te-hai să stea cu ochii pe ea. După câteva zile, fata e prinsă spionând. Am prins-o! strigă An-te-hai, târând-o pe Norișor în fața mea. Sclava asta de nimic trăgea cu ochiul în scrisorile Majestății Voastre! Norișor neagă acuzația. Când o ameninț că o bat dacă nu mărturisește, ea își dă arama pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ușă lăturalnică. Îi spun lui An-te-hai să o scoată afară și să o priveze de trei mese. De parcă mânia mea îi face plăcere, Norișor continuă: — Mai bine te-ai gândi în al cui câine dai! Și ce dacă te-am spionat? Ai citit documentele Curții în loc să brodezi! Te simți vinovată? Îți este frică? Îți spun eu, e prea târziu să te gândești să mă mituiești, doamnă Yehonala! Îi voi raporta stăpânei mele tot ce am văzut. Eu voi fi răsplătită pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
la ordinele lui Su Shun. Mă îngrijorează că Hsien Feng ar putea să dispară, lăsându-mă fără puterea de a-l ajuta pe Tung Chih. Când An-te-hai îmi raportează că Su Shun a încercat să-l recruteze pentru a mă spiona, intențiile Marelui Consilier îmi devin limpezi. Mulțumesc Cerului pentru loialitatea lui An-te-hai. Pentru refuzul său, numele lui a ajuns pe lista dușmanilor lui Su Shun. — Su Shun de-abia așteaptă să lovească în câinele tău, îmi spune Nuharoo în timpul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]