2,876 matches
-
locurile și toate m-au impresionat profund .Din păcate insula va fi sub apă ,dar pomii ,casele în stil turcesc și monumentele istorice vor fi mutate pe Ostrovul Simian. Nu o voi uita niciodată 13. 10 septembrie 1939 . Am admirat splendidul covor .Recunoscător domnului Hogea Săli pentru explicațiile ce ne-a dat. 14. 13 VII 1968 .Ar fi păcat să treci pe lângă această insulă și să nu o vezi .E prilej să cunoști istoricul locurilor ,obiceiurile și datinile locuitorilor ,lăcașul de
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
socială și națională. Aici precum și la mănăstirile vizitate perelinii noștri, oamenii din Rontău au văzut și au audiat prezentări - mulți pentru prima dată - despre istoria poporului român. Următorul obiectiv vizitat a fost Catedrala Ortodoxă din orașul Deva, o grandioasă și splendidă lucrare care durează de 20 de ani și la care si-a adus contribuția cel mai mult preotul paroh - Mateș Miron - în prezent pensionar. Pe tot traseul până la Mănăstirea Prislop am avut ca ghid pe părintele Emanuil Bocșan care a
PERELINAJ CA O LECŢIE DE ISTORIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346237_a_347566]
-
relativitatea timpului, fericirea, tinerețea, singurătatea, tristețea, ca și concepte fundamentale, apoi credința, iubirea, speranța ca și categorii și virtuți teologale, sunt abordate prin prisma acestei cunoașteri, nu atât livrești, cât bazate pe experiență personală și pe multă erudiție. Un text splendid, rotund, o adevărată sărbătoare a spiritului românesc, datorată acestor doi cărturari. „În legătură cu bătrânețea, vară dreaptă cu moartea, vă repet ceea ce am mai spus: nu cred că mizeriile bătrâneților devin cu atât mai greu de răbdat cu cât ne putem aduce
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Sărut mâna, domnule prof. dr. Pesamosca! Simt nevoia să-mi descarc sufletul, cu ochii plini de lacrimi, cu mintea năpădită de amintiri. Mă întorc cu vreo paisprezece ani în urmă. Vara anului 1996. O după-amiază de august splendidă. Totul părea frumos, liniștit. Copiii umpleau cu larma lor parcul din apropierea spitalului din Domnești. Veselie, jocuri, renumita pitulice , unii chiar erau cățărați în copacii ale căror ramuri dese opreau razele puternice ale soarelui de vară. La poartă mă strigă puternic
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
Dansului (CID) UNESCO. Au fost prezenți oficialități, reprezentanții Ambasadelor Greciei și Ciprului la București, reprezentanți ai Ministerului Culturii, ai Direcției pentru Relații Interetnice și ai Uniunii Elene din România. Dansurile, cântecele grecești caracterizate de voia bună au creat o atmosferă splendida spectatorilor prezenți . Festivalul continuă și duminică, începând de la ora 10.00, tot la Teatrul Dramatic. Participa ansamblurile comunităților elene din București, Brăila, Brașov, Bârlad, Constantă, Calafat, Craiova, Iași, Izvoarele (Tulcea), Piatra Neamț, Pitești, Prahova, Român, Onești, Sulina, Târgoviște, Turnu Severin și
LIA-ALEXANDRA HUSAR : FESTIVALUL ELENISMULUI DIN ROMANIA de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356174_a_357503]
-
PREDA ȘI „ERA TICĂLOȘILOR” ( partea a doua) În cartea sa, "Cum a murit Marin Preda", C. Turturică, povestește cum și-a petrecut ultima zi din viață Marin Preda. Am să recapitulez și eu. Era pe 15 mai 1980, o zi splendidă de primăvară. Marin Preda jubila după succesul său cu "Cel mai iubit dintre pământeni". În relații proaste cu soția, de două săptămâni nu mai dormea acasă ci în camera lui de la Mogoșoaia. Asaltat de admiratori de toate felurile, Preda se
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” II de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356208_a_357537]
-
Oradea. La Cluj au fost tipărite câteva ediții ale Hagadei de Pesach însoțite de ilustrații. În anul 1922 (menționat pe copertă), la tipografia Koifman din oraș a fost tipărită o Hagada de Pesach în limba ebraică, ”cu litere mari și splendide, cu Șir Hașirim (=Cântarea Cântărilor. n.n.), căreia i-am adăugat numărătoarea Omerului și în care am prezentat câteva desene” (titlul este numai in ebraică). Altă ediție ebraică a apărut în același an (dar pe copertă apare numai anul ebraic, 5682
CÂTEVA INFORMAŢII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368877_a_370206]
-
curaj personal, exercițiu fizic care îi oferea șansă de-a mai ,,arde,, din cele câteva calorii, cu care era convinsă că se pricopsise după ce înfulecase toate bomboanele de ciocolată belgiană, pe care i le oferise dr. Damian, împreună cu un fir splendid de Rossa Imperialis. Femeia a atins culmea movilei împădurite pe când ultimele perechi mondene ale orășelului din vecinătate, părăseau navă basilicii medievale, - un edificiu cu toate însemnele triumfului și ale decăderii de care avusese parte de-a lungul veacurile și care
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > TREI DOAMNE ȘI TOȘI TREI Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015 Toate Articolele Autorului George Coșbuc sărmanul ne-a îmbogățit tezaurul literar cu această poezie. Este splendidă și evocatoare. Domnul D. Mariu Chicoș Rostogan, pedagog de școală nouă scoate ultimii trei din catalog la tablă. Cu tot ajutorul acordat trebuie în final să conchidă: „Trei doamne și toți clei”. O mică caracterizare a propriei sale activități pedagogice
TREI DOAMNE ŞI TOŞI TREI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369814_a_371143]
-
magot pare tipul cel mai seducător; Fără tine, catifelatele firișoare de iarbă se transformă-n mărăcini și otravă; Fără tine briza mării pare-un hâd uragan, cu miasme de hoit, orbindu-te-n față cu pleavă; Fără tine, chemarea-nvăpăiată a splendidelor priviri cu șăgalnice irizări de jad e, mai degrabă, pașapoarte spre moarte, prefațată de clocotu-n smoală al cazanelor dinspre Iad; Fără tine, tumultul mulțimilor, cu furtuni de urale, prelungite-n vacarm de orgii, nu-mi produc în auz nici cât
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
tării Ne pregătim de bătălii. Arma lui albă, orice nor Va arunca de sus, din zbor Omătul să acopere Pământul ce descopere Covoarele de frunze moarte De pe aleile deșarte. Livezi și câmpuri, casele, Cătunele, orașele, Ca o centură peste zare, Splendidă-n soare irizare, Sub strălucirea lui bălană, Se va topi apoi în hrană. Atât mai zise norul mic, Căci vântu-l mai purtă un pic Spre casa Domnului, din cer, Pe el, războinic efemer. *** Referință Bibliografică: Războinicul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
RĂZBOINICUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369914_a_371243]
-
Ai mirodeniile necesare aromării în dulăpiorul de deasupra sticlelor cu tărie. - Am și eu verdețurile de ornat în rucsac. S-a gândit mămica la această alternativă. Soarele începea să vopsească-n roz micii norișori care pătau orizontul. Era o vedere splendidă pe imensitatea de apă. Anca termină repede cu oala pusă la fiert și veni lângă Ionel să admire priveliște, într-adevăr de neuitat. Stăteau așa contemplativ unul lângă altul, când Anica îi luă mâna și i-o puse pe coapsa
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
închis repede ușa masivă din metal. Am coborât scările și am ieșit din bloc, destul de greu de altfel, ușa era strâmtă și semi-baricadată, iar pe spate începu să-mi crească deja o gâlmă din care răsări în curând o pereche splendidă de aripi negre. M-am uitat la ceas. Peste exact două ore aveam întâlnire cu Dumnezeu pentru încă un teanc de pliante. *********************************** Stăteam întinși pe spate. Brațele noastre se atingeau undeva la nivelul umerilor, creându-mi stări confuze, excitante. Mă
EXAGERAREA SENTIMENTELOR ÎN DRAGOSTE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII (SAU CE NU-I BINE SĂ FACI ÎN AMOR) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370037_a_371366]
-
destramă. Un răsărit ce ziua prinde-n ramă, De razele de soare-i desenat. Se recompune verdele-n albastru, Când patriarhul cerului privește Și prin pădurea deasă risipește, Ca miez fierbinte galbenul de astru, Se conturează creste pe fundaluri, Sub splendidele tușe de lumină, Fantasme se pictează pe retină, Și-n codri se îngână madrigaluri. *** Referință Bibliografică: Fantasme se pictează pe retină / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
FANTASME SE PICTEAZĂ PE RETINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370059_a_371388]
-
și - printr-o luptă cruntă -/ dacă mâine vom reveni/ de pe tărâmul albastru otrăvitor/ al limbii adevărate/ nici nu veți ști/ nici nu veți ști/ dacă rămâneți printre cei cu adevărat vii// cu spada tăcerii la gât/ v-așteaptă înscrisul/ în splendida moarte (Mica amenințare). Diminețile rămân prizonierele periplului stelar, totuși frumoasele alunecări petrecându-se pe un fond trist, câte doi câte doi (Vals imperial) parcurgând întunericul. Sentențios, autorul își asumă speciala realitate supliciantă pe fondul unui recunoscut aristocratism : și iată un
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
mine.... XVI. CĂUTĂRI DE SINE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014. Și-acum îmi amintesc cîte ceva din rêves-éveillés, oamenii închideau în cuști hipopotami inocenți, departe de pășunile lor africane de răsăriturile lor splendide în timp ce oglinzile vechi de China se înnorează puțin cîte puțin cu senzația că nu mai e loc pentru suflet cînd cobori în infern. Și e cel mai ușor să mori nimicit de principii cînd alții umplu realitatea în numele unei liniști
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Publicat în: Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Zbor albastru prin speranță ca să strâng sute de stele spre-a ciopli grăbit din ele cea din urmă cutezanță, ca la tot ce-a ajuns zdreanță să fac splendide nacele pentru visurile mele cărora le dau nuanță. Ciocârlii în mine cântă, aud susur de izvoare. Mângâi tandru orice floare ce-mi surâde și mă-ncântă. Spre-mpliniri visu-mi se-avântă. Strălucește-n mine-un soare ce cu raze sclipitoare
ZBOR ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369350_a_370679]
-
Micu sau noblețea spiritului creator). În această primă parte apar și câteva texte inedite dedicate poetului teleormănean Theodor Răpan, ale cărui cărți sunt „veritabile opere de artă, clare demonstrații de cult (și de cultură)”, poetul fiind „călăuzit de muzele, de splendidele, de meditațiile, de euritmiile transparenței (peniței rafinate) ale unui magician de Cuvinte” (Theodor Răpan: arta-oracol). De asemenea, o scurtă, dar caldă evocare a Marelui Dem (Rădulescu), acesta fiind un „reper al istoriei teatrale”, evidențiază faptul că extraordinarul actor rămâne „o
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
clădesc toate planurile mele de viață. În acest răspuns, care-i proporționalitatea dintre adevăr și fantezie? Nu merg prin viață reflectând astfel! Nu duc prea departe fanteziile. Arta nu e fantezie, e purul adevăr al vieții, trăit și reprezentat în splendidele frumuseți ale dimensiunii spirituale. Arta modelează estetic și armonic viața, netezându-i asprimele și înzestrând-o cu aripi ce-o urcă deasupra ființei, în treapta de superioritate a ființei! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ștefan Zaharia. Viața
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
copacul face eforturi să nu fie doborât de insecte sau de furtuni tropicale. Deci, nu lupta duce la progres și reușită. Ea este un element, dar nu definitoriu. Revenim la îmbinarea inițială a elementelor și cred că omul este o splendidă reușită a naturii, a îmbinării elementelor chimice în cantități și într un moment fast al universului. Și aici însă, cantitatea, calitatea și momentul duc la diferențieri majore, de la culoare, la calități fizice, până la grad de responsabilitate și inteligență. Selecția, se
INIȚIAL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369534_a_370863]
-
Când voi mai fi fericit? Când o să mai zâmbească fetița mea? Biata prințesă sta toată ziulica tristă în iatacul ei, privind pe fereastră în zare. Dar nu trecu mult și-l văzu pe Mărțișor pe treptele scării de la intrare, în splendida sa armură de luptător, de mână cu Norocel. Făcu ochii mari, speriată. Avea vedenii? Era umbra lui Mărțișor? Vreo stafie? Clipind, își dădu cu palma peste față. Stafiile nu dispărură. Ba chiar urcau treptele în fugă. Inima începu să-i
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
African în Tanger, Maroc. Ne descrie, ca o atenționare ce înseamnă civilizație, plaja din Benidorm: „... sunt cele mai frumoase plaje din lume, cu nisip fin, curățat zilnic, cu apa mării curată și transparentă, cu plaja străjuită la ambele capete de splendide stânci, îmbinare de munte și mare, cu atmosfera ce te face să simți spiritul mediteranean. Mediterana are aici și minunate străfunduri, ceea ce a făcut din ea un adevărat rai pentru amatorii de scufundări acvatice”. Dar din „Agenda turistică” a doamnei
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
poate o silabă./... / Doar un glas răscolitor pe un marș funebru/ și ritmul, pașii... care se pierd undeva într-o văgăună/ neumblată, doar o fantă.../ dar cum v-am spus/doar un singur cuvânt a fost îngropat:/ „PUNCTUL” Iată un splendid distih, ca un micro-poem în sine: „Am strâns muntele Carmel în brațe/ până s-au făcut scrum amintirile”. Iată și această sugestivă declarație lirică a vârstei: „Neconstrâns legământ de toamnă./ Flori căzânde./ Uscături plimbate pe caldarâmuri./ Vârsta mea alerga înapoi
PREZENTARE DE CARTE LA I.C.R. TEL-AVIV: BIANCA MARCOVICI „MUNTELE MEU CARMEL” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368197_a_369526]
-
invadează cu insistența discursului electoral străfundurile creierului iritându-mă amețindu-mă și totuși vocea ei persuasivă care-mi promite că îmi va permite să mai mușc o dată din zgârciul sleit al feliei de viață îmi colorează dintr-o dată dimineața în splendida nuanță rozalie a speranței. Referință Bibliografică: ROZ / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2293, Anul VII, 11 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ROZ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362668_a_363997]
-
se urca, din pârâu, drept în sus, o pantă abruptă, până să ajungă pe coama muntelui. Ajungând la casa părinților mei, zvârliră bagajele, apoi se așezară să-și odihnească oasele despletite de atâta drum greu. Dar Simona, văzând ce vreme splendidă era afară, a dat semnalul de ieșire din casă, să admire împrejurimile minunate de pe munte. Nici n-au ieșit bine din casă, că au dat cu ochii de Murcik, un motan maro, mare, frumos, cu dungi galbene pe blănița lui
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]