1,910 matches
-
în sublim sau în grotesc, realizând o complexitate atât de bogată, încît nici o direcție și nici o formă de viață să nu-i fie închise. Tirania exteriorului și a generalului, ce domină existențele comune, dispare pentru a-i lua locul absoluta spontaneitate a existenței unice, cu norma topită în fluiditățile ei interioare, cu legea în ea însăși, dincolo de orice formă și de orice schemă. Cum să nu dispară morala pentru o astfel de ființă, care poate fi cea mai generoasă fiindcă este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
umane și, desigur, expresia ultimă și bestială a soartei omenești, concepută ca o cădere. Precum un popor tinde să devină națiune, așa națiunea tinde să devină mare putere. Și dacă tranziția întîi se face cu mai puține abilități și cu spontaneități ale instinctului, accesul la mare putere ia toate formele dramatice ale luptei conștiente. Spectacolul oferit de marile puteri este descurajant pentru oricine; nu numai pentru acel ce caută o finalitate etică istoriei. O mare putere nu se poate valorifica decât
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
totalitatea lor, pot arăta sensul unei revoluții și al unui destin. În potențialul psihic al poporului român trebuie să existe o inadecvare, o nonconformitate în surse, care iau un contur de deficiență substanțială. Pe când la atâtea popoare a existat o spontaneitate în germene, o iradiere activă în începuturi, o explozie nestăvilită, forma românească de viață suferă de lipsa unui dinamism primordial. Există un păcat originar al României a cărui natură nu e definibilă, dar identificabilă în toate golurile trecutului. Necesitatea saltului
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
e cît se poate de răspîndită. O regăsim pînă și în concepția bolșevică a partidului clasei muncitoare. "În lucrările lui Lenin, scrie psihologul sovietic Porchnev 121, problema raportului dintre psihologic și ideologic se prezintă adesea ca aceea a raportului dintre spontaneitate și conștiință. Concepțiile polare sînt: aici, inconștiența oarbă din comportamentul oamenilor și dincolo, conștiința științifică". Și se mai știe prea bine că partidul și elita revoluționarilor au tocmai funcția de a inculca această conștiință maselor în ansamblul lor, de a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
circumstanțele sugestiei primite în hipnoza anterioară. Crede că la originea actului se află doar el însuși și adesea, executîndu-l, inventează o justificare în încercarea de a-l explica martorilor 127. Așadar, el acționează ascultînd propriul sentiment firesc, de libertate și spontaneitate, ca și cum nu ar ceda unor instrucțiuni bine plasate în mintea sa: Putem comanda dinainte gîndurile și deciziile hipnotizatului, chiar pentru o perioadă cînd deja hipnotizatorul nu mai este prezent. În plus, putem da deciziilor sugerate aparența liber arbitrului. Încă ceva
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
vezi „Bibliografia”), nu creditează nici complotul extern, nici pe cel intern, chiar dacă admite că în cadrul întâlnirii de la Malta, între Bush și Gorbaciov, ar fi putut fi pusă la cale, teoretic, răsturnarea lui Ceaușescu. Mioc se pronunță mai cu seamă asupra spontaneității revoltei de la Timișoara, refuzând să dea un verdict limpede în privința Bucureștiului. Pe de altă parte însă, în una dintre cărțile sale, acest autor enumeră o serie de falsificatori angajați într-o adevărată „campanie de măsluire a istoriei revoluției”, între care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
22 decembrie a fost o revoluție! Prin acest demers, Ion Iliescu intenționează să despartă apele și să ia partea leului, lăsându-le înaintemergătorilor (timișorenilor, apoi celor care au ieșit în stradă în 21 decembrie în București și în alte părți) spontaneitatea revoltei stihiale, anarhice, violente, pentru a-și păstra partitura legată de coerența unui program revoluționar. Cu alte cuvinte, a fost revoltă la Timișoara (16-21 decembrie) și în celelalte orașe în 21 decembrie, pentru că nu a existat un program (în acest
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
apară și după 22 decembrie, întrucât noua Putere s-a bazat pe sacrificarea inocenților, victime pentru care grupul Iliescu se face direct vinovat; pentru a nu răspunde de atâtea morți inutile, Ion Iliescu și acoliții săi au pretins cu obstinație spontaneitatea „revoluției”. În concluzie, revoluția a fost uzurpată de o „simplă remaniere guvernamentală” cu membri ai nomenclaturii de rangul doi (p. 135). Pentru ipoteza că regimul nu s-a schimbat, ci doar a fost remaniat pledează faptul că una dintre primele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pare autorului ca fiind logică, din mai multe motive: orașul era armonios interetnic, marcat de diversitate religioasă și, în plus, era cel mai influențat de Occident. De aceea, Nestor Rateș consideră că insurecția din capitala Banatului a fost coerentă în spontaneitatea și în gestica ei stihială. La fel și ziua de 21 decembrie în București (autorul nu acceptă varianta amestecului unei Puteri străine). El declară însă ca sigură complicitatea sau premeditarea manifestată în structurile Puterii comuniste, dar anticeaușiste. După fuga cuplului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
echipei care a elaborat proiectul. e) Eligibilitatea calității resurselor umane ce vor fi implicate în elaborarea și implementarea proiectului Activitățile desfășurate în cadrul unui proiect au un caracter de unicitate, presupun anumite calități speciale, cum ar fi: talent, fler, intuiție, experiență, spontaneitate, inovare, capacitate de comunicare etc. Fiecare membru al echipei trebuie să știe ce trebuie să facă și când trebuie să facă. Un rol important în cadrul proiectului îl are managerul de proiect, care trebuie să planifice activitățile domeniului condus, să armonizeze
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
propovăduia acțiunea fără reproș a mecanismelor „mâinii invizibile”, respectiv reglarea și autoreglarea spontană a vieții economice (în mod deosebit a alocării resurselor), în timp ce socialismul era focalizat pe acțiunea conștientă a agenților economici, ghidați sau orientați ex-ante prin mecanismele planificării administrative - spontaneitatea era exclusă. Între cele două extreme s-a manifestat însă o diversitate de opțiuni, implicând diverse combinații ale mecanismelor acestora. Concluzia care se impune este aceea că în viața reală funcționează o diversitate de moduri de organizare economico-socială, care îmbină
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
direcția creșterii competitivității și bunăstării. Asemenea programe și strategii își propun să introducă economia de piață, ignorând necesitatea formării creatorilor de piață. Când piețele concurențiale nu apar prin acțiunea antreprenorială spontană, ele trebuie create prin acțiune socială conștientă; elementele de spontaneitate și de dirijism conștient trebuie să se integreze și să se completeze reciproc în acțiunea de creare a piețelor concurențiale - element central al tranziției spre economia competitivă descentralizată. Edificarea în România a unei economii cu piață concurențială funcțională, eficientă și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
al cunoașterii este cel mai bine caracterizat de efortul deprinderii unei îndemânări practice (skill)3. Pentru studiul pianului, de pildă, nimic nu este mai evident decât faptul că o bună corelație a mișcărilor degetelor mâinii (registrul particular) conține elementul de spontaneitate al talentului (cenzurat prin tracul inhibiției, dar potențat prin uitarea de sine). Studiul teoretic al secvențialității mișcărilor nu poate conduce la succesul execuției, deoarece conștiința intențională a subiectului ia forma a două dispoziții: intenționalitatea focală și intenționalitatea subsidiară 1. Conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
creator: „lepădarea formulelor purgative și cînd formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi În aerul anesteziat”... La fel ca și adeziunea la „pulsul epocei”, tema rupturii, În conjugare cu cea a exaltării noului, a invenției și spontaneității revin obsedant de-a lungul Întregului său itinerar de militant al avangardei. Este de precizat Însă că poetul se arată de la Început conștient de imposibilitatea unei totale rupturi de trecut. Din acest punct de vedere, poziția sa e mai nuanțată
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
exprima sau a reprezenta, ci de a fi”, ori ale lui Maurice Blanchot, care constată - În cazul specific al suprarealismului - că: „limbajul dispare ca instrument, Întrucît a devenit subiect. El se confundă acum cu «gîndirea» omului, e legat de singura spontaneitate veritabilă: el este libertatea umană acționînd și manifestîndu-se”. Căci, cum s-a văzut din situarea poetului Între limitele definiției „stării de spirit” avangardiste, marea sa obsesie a fost mereu aceea a concurenței dintre „neliniștea” existențială și expresia ei verbală, a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În funcție de așa-numitul, astăzi, écart, - distanțare de norma comună. Privită prin grila programului avangardist, o astfel de lectură indică, evident, momentul negației și al rupturii, În alianță cu afirmarea noului („Mereu inedit” - cere poetul În 75 H.P.), a invenției și spontaneității expresiei. Îndepărtării de „logică” și „gramatică” Îi poate servi foarte bine acum formula futuristă a „cuvintelor În libertate”, pe care o regăsim și În Gramatica lui Voronca: „Nu licență, ci liberă Înșiruire a cuvintelor” (s.n.). Ea are Însă la el
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Rimbaud etc. Cum arată Jean Starobinski, „lumea circului și a sărbătorii de bîlci reprezenta, În atmosfera de cărbune a unei societăți de industrializare, o mică insulă strălucind de miracole, o bucată rămasă intactă din ținutul copilăriei, un domeniu În care spontaneitatea vitală, iluzia, minunile simple ale Îndemînării sau ale stîngăciei Își amestecau farmecele pentru spectatorul obosit de monotonia sarcinilor vieții serioase”. În ce privește celălalt aspect al fenomenului, relevat de criticul citat, și anume identificarea poetului (artistului) cu condiția bufonului, saltimbancului sau clovnului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
predominant festiv al viziunii lui Voronca. Spațiul său imaginar se definește Într-o covîrșitoare măsură drept spațiu al sărbătorii, În care se conjugă și desfac proteic o gesticulație ritualic-ceremonioasă, o extraordinară disponibilitate ludic-carnavalescă, formele cele mai diverse de manifestare a spontaneității, a deplinei libertăți a ființei, dincolo de orice constrîngeri și limite. Dacă, așa cum spunea Vasile Băncilă, „sărbătoarea este existența unificată și transfigurată”, și dacă, după aceeași interpretare, ea este „o comuniune cu transcendentul; e o comuniune cu societatea, e chiar o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
te silește, de fiecare dată să revizuiești Întreg universul”. Și totuși, oricîtă cutezanță ar pune poetul În acest demers, situînd obiectele - cum cerea și André Breton - „față În față Într-un mod brusc și surprinzător”, automatismul raportărilor nu e total, spontaneitatea aparentă ascunde adesea exercițiul rafinat-manierist al artificiului asociativ, iar motivarea punerii În relație nu cere Întotdeauna eforturi neobișnuite. Nu-i vorbă că, În chiar cazul acelei „métaphore filée”, În care Michael Riffaterre vede un procedeu tipic suprarealist al semiozei, arbitrarul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Am experiențe foarte plăcute tot timpul, am relații nemaipomenite cu elevii mei. Când am ținut locul unei profesoare care le preda adolescenților, nu mi-a plăcut deloc - am zis că este prima și ultima dată. Cel mai mult îmi place spontaneitatea celor din clasele I și a II-a, și cu bune, și cu rele. Uneori fac niște comentarii care sunt destul de neplăcute, dar știi că, atunci când sunt bucuroși, îți fac complimente, îți spun că se simt bine. Genulăsta de relație
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
plan relațional (vezi Strumpf, Carl, Affectivität, Laut Verlag, München, 1982), a universului afectiv al indivizilor cuprinși în clasă, aduce contribuții fundamentale cu privire la dinamica relațiilor afectiv-simpatetice în grupul-clasă. Caracteristicile fundamentale ale relațiilor afectiv-simpatetice în clasă (la elevii de vârstă școlară) sunt spontaneitatea, sinceritatea, disproporția dintre amploarea afecțiunii și cauză, nevoia de reciprocitate în schimburile afective pozitive și supraevaluarea trăirilor atunci când le conștientizează. Nu trebuie pierdute din vedere influențele mediului social al clasei de elevi, nici cele ale modului de evaluare a comportamentelor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Săteanul dete bici. — „Ce cauți noaptea, cernită, pe-aici?”... (Ucigă-l toaca) Caracterul anecdotic al poemului este cât se poate de evident; stilul indirect liber alternează cu cel direct (notarea frustă a dialogurilor accentuează distanțarea de lirism), iar impresia de spontaneitate și directitate devine covârșitoare. Totuși nu (numai) de aici provine „dublul efect” sesizat și de Nicolae Balotă 310, nici măcar din exhibarea unui „dispreț real la adresa eului liric”311, ci din conjugarea (atât la nivelul „discursului”, cât și la nivelul „fabulei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
imagini care se pot derula în voie, desfăcute într-o poveste. Nu este lipsită de temei nici analogia cu tehnica cinematografică, din moment ce lumea aceasta pare filmată cu un obiectiv ascuns, frapantă dovedindu-se, înainte de orice, dezinvoltura atitudinilor protagoniștilor, senzația de spontaneitate a gesturilor și a replicilor. Dar, firește, o mise-en-scène există și aici și ea devine evidentă mai ales din perspectiva finalului. La acest punct trebuie să mai notăm că un tip asemănător de poezie orală, realistă și narativă întâlneam, de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
felul acesta să creeze o „lume” de o uriașă complexitate și eterogenitate. Este de ajuns să urmărim modul în care secvențele liric-parodice alternează cu acelea narativ-descriptive pentru a ne da seama că ne găsim în fața unei compoziții savante - în ciuda aparentei spontaneități - în care coexistă nu numai elemente împrumutate din cele trei genuri amintite, ci sunt fragilizate chiar frontierele dintre diversele registre ale lexicului (întâlnim elemente de argou alături de termeni împrumutați din limbajul științific sau tehnic, mostre de oralitate alături de aluzii culturale
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
oralitate joasă, școlărească, prin care se obține un efect incontestabil de autenticitate. Întâlnim, de pildă, termeni colocviali („vără-miu”, „alea”), alături de elemente de argou („a lăsa baltă”, „al dracului de stilată”, „pe bune”) care întrețin impresia de necontrolată revărsare a spontaneității. În realitate însă, avem de-a face cu un stil atent și riguros supravegheat, din moment ce, așa cum nota poetul undeva, „sinceritatea nu e totuna cu efectul de sinceritate, pentru obținerea căruia e nevoie de un rafinament extrem”. O incontestabilă abilitate stilistică
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]