192,914 matches
-
multă gălăgie făcută de tinerele mame prin grajduri, care își chemau progeniturile ce abia se țineau pe picioare. Trebuiau alăptați de către îngrijitori până prindeau puțină putere să stea pe propriile picioare. Erau o frumusețe de vițeluși. Săndica, mai toată ziua stătea printre ei ca nu cumva să pățească vreunul ceva. Parcă erau proprii săi copii. Sosită acasă, Mircea o aștepta în fața casei mici. - Bună, iubito. Cum a fost astăzi? Câți „copilași” ai acum? - Cincisprezece. Am o văcuță care a făcut doi
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
aștepți la ceva special. - Nu-i nimic, dragule. Tot ce faci tu, faci cu dragoste și din dragoste. Ce m-aș face acum fără tine? și-l sărută afectuos luându-l de după gât, apoi i se cuibări în brațe, așa cum stătea așezat pe scăunelul cu trei picioare făcut de tatăl ei. - Ar trebui să discutăm și acest lucru. Vacanța se va sfârși oricât de lungă ni s-ar părea când încheiem anul școlar. Trebuie să mă întorc la Galați, în curând
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
Aristotel, Platon, Seneca. Doamne! De unde știau ei ce e în lume? Ne întrebăm, dar tot de la ei învățăm. v Lume multă, gălăgie. S-a deschis o pizzerie. Lume multă, furnicar, s-a deschis un cafe-bar. Vrei să cumperi un ziar, stai la coadă. La impozit când plătești, „lumea asta-i tare șoadă”, stai la coadă. Dar ce? Coada asta-i de mâncare, de-i atâta înghesuială? v Am mai scris vreo două rânduri, iarăși am căzut pe gânduri, consemnez iar în
FILE DE JURNAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/File_de_jurnal.html [Corola-blog/BlogPost/360881_a_362210]
-
întrebăm, dar tot de la ei învățăm. v Lume multă, gălăgie. S-a deschis o pizzerie. Lume multă, furnicar, s-a deschis un cafe-bar. Vrei să cumperi un ziar, stai la coadă. La impozit când plătești, „lumea asta-i tare șoadă”, stai la coadă. Dar ce? Coada asta-i de mâncare, de-i atâta înghesuială? v Am mai scris vreo două rânduri, iarăși am căzut pe gânduri, consemnez iar în jurnal, câte un fapt comun, banal. Căci de lucruri serioase lumea nu
FILE DE JURNAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/File_de_jurnal.html [Corola-blog/BlogPost/360881_a_362210]
-
turcul case, moschei aci și-a zidit, Stăpânea de prea mai mult ca și acas, De și credința în mai bine nu oferea răgaz... Iubea neamul și țara impanzindu-se în ea, Regasindu-se-n voința ce nu dorea să stea, O credință mai avea, lipitorile din ea a alunga, Ori de nu lichelele într-o casă arzând a le scruma! Referință Bibliografica: Mihai Viteazul! / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 926, Anul III, 14 iulie 2013. Drepturi de
MIHAI VITEAZUL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_viteazul_valerian_mihoc_1373795339.html [Corola-blog/BlogPost/342167_a_343496]
-
restul pe jos. Fiecare căra cu el un rucsac, o pătură și un sac de dormit. Câteodata dormeam pe afară, dar nu o făceam prea des, fiindcă niciodată nu știi când te va scula ploaia. În fiecare loc unde ajungeam, stăteam una-două săptămâni. Încercam să alegem destinațiile după programul festivalurilor de rock și jazz. Lucram ce găseam, împărțeam banii, mâncarea, băutura și drogurile. Am trecut prin școala din care am învățat America și am folosit tot ce a fost vreodată inventat
Sistemul lui Jimmy. O incursiune în lumea unui dealer de droguri by https://republica.ro/sistemul-lui-jimmy-o-incursiune-in-lumea-unui-dealer-de-droguri [Corola-blog/BlogPost/337829_a_339158]
-
reperat de aceștia, ei te calcă pentru a-ți lua banii și marfa și - de multe ori - te curăță. Nu trebuie să uiți niciodată că ești complet lipsit de protecție în lumea în care te miști și că trebuie să stai cât de mult poți în umbră. Ce care se lăcomesc la venituri mari ajung să ceară protecție, dar - odată cu asta - intri în bandă și devii o parte a unui sistem, cu care te poți scufunda. În toate statele, simpla posesie
Sistemul lui Jimmy. O incursiune în lumea unui dealer de droguri by https://republica.ro/sistemul-lui-jimmy-o-incursiune-in-lumea-unui-dealer-de-droguri [Corola-blog/BlogPost/337829_a_339158]
-
cumpărat de la alimentară doua sticle de vin "Grasă de Cotnari" și două de apă minerală, sărățele, alune decojite și două pachețele de stixuri din care știa că-i plac Alinei. Pentru că mama lucra toată noaptea, Alina l-a rugat să stea cu ea "până târziu, târziu, târziu... cât poți tu de târziu, chiar și până dimineața"! Uimit, Eugen a privit-o atent și a întrebat-o foarte serios: - Ești sigură? Chiar vrei să rămân cu tine toată noaptea? Vrei să dormim
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Florina demonstrează că este un medium experimentat. Intră repede în transă iar în încăpere se lăsă o liniște apăsătoare. Lucian își stăpânește cu greu nerăbdarea... Un timp, femeia pare să nu dea niciun semn, stă cu ochii închiși, de parcă ar dormi. Respiră regulat, adânc. Lucian se gândește că are timp, poate, chiar să-și mai pună un pahar... nu apucă, însă, a-l termina nici măcar pe primul, că femeia deschide ochii: - Dumneavoastră ați putea fi
IV de LIA BEJAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476623323.html [Corola-blog/BlogPost/374120_a_375449]
-
gutuile de-acasă schimbând etajul 5 Toamnă uscată - adăpătoarea plină de praf și pulbere 6 Joacă de toamnă- arici printre castane numărând puii Vasile Coniosi-Mestesanu` 7 Din largul mării val după val sfărâm-un apus de soare. 8 Doi maci stau pitiți- valuri întregi de spice în lanul de grâu. Chitoveanu Victoria` 9 Chilipir ratat: Grecia de vânzare și eu n-am un cent 10 Am doi poli de-un șnaps - topirea ghețarilor mă lasă rece Petru-Ioan Gardă` 11 Paradis pierdut
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_202.html [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
posibile, mă întorc asupra mea și a sonetelor prin care am trecut. Semnalez că dintre toți prietenii apropiați eram singurul care aveam telefon. Ceea ce făcea că iarna, când gerul crăpa pietrele Capitalei, Tudor George și Pâcă veneau la mine, unde stăteau de dimineața, până seara. Ei bine, ca să ne umplem timpul, ne jucam „de-a sonetul”, pe rime date. Nu-mi amintesc durata fixată scrierii, dar când se făcea inventarul celor trei creații, Tudor George era, inevitabil, primul care termina tema
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
de acum. La dezvăluirea copilăroasă asistența mustăci numai. În linia glumiței suportate, Agripina adăugi cu calm nedisimulat: -O să-l privim, de vreți și voi, mâine dimineață! I-a plăcut și Lixandrei când l-a văzut întâi. Haideți, nu mai stați! le-ndemnă ea luându-le-o înante ca să desferece minunea. Le urmai cu săcăteul doldora din care-mi sustrăsesem pofticioasă două pere ce-abia-ncăpuseră în căușurile spațioase ale mâinilor mele, mirându-mă de inepția celui care-i sugerase codul de la intrare
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
pentru ce Arthur plecase de-acasă... Să fi fost cam un an de când tata ne lăsase de izbeliște. Era într-o zi de septembrie însorit dezmințind venirea toamnei, când ne pomeniserăm cu el acasă, vesel, ca și când nimic nu se-ntâmplase. Stătuserăm la masă, apoi ne invitase la o plimbare duminicală în Cișmigiu. Îi făcuserăm jocul, mai mult mama. Eu, ușor ambalată de siguranța cu care se purta, abia, abia m-abțineam să nu-l taxez. Banca pe care stăteam era ocrotită
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
se-ntâmplase. Stătuserăm la masă, apoi ne invitase la o plimbare duminicală în Cișmigiu. Îi făcuserăm jocul, mai mult mama. Eu, ușor ambalată de siguranța cu care se purta, abia, abia m-abțineam să nu-l taxez. Banca pe care stăteam era ocrotită de un castan rămuros din care începuseră demult să pice ghiulele. Chiar ne-amuzaserăm când una ma pocnise drept în creștet. Ne amintirăm așa cum strângeam castane toamna fie pentru școală, fie pentru casă. Mama le așeza printre hainele
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > VASILICA Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1733 din 29 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vasilica stătea așezată pe bordura de piatră a gardului din apropierea terasei, trăgând în piept fumul care se înălța de pe grătarul încins. Îi putea vedea pe cei câțiva clienți cum învârteau micii prin muștarul auriu, lăbărțat pe cartoanele ondulate înmuiate de zeama fierbinte
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
putrezit: - Fiecare om își alege drumul în viață, iar tu ai ales un drum greșit, nebuno! Nu era mai bine să-ți vezi de școală și să ajungi, cine știe, într-un oraș mare, pe banii tăi și să nu stai în spinarea bătrânei să îți crească ea copiii dintr-o amărâtă de pensie, în timp ce tu îi torni unul după altul? Cel puțin nu îi nenoroci și pe copiii ăștia! Se gândise mult la vorbele asistentei, ura cuibărindu-se în sufletul
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
pe nimeni. El zâmbi din nou și începu să-i povestească despre capitală, despre străzi, despre magazine, despre terase, cu privirea alunecându-i ușor peste trupul ei. Fata îl privi, uitând pentru o clipă să mestece. I se părea că stătea de vorbă cu un alt fel de bărbat, care nu semăna nici cu tractoristul care o înghesuise zilele trecute în poarta cimitirului și nici cu paznicul care o chema la el de fiecare dată când se simțea singur. Omul din fața
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
de gumă cu care era încălțată și pe care-i șterpelise de la bătrână. Bărbatul ridică o mână cu unghii curate și o mângîie pe față, conștient de felul cum îl privea ea: - Ai fugi cu mine în capitală? Vasilica nu stătu prea mult pe gânduri. I se oferea o șansă și n-avea să o rateze, pentru nimic în lume. Alergă acasă, se spălă pe fugă în găleata cu apă pentru băut, se schimbă cu hainele cele mai bune pe care
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
-i cum putea vedea pe ea cei doi viitori copii. Nu îi păruse rău că pentru consultația aceea modificase prețul pantofilor cu zece lei timp de două săptămâni. Nu îl considera furt, oricum patronul o plătea prea puțin pentru cât stătea ea în soare, în ploaie sau în frig, doar cu o umbrelă veche și zdrențuită deasupra capului. Nicu întârzie în seara aceea și mai veni și afumat. Nu îndrăzni să-i spună nimic, știind că atunci când ea începea să-i
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
următoare o luase de mână și o dusese într-un cabinet deschis la parterul unui bloc. Până să înțeleagă prea multe, Vasilica fu ridicată pe un pat și curățată pe interior, cum ai curăța un porc abia tăiat de Ignat. Stătuse încremenită, cu picioarele ridicate pe brațele metalice, reci, fixate de pat, privindu-l fix pe Nicu, care îi zâmbea la fel ca în ziua în care îl întâlnise pe terasă. - Ce căutai în poșeta mea? - Aveam nevoie de niște bani
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
distrară atât de bine, încât fata simți că poate să aibă o discuție deschisă cu bărbatul în ceea ce privea viitorul lor. Ghemuită la brațul lui sub umbrela neagră, îl trase ușor spre ea, privindu-l în ochi. El îi zâmbi: - Stai să vezi ce poze vor ieși! Chiar ești drăguță! Știi ce am să fac cu poza aia în care ți se vede tot corpul? Am să o arăt nevestei mele când mă voi însura, să vadă și ea ce femei
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1443496892.html [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
câine... Porumbii din Gruiu Pleșciorii au fost păziți în tot acest timp de către Ursei, un câine roșu ca focul și rău nevoie mare, pe care inițial l-am luat cu împrumut de la Mitu lu’ Niculcea, dar care, obișnuindu-se repede, stătea mai mult la noi decât pe Mal la stăpânul lui de drept. Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
câine... Porumbii din Gruiu Pleșciorii au fost păziți în tot acest timp de către Ursei, un câine roșu ca focul și rău nevoie mare, pe care inițial l-am luat cu împrumut de la Mitu lu’ Niculcea, dar care, obișnuindu-se repede, stătea mai mult la noi decât pe Mal la stăpânul lui de drept.Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
școală și, prin dreptul bisericii și al MAT-ului, am văzut un cățeluș care tot alerga în sus și-n jos pe drum, schelălăind cu jale. Răbăgioaia, nevasta lui Răbăgel, cel cu Baba, iapa aceea chioară, văzându-mă că tot stau și-l privesc, mi-a spus la un moment dat: - Marinică, mamă, ia tu cățălu’ ăsta acas’ că paică știu că voi nu măi aveț’ câine, de az’dimineață tot aleargă așa încoace șî-nco- lo scherlăin’, crez că s-a
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
școală și, prin dreptul bisericii și al MAT-ului, am văzut un cățeluș care tot alerga în sus și-n jos pe drum, schelălăind cu jale. Răbăgioaia, nevasta lui Răbăgel, cel cu Baba, iapa aceea chioară, văzându-mă că tot stau și-l privesc, mi-a spus la un moment dat:- Marinică, mamă, ia tu cățălu’ ăsta acas’ că paică știu că voi nu măi aveț’ câine, de az’dimineață tot aleargă așa încoace șî-nco- lo scherlăin’, crez că s-a
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]