1,428 matches
-
înlocuite de o precizie electronică a aparatelor. Folclorul medical, eroii sistemului, credințele și ideologiile dominante toate acestea au trecut în desuetudine sau s-au transformat radical. În același mod, reforma penitenciară începută în Țările Scandinave acum patru decenii a transformat stabilimentele de pedeapsă în instituții custodiale civile moderne, făcînd să dispară argoul deținuților, ritualurile interne și valorile pe care s-au bazat vreme de aproape 200 de ani. Metodologia Relațiile dintre cultură și civilizație în mediul penitenciar sînt însă mult mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
propriu al oricărui simbol."23 Închisorile sînt deci construite simbolic, încărcate cu sensuri multiple (divergente uneori pentru anumite categorii de cetățeni). Aceste rețele de semnificații se dezvăluie lumii treptat. Cunoașterea sensurilor lor se face gradual, pe măsura inițierii în tainele stabilimentelor carcerale. Pentru Carl Gustav Jung24, simbolul este energia unui arhetip, constelația conținuturilor conștiente ale psihismului prin care se produce procesul de compensare, adică de conștientizare într-o formă camuflată a altor conținuturi, rămase suspendate în subconștient datorită cenzurii. Această conștientizare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ținute într-un loc restrîns, ci persoane cu anumite nevoi, anumite caractere și temperamente care tind natural să se manifeste 34. Supraaglomerate, cu o medie de peste 1.000 deținuți într-o închisoare (existînd și peste 2.000 de arestați în stabilimentele din capitalele zonelor geografice: București, Iași etc.), penitenciarele românești au o patologie specifică, favorizată de arhitectura primitivă. Efectele arhitecturii carcerale asupra creării unui climat psiho-social anormal au fost demonstrate de Phillip Zimbardo în 1971, în experimentul închisorii pirandelliene, cunoscut la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Stanford (în funcție de stabilitatea emoțională, sănătatea fizică, maturitatea și gradul de cunoaștere a legilor) 10 persoane care au fost puse să joace rolul deținuților și 11 persoane care au jucat rolul gardienilor. Puși să locuiască în condițiile reale ale închisorii (în stabilimentul de la Palo Alto din California), studenții au intrat curînd în rolurile atribuite, ajungînd la manifestări agresive de ostilitate și cruzime atît de avansate încît experimentul a fost oprit în a șasea zi, deși trebuia să dureze 2 săptămîni. "Patologia observată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Slovacia etc.) care pun un accent exagerat pe siguranța locurilor de detenție, în detrimentul programelor de recuperare. Este de mult știut că, pentru a ascunde mizeria fenomenelor care se petrec în interiorul zidurilor, sărăcia sau absența programelor reeducative, abuzurile și corupția autorităților, stabilimentele penitenciare s-au izolat tot mai mult de societate. Printr-o abilă deturnare de fonduri, mare parte din sumele primite de la bugetul statului au fost canalizate către sporirea siguranței, achiziționării de noi mecanisme de represiune: arme tot mai sofisticate, sisteme
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se poate reforma în închisori dacă nu se obține adeziunea personalului penitenciar... Toate reformele trebuie să ia în calcul necesitatea sporirii funcționarilor penitenciari."180 Deși raportul deținuți-supraveghetori este în Franța de 2,3, Comisia Senatului privind închisorile 181 declara că "stabilimentele penitenciare suferă de un subefectiv cronic". Este vizibil pentru oricine analizează situația penitenciarelor românești că numărul personalului a crescut în ultimii 5 ani într-o proporție mai mare decît a scăzut numărul deținuților, la fel cum au crescut și beneficiile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lor la deciziile care le afectează viața, la o creștere a nivelului de cultură și educație școlară, la un respect mărit față de personalitatea și nevoile celorlalți, în paralel cu o eficientizare a activităților și o reducere a cheltuielilor bugetare. Penitenciarele Stabilimentele de pedeapsă La începutul anului 2005 în România funcționau 36 de penitenciare, din care: 9 de maximă siguranță, în care există și secții închise și semideschise: Aiud, Arad, București-Jilava (de tranzit și prevenție), București-Rahova, Craiova, Gherla, Iași, Mărgineni, Poarta Albă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
după 1990 au fost sortite eșecului, atît din cauza modului defectuos de repartizare a fondurilor, cît și a furturilor organizate, sistematice. Presa a relatat că în anii 1992-1996 au crescut mult mai mult spațiile de cazare din vilele angajaților decît din stabilimentele de pedeapsă. Dependența cvasitotală de bugetul statului și managementul defectuos au adus închisorile la un nivel mai grav chiar decît cel dinainte de 1989. Alimentarea defectuoasă cu apă caldă și cu apă rece în fiecare celulă; lipsa centralelor termice proprii și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de depozitare a bunurilor personale; primitivismul spațiilor de cazare; lipsa spălătoarelor și a mașinilor automate de spălat, a atelierelor și a sălilor cultural-educaționale; absența terenurilor de sport; inexistența vorbitoarelor intime; lipsa sistemelor de ventilare a aerului toate acestea au caracterizat stabilimentele penitenciare post decembriste și le mai caracterizează încă într-o mare măsură. "Condițiile de viață într-o închisoare se numără printre factorii importanți care determină sensul de autostimă și demnitate a deținutului. Locul unde el sau ea doarme, ceea ce lui
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau trebuie să ceară voie gărzii (sau uneori să pledeze pentru acest lucru) ori de cîte ori are nevoie s-o folosească, toate acestea au o extraordinară influență asupra bunăstării fizice și mentale a lui sau a ei."185 Localizarea stabilimentelor este un criteriu esențial al calității lor. Ea condiționează o bună parte a vieții de detenție, ca și concepția opiniei publice despre închisoare. Excluderea lor din orașe marchează simbolic identificarea lor ca gropi de deversare a deșeurilor umane, a rebuturilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
opune înseamnă a muri lent de foame. Vechiul dicton cine nu muncește nu mănîncă a fost înlocuit de altul nou: cine nu ascultă nu mănîncă". Monopolul angajărilor, al controlului, al resurselor, în care guvernul este unicul patron și proprietar al stabilimentelor carcerale și unicul gestionar al destinelor unei populații de mărimea unui oraș, și-a dovedit ineficiența. Pentru că puterea înseamnă, de obicei, putere de coerciție John Milton: "Îndelungata prezență a puterii îi corupe chiar și pe oamenii cei mai onești", Montesquieu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îi poate fi oferită doar de către alte autorități externe, înzestrate cu puterea necesară. Acesta este domeniul în care coerciția unui individ de către altul nu poate fi împiedicată decît prin amenințarea statului cu coerciția. Punerea în discuție a proprietății statului asupra stabilimentelor de pedeapsă a stîrnit indignarea unanimă a angajaților de la toate nivelurile ierarhice. Modelele alternative au fost respinse cu vehemență. Numeroase critici au fost aduse penitenciarelor private, penitenciarelor mînăstirești și celor aflate în subordinea primăriilor, consiliilor județene și universităților. În articole
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sub pragul de 10% au impulsionat Bisericile catolice și protestante să solicite trecerea în administrarea lor a cît mai multor închisori. În SUA se estimează că în următorii ani între 5 și 10% din arestați își vor executa pedeapsa în stabilimente monahale. Tot o pondere asemănătoare vor deține și închisorile private, în general cele de mici dimensiuni. Iar închisorile marilor metropole vor trece în administrarea (sau coproprietatea) centrelor universitare, care le vor utiliza ca loc de efectuare a practicii studențești și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în folosință (ca și cea de la Rahova, București), este un exemplu clar al perseverării într-o viziune totalitară despre pedeapsă, modelul arhitectonic adoptat fiind copiat după închisorile dărîmate acum în mai toată Europa. În ciuda eforturilor bugetare uriașe, există încă numeroase stabilimente aflate în condiții foarte proaste, ce necesită urgent demolarea, orice modernizare fiind inutilă. Cele mai degradate închisori sînt Jilava, Codlea, Baia Mare, Poarta Albă, Vaslui, Tichilești, Aiud, Botoșani, Brăila, Craiova, Pelendava, Deva, Drobeta, Focșani, Iași, Mărgineni, Slobozia, Tîrgșor, Tîrgu Jiu, Timișoara
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
instalațiile electrice, termice și sanitare, sistemele de ventilare și canalizare, ci și refacerea drumurilor de acces la ele, construcția unor clădiri auxiliare necesare (cluburi, băi, biblioteci, săli de cursuri, depozite etc.). Iar reparațiile necesită cheltuieli mai mari decît construcția unor stabilimente noi. Soluțiile adoptate în ultimii ani s-au dovedit ineficace, unitățile dezafectate preluate de la Ministerul Apărării neavînd apă curentă, gaze, canalizare, costurile de refacere fiind mari, iar rezultatele nesatisfăcătoare (este cazul fostelor unități militare de la Valu-lui-Traian, Movila Vulpii, Teleajen). Toate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
drogaților și al bolnavilor psihici care inhalează tot felul de substanțe toxice (prenadez, lac de mobilă, vopsea etc.). Ei s-au alăturat astfel celorlalți consumatori de droguri legale (alcool, tutun, diverse medicamente), fenomenele de politoxicomanie fiind majore în mai toate stabilimentele. Interzicerea drogurilor în penitenciare, chiar și a celor legale, duce la căutarea unor substitute mai nocive pentru sănătate (alcool făcut din loțiune de bărbierit, țigări făcute din paie etc.), agravînd și mai mult bolile deja existente. Chiar dacă nu deținem date
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
timpul și îi face să vorbească și despre altceva. Dacă școala le repugnă și în închisoare, educația este pentru ei vitală. În primul rînd, pentru a înțelege procesul la care sînt supuși, legile care le permit reducerea pedepsei. În toate stabilimentele există deținuți care citesc cu atenție legile și dau în judecată statul, penitenciarul, victimele, familiile, cunoștințele pentru obținerea anumitor beneficii. Deținuții care au "afaceri" (procese judiciare în curs) sînt priviți cu respect de către ceilalți și ajutați să înțeleagă mai bine
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
practicate decît de un număr mic de indivizi, dintre activitățile recreative rămase cel mai mult seduce televizorul. Știrile îi captivează nu atît pentru că îi țin conectați la lumea exterioară închisorii, cît mai ales pentru că îi informează despre viitorii clienți ai stabilimentelor și despre mersul proceselor unor colegi. Relația arestaților cu presa este una ambivalentă și tensionată 229. Transmisiunile unor știri sau reportaje din închisori pervertesc realitatea (așa cum o văd ei) sau ascund multe lucruri importante, maculîndu-le și mai mult imaginea publică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din pușcării, s-a extins la întregul cîmp juridic (tribunale, poliție, case de arest preventiv, firme și instituții dependente), schimbările fiind acum la doar un an de la funcționare greu de oprit. Reportajele din închisori, făcute de deținuți, duplexurile între diverse stabilimente, transmisiunile în direct din sălile de judecată, instantaneele din beciurile poliției (dotate cu camere de luat vederi), anchetele privind personalul toate acestea au antrenat schimbări uriașe. Meseria de reporter a devenit una din cele mai căutate specializări în penitenciare. O
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care reprezintă principalul factor de frînă în modernizarea sistemului carceral. O administrare europeană ar avea rolul de control al modului în care sînt aplicate legile, nu și pe acela de colectare a fondurilor publice și de distribuire a lor către stabilimentele penale. Această atribuție a deschis poarta corupției la vîrful sistemului, favorizînd apoi generalizarea ei pînă la cele mai mici niveluri ierarhice. Trecerea închisorilor în subordinea mai multor instituții publice și private va duce fie la desființarea administrației naționale, fie la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
feminină / 124 Rata minorilor arestați / 126 Statutul juridic al deținuților / 133 Repartiția deținuților după infracțiuni / 135 Structura deținuților după durata pedepselor / 139 Evadările din închisori / 141 Sinuciderile și decesele / 143 Personalul penitenciar / 145 Alți indicatori privind populația / 148 Penitenciarele / 151 Stabilimentele de pedeapsă / 151 Gradul de ocupare instituțională / 156 Suprafața locuibilă / 161 Dotările celulelor și bunurile deținuților / 163 Spațiul administrativ / 168 Sancțiunile și pedepsele / 172 Alți indicatori privind penitenciarele / 177 Serviciile/ 178 Hrana / 178 Asistența medicală / 181 Educația / 186 Munca / 189
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
arătător la buze, îl pup fără zgomot, apoi îl duc spre buzele ei și le ating ușor. Nici nu tresare. Mă întind lângă ea și închid ochii. Cică niște cronicari Magazinul e foarte bine aprovizionat. Azi sunt reduceri substanțiale, așa că stabilimentul e plin. Oamenii stau cuminți la coadă. Vânzătoarea pune marfa în pungi și așază pungile pe cântar. Apoi înmulțește numărul de kilograme cu patru. Clienții numără bancnotele cu atenție, apoi își primesc produsele. Eu am venit la vânătoare. Știu exact
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
tine, dar patul e gol. Hm. Am uitat că azi trebuia să te trezești devreme. Mă ridic și mă duc să mă spăl pe dinți. Exces de zel Hotelul e o ruină. Sunt doar vreo douăzeci de oameni în tot stabilimentul. Și toți au fețe de prim secretari. Ceafă lată, pantaloni de ofițer, nasul roșu. O fi vreun congres al mafioților din politică. De fapt nu. Exagerez. Aici nu găsești crema, spuma și unguentul. ăia stau în Mamaia, la o fiță
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
fel de vilă cam rusticană, pe o stradă de pe culmea dinspre Valea Mureșului, pe partea ei dinspre oraș; pe partea cealaltă, se aflau un important sanatoriu de boli pulmonare, cu fața camerelor spre vale (mă impresionau, plimbându-se prin parcul stabilimentului, pacientele tinere și gălăgioase în halatele lor cărămizii), „castelul“ lui Albini, Liceul „Titu Maiorescu“, unde am fost înscris și eu în clasa a treia, și „cimitirul eroilor“, unde asistam și noi, școlarii, la ceremonie, cu ocazia „Zilei eroilor“. În călătoriile
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de la sfârșitul Evului Mediu și până în prezent). Hamm: Breer & Thiemann (după World Biographical Information System, Deutsches Biographisches Archiv, I serie, f. 339). Zanne, Iuliu A. (1900). Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia. București: Editura Librăriei Socecu, Stabilimentul Grafic I.V. Socecu. Vol. VIII. Abstract Franz Ludwig Maria August freiherr von Haxthausen-Abbenburg, an westphalian nobleman, started a journey throughout Russia in 1843, at the invitation of the Tsar, with the intention of studying the situation of the peasantry. In
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]