2,413 matches
-
fost prilejuită de desființarea comitetelor naționale ale minorităților, structuri politice inițiate de Partidul Comunist pentru a le folosi drept „curea de transmisie” a politicii sale În cadrul fiecăreia dintre aceste minorități. Momentul politic este foarte special, fiind vorba despre apogeul terorii staliniste În toate sectoarele, cu precădere În rândul naționalităților. Dacă am folosi pentru o clipă limbajul stalinist, am spune că este vorba de „momentul de maximă ascuțire a luptei de clasă”. Atmosfera este și mai grea din cauza fundalului: procesul xe "Slansky
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
le folosi drept „curea de transmisie” a politicii sale În cadrul fiecăreia dintre aceste minorități. Momentul politic este foarte special, fiind vorba despre apogeul terorii staliniste În toate sectoarele, cu precădere În rândul naționalităților. Dacă am folosi pentru o clipă limbajul stalinist, am spune că este vorba de „momentul de maximă ascuțire a luptei de clasă”. Atmosfera este și mai grea din cauza fundalului: procesul xe "Slansky"Slansky, Încheiat În octombrie 1952, și ancheta doctorilor evrei, ce a fost anunțată public În preziua
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
termenul sionist se poate aplica, fără probleme, unui rabin ortodox - profund antisionist - precum Israel xe "Portugal"Portugal, unei organizații de asistență evreiască, precum Joint Distribution Committee, ce avea o bogată istorie conflictuală cu sionismul, sau unor lideri comuniști de tip stalinist, căzuți pentru moment În dizgrație, ca Sandu xe "Lieblich"Lieblich sau Emil xe "Calmanovici"Calmanovici. Demn de subliniat este faptul că sionismul era prezentat complementar cu „cosmopolitismul”, alt „păcat” fundamental al epocii, ce era definit ca „predica ipocrită În favoarea negării
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
să Înceapă o lungă colaborare cu viitorul șef al Partidului, Nicolae xe "Ceaușescu"Ceaușescu. Sub conducerea acestuia, xe "Lupu"Lupu avea să devină un „activist al dosarelor”. Așa cum Îl descrie Vladimir xe "Tismăneanu"Tismăneanu, xe "Lupu"Lupu a fost „un stalinist din categoria pură și dură, oțelit În atâtea conspirații și manevre secrete”3. Nici În conducerea organelor locale de partid, ce constituie un loc deosebit de important În structura de putere comunistă, nu puteau fi găsiți mulți evrei. Astfel, În 1955
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
veni americanii”. Activizarea căutării direcțiilor de schimbare poate fi fixată însă o dată cu criza cronică a proiectului comunist. Declanșatorul unui asemenea proces a fost încercarea de liberalizare (perioada „dezghețului”), inițiat de critica devastatoare la care Hrușciov, în 1956, a supus comunismul stalinist. În România, anii ’60 sunt caracterizați de o puternică presiune de democratizare, cele mai spectaculoase forme fiind: lupta împotriva cultului personalității, eliberarea culturii de schemele rudimentare ale proletcultismului, creșterea libertății intelectuale, inițierea criticii marxismului dogmatic. Despărțirea ostentativă de Uniunea Sovietică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
apoi razele imitative. Ciclul este fără sfîrșit. Restul decurge în mod natural. Dacă imitația purcede din invenție, atunci fiecare grup, fiecare societate purcede dintr-un individ multiplicat în sute de mii sau milioane de exemplare creștinii îl copiază pe Isus, staliniștii sînt un facsimil al lui Stalin după cum, de altfel, o arată și numele. Pentru membrii unui grup, similitudinea va fi așadar efectul de repetare a gîndurilor, sentimentelor, comportamentelor unui membru al respectivului grup, care joacă atît rolul de model spiritual
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Direct proporțional, desigur, cu teroarea pe care o inspira, mai eficientă din acest punct de vedere decît bunăstarea pe care ar fi adus-o regimul său. "Am impresia, scria filosoful sovietic Zinoviev care a și cunoscut această perioadă, că epurările staliniste au făcut mai mult pentru divinizarea dictatorului decît politica lui tenace care viza să scadă cu cîteva copeici prețurile alimentelor"271. Și nu s-a întîmplat așa doar în interiorul Rusiei. Și în exterior a fost glorificat de poeți, scriitori și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să continue în mod organizat în zilele următoare, după identificarea de către Securitate și Miliție a principalilor protestatari. Până la încheierea arestărilor, aparatul de propagandă nu a funcționat în gol, ci a organizat celebrele ședințe de înfierare, în cel mai tipic stil stalinist al anilor ’50. În cadrul ședințelor de partid inițiate încă din 15 noiembrie și care vor fi reluate pe tot parcursul lunii, apoi și în decembrie, muncitorii protestatari sunt catalogați drept „huligani”, „derbedei”, „vandali”, „indivizi certați cu legea”, care au comis
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de un schingiuit, scenă care pledează pentru faptul că torționarii comuniști români din 1987 nu schingiuiau la întâmplare, ci după metode bine studiate, brutalitatea metodelor poliției secrete din România modificându-se prea puțin (sau chiar deloc) față de așa-zisul stil stalinist criticat în anii de liberalizare (1965-1970). Dimpotrivă, torționarii din 1987 erau frații (dacă nu cumva gemeni ai) celor care practicaseră schingiuiri și agresiuni pe deținuți politici în timpul obsedantului deceniu: „Pe vremea aceea, la Miliție, în orice birou din Miliția română
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care se solicita sprijinirea protestatarilor. Alți câțiva studenți împart, în aceeași perioadă, manifeste în sprijinul muncitorilor. Se vor mai face câteva arestări (în total au fost șapte), apoi studenții respectivi sunt exmatriculați și condamnați în ședințe universitare lărgite, după tipicul stalinist de odinioară. Studenții vor fi anchetați și apoi expediați în orașele de origine, fiind supravegheați și timorați împreună cu familiile lor. Securitatea a evitat să ia măsuri mai drastice, tocmai pentru a nu scoate în evidență solidaritatea studenților cu muncitorii. Procesultc
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și schingiuiți de milițieni și securiști. Torturile la care au fost supuși seamănă cu cele aplicate în cazul muncitorilor de la Brașov, din 1987, semn că aparatul de represiune nu numai că folosea același metode, dar acestea erau în stilul brutal stalinist specific anilor obsedantului deceniu - de la amenințări verbale obscene la bătăi de anvergură, soldate cu maltratarea victimelor, cărora li se dădea senzația că vor fi mai apoi lichidate prin împușcare. Au fost femei care au relatat atmosfera vulgară în care, indiferent
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sus în jos, condusă de un grup restrâns de comuniști reformiști, anticeaușiști într-o direcție gorbaciovistă (deși reformiști, aceștia, subliniază analistul, sunt mult mai conservatori decât omologii lor din alte țări foste comuniste, unii dintre ei având chiar un trecut stalinist de notorietate); și o revoluție de jos în sus, a României profunde, cu caracter anticomunist, nu doar anticeaușist. Dacă cea dintâi a fost elaborată, cea de-a doua a fost spontană și haotică, dar sinceră; dacă cea dintâi le-a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
permis ca mitingul din 21 decembrie de la București să degenereze într-o critică la adresa regimului, filmată pentru toată țara; 3. Securitatea nu numai că nu a asigurat fuga cuplului Ceaușescu, dar l-a abandonat în mod vizibil. Ziaristul acuză procesul stalinist al cuplului Ceaușescu, considerându-l a fi un asasinat, o mascaradă, o parodie de proces. De asemenea, îi acuză pe noii patroni ai Puterii ca fiind formați riguros în stalinism (Silviu Brucan, Ion Iliescu), considerând că evenimentele din decembrie 1989
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
spectacol revoluționar” cu „genocid” și „teroriști”, regizat din timp, dar și adaptat pe parcurs. Apoi, ca într-o piesă de teatru, autoarea inventariază cincisprezece personaje esențiale ale complotului (p. 8): 1. Silviu Brucan (eminența cenușie a conspirației, catalogat drept „vechi stalinist”); 2. Ion Iliescu („bonz al PCR, repudiat de Ceaușescu și comunist reformist”, pionul central al complotului); 3. Ștefan Gușe; 4. Nicolae Militaru („omul Moscovei la București”); 5. Victor Athanasie Stănculescu; 6. Petre Roman („membru al aristocrației roșii”, „complotist împreună cu Iliescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
contrarevoluție totalitară de extremă stângă, cu caracter represiv” (p. 246). Intoleranța noului președinte al României față de orice formă de opoziție politică, boicotul presei independente, războiul împotriva intelectualilor, reconvertirea Securității în Serviciul Român de Informații indică o tendință totalitară de inspirație stalinistă („cine nu este cu noi, este împotriva noastră”) a noului regim. Într-o altă carte (Fața nevăzută a lucrurilor..., 1999), Doina Cornea sintetizează cocteilul astfel: a fost „o revoltă populară autentică și o lovitură de stat paralelă pregătită dinainte (sub
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
normele de conviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cel două regiuni totalitare ale Europei a rămas cunoscut în istorie ca actul prin care sistemele dictatoriale stalinist și hitlerist au pus în practică planurile lor expansioniste, care au condus la declanșarea celui de-al doilea război mondial. Pactul Ribbentrop-Molotov a constituit, în realitate, apogeul colaborării între Uniunea Sovietică și Germania. Omenirea, deși bănuia, avea să afle mult
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
România nu a cedat aceste două provincii care sunt trup din trupul său, ci doar le-a evacuat sub amenințare. Fărâmițarea ulterioară a teritoriului anexat, prin punerea părților lui de Nord și Sud sub administrația Ucrainei, a constituit continuarea politicii staliniste de deznaționalizare forțată a provinciilor locuite de români. Toate aceste acte, ca de altfel și celelalte acțiuni de forță întreprinse în spațiul geografic dintre Marea Baltică și Marea Neagră, ca urmare a înțelegerilor rezultate din Pactul Ribbentrop-Molotov, au constituit o manifestare pregnantă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și Marea Neagră, ca urmare a înțelegerilor rezultate din Pactul Ribbentrop-Molotov, au constituit o manifestare pregnantă a politicii imperiale de anexiune și dictat, o agresiune fățișă împotriva suveranității și intereselor naționale vitale ale unor state vecine, membre ale Ligii Națiunilor. Acțiunea stalinistă a constituit, de asemenea, o încălcare gravă a normelor de conduită a statelor în relațiile internaționale, a obligațiilor asumate prin Pactul Briand-Kellog din 1928 și Convenția privind definirea agresorului din 1933 de la Londra. Statele și popoarele Europei au luat act
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu forța și critica crearea blocurilor militare și cursa înarmărilor. Acest pact a permis coordonarea acțiunii țărilor socialiste în favoarea coexistenței pașnice, menținerii democrațiilor populare într-un sistem controlat opririi procesului de desatelitizare a țărilor membre, proces care era contrar politicii staliniste. Pactul de la Varșovia s-a dizolvat la 25 februarie 1991. Conceput ca un instrument în serviciul politicii sovietice, el nu a mai putut supraviețui consecințelor perestroika. Structurile politice și militare au fost lichidate, inclusiv Comitetul politic consultativ. Dispariția Pactului de la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și modificat-o atunci când era necesar. Pe vremea lui, sistemul s-a dezvoltat la maximum, atât la nivel ideologic, cât și teritorial, în așa fel încât sfera sa de influență acoperea majoritatea aspectelor existenței. Până și genetica se supunea doctrinei staliniste. Nu toate științele au putut fi subjugate cu același succes, dar savanții erau cel puțin constrânși și contactul lor cu tinerii era limitat prin faptul că nu aveau voie să predea în universități, fiind obligați să lucreze doar la Institutele
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
generale ale comunitarismului 177 3.2. Feminismul comunitarian 178 3.3. Critici ale feminismului comunitarian 181 PARTEA A TREIA Comunism, postcomunism Capitolul VI - Comunismul: emanciparea prin muncă și patriarhatul de stat 185 1. Există un feminism comunist? 185 2. Modelul stalinist 189 2.1. Feminismul este deviaționism 189 2.2. Denaturarea familiei și vieții private 192 3. Comunismul românesc 195 3.1. Protofeminism și antifeminism: propaganda emancipării și reculul acesteia în România 195 3.2. Politicile de gen: între ideologia egalității
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
feministăxe "„feministă" în comunism, inclusiv în cel românesc, gândire încă nedrept de puțin explorată. Și, de bună seamă, a existat o concepție despre emanciparexe "„emancipare", legată fundamental de munca productivă. Mă voi referi în continuare în mod preponderent la modelul stalinist și la cazul mai cunoscut și mai apropiat, cel al comunismului românesc, chiar dacă uneori voi face trimiteri și la alte regimuri comuniste, în special din Europa. Din perspectiva teoriilor feministexe "„feminist", comunismul poate să fie înțeles nu doar prin macropolitici
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Marxxe "„Marx,Karl", o „falsă conștiință a realității”. Cum vom vedea însă, în comunismxe "„comunism" a fost posibilă o „agendă politică protofeministă” confiscată de către statxe "„stat". Ținând cont de situația aparte a României, am ales în tratarea mea asocierea modelului stalinist și a comunismului românesc. Alte țări comuniste treceau printr-un proces serios de destalinizare, în timp ce, sub lozinca independenței față de Uniunea Sovietică, România se staliniza în variantă autohtonă. Este explicabilă astfel întârzierea noastră istorico-politică. În celelalte țări (cu excepția Iugoslaviei, care a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a avut un parcurs diferit, și a Albaniei mereu izolate și dictatoriale), perestroikaxe "„perestroika" a început în 1985 când România era la apogeul dictaturii și al cultului personalitățiixe "„cultul personalității" conducătorului și al soției sale. 2. Modelul stalinisttc "2. Modelul stalinist" 2.1. Feminismul este deviaționismtc "2.1. Feminismul este deviaționism" Dacă putem vorbi despre un feminism marxist, nu putem vorbi despre un feminism leninist, stalinist sau despre unul sovietic. Aceasta înseamnă un recul serios după ce gândirea marxistă și socialistă a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
al cultului personalitățiixe "„cultul personalității" conducătorului și al soției sale. 2. Modelul stalinisttc "2. Modelul stalinist" 2.1. Feminismul este deviaționismtc "2.1. Feminismul este deviaționism" Dacă putem vorbi despre un feminism marxist, nu putem vorbi despre un feminism leninist, stalinist sau despre unul sovietic. Aceasta înseamnă un recul serios după ce gândirea marxistă și socialistă a tratat problematica egalității de gen (Engelsxe "„Engels,Friedrich"6, Babel). Babel, în lucrarea Femeia și socialismulxe "„socialism" (1879), relevă chiar faptul că, dincolo de existența proprietății
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]