4,381 matches
-
este folosit în cadrul psihologiei clinice pentru completarea informațiilor obținute cu ajutorul altor metode. În acest tip de interviu, în care subiectul răspunde la un set de întrebări strict ordonate, implicarea personală este minimă. În această categorie pot fi incluse interviurile clinice, standardizate, cu scop diagnostic, utilizate de psihiatri și de psihologi. Conform lui Wiens, 1990 (apud Kaplan & Sadock, 1994)33, ghidul unui interviu clinic semistructurat cuprinde următoarele teme: a) Date de identificare: nume, prenume, sex, vârstă, adresă, loc de muncă, profesie, status
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nivelul de analiză al comportamentului și de obiectivele (clinice, de cercetare științifică etc.) evaluării acestuia, în cazul în care este utilizată observația, vor surveni următoarele etape: 1. Selectarea și definirea comportamentului-țintă în termeni concreți, observabili. 2. Utilizarea unor proceduri sistematice, standardizate, pentru observarea comportamentului și înregistrarea observațiilor într-un anume fel. Pentru utilizarea caracterului sistematic al observației se vor utiliza grilele de observație, devenind grile de "lectură" a realității observate și care transformă observația într-un "demers rațional" (Mucchielli, 1974, apud
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Distincția rămâne însă valabilă în ceea ce privește majoritatea informațiilor pe care le oferă cele două tipuri de probe. Testul interpretării petelor de cerneală, creat în 1921 de Rorschach este dintre metodele proiective cel mai utilizat în clinică. El constă în 10 planșe standardizate conținând pete de cerneală alb-negru și color, simetrice față de mijlocul planșei și care sunt prezentate subiectului în ordine, de la 1 la 10, cu instructajul de a spune examinatorului cu ce seamănă, ce ar putea fi sau la ce-l fac
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
împotriva artei, după cum există și un antisemitism popular (Milan Kundera). Snobul adevărat este cel care se teme să mărturisească faptul că se plictisește, când se plictisește, și că se distrează, atunci când se distrează. O formă răspândită de incultură e citatul standardizat. Nu citești Blaga, dar știi că "veșnicia s-a născut la sat", nu citești Kant, dar știi chestia cu "cerul înstelat deasupra și legea morală din interior". Există și ignoranți cinstiți, dăruiți cu inteligența bunului-simț. Nu se obrăznicesc, nu-și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
eseurile lui Sorin Vieru, lucrarea mea, publicată în 1975, Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, studiile de iconologie și filozofia artei ale lui Victor Stoichiță (actualmente profesor universitar la Fribourg, în Elveția) - nu mai exista nici o urmă din gândirea standardizată a culturilor staliniste. Învățaserăm să gândim și să scriem pe cont propriu și deveneam din ce în ce mai conștienți că reprezentăm generația menită să preia cultura română din perioada antebelică, deci din locul care precedase dezastrul. Pe de altă parte, cărțile pe care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nouă în școli. Partea privind delincvența autodeclarată din ancheta ESPAD oferă cifre interesante. Ancheta ESPAD 1999 (European School Survey on Alcohol and Other Drugs, Organizația Mondială a Sănătății, 2001) a inclus treizeci de țări europene și SUA, cu un chestionar standardizat. Ea cuprinde un anumit număr de întrebări despre conduitele violente din mediul școlar (N = 95 000) (elevi de clasa a zecea). Potrivit acestei anchete, în ultimele douăsprezece luni: 1,8% dintre elevi au lovit un profesor; 25% au fost amestecați
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
statisticilor administrative referitoare la violența în mediul școlar. Cazul Franței nu este izolat, în sensul că, în marea majoritate a țărilor lumii, nu există statistici oficiale fiabile despre fenomen, în afară de cele iar aceasta este excepția care se sprijină pe anchete standardizate și repetate. Avem de-a face cu o problemă de cost, fără îndoială, dar și ori poate mai ales cu una de voință politică. Teama de cifrele independente care măsoară violența în școală și tentația de a manipula cifrele produse
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fiind o dinamică profund inegalizatoare" (Moreau Defarges, 1997). Să admitem această afirmație ca ipoteză de lucru. Ca s-o testăm, dispunem de anchetele pe care le-am realizat direct sau indirect în mai multe state din Sud, cu o metodologie standardizată, adaptată local: în Brazilia, una dintre țările cele mai inegalitare din lume, precum și în Burkina Faso și Djibouti, două dintre țările cele mai puțin avansate, potrivit nomenclaturii ONU. Dacă această ipoteză e corectă, ar trebui să găsim aici un nivel ridicat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
precizări metodologice. Nu vom intra aici în dezbaterea generală despre comparatismul în educație, acesta va fi obiectul următoarei noastre cărți. Să spunem doar că Observatorul European face comparații empirice pornind, printre altele, de la un chestionar despre victimizare și climatul școlar, standardizat, dar adaptat de cercetătorii locali cu o procedură clasică de testare și re-testare. Corectitudinea instrumentului nostru de măsură este excelentă, căci în toate cazurile coeficientul alpha al lui Cronbach (procedură statistică de măsurare a acestei calități) este mai mare de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de schimb. Dar astfel el scapă din vedere o idee fundamentală: banii nu sînt doar un mediu de schimb, ci și ceea ce este cel mai important atît pentru teoria economică, cît și pentru instituirea practică a piețelor moderne o măsură standardizată a valorii econo-mice (pentru această critică a lui Waltz, vezi Baldwin 1993: 21-2). Însă actorii politici nu au o astfel de măsură integrată. De aceea, ei nu pot reduce varietatea scopurilor lor la un singur concept, cel de utilitate. În lipsa
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a fost un experiment care a durat de la mijlocul anilor 1980 până la începutul anilor 1990 și a permis autorităților locale să adopte politici distincte și chiar diferite tipuri de organizare instituțională în contrast cu abordarea precedentă care era extrem de rigidă și de standardizată. Chiar dacă, oficial, experimentul s-a încheiat în anii 1990, principiile care au stat la baza experimentului au devenit "de prim rang" și acest fapt a intensificat diversitatea sistemului în aceste țări. În Suedia, de exemplu, există două regiuni experimentale în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fundamentale ale legii din 1982 prin consolidarea rolului conducerii autorităților locale în numirea administratorilor teritoriali și prin permiterea schimbărilor condițiilor serviciilor în funcție de circumstanțele locale. De fapt, acest lucru a pus capăt noțiunii de creare a unei administrații teritoriale și naționale standardizată, care, de aici înainte a caracterizat administrația franceză. Legea care a limitat cumulul de mandate a fost de asemenea ineficientă pentru că politicienii au găsit căi de a împiedica aplicarea ei. De exemplu, un primar, pur și simplu, își lăsa atribuțiunile
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de bunăstare socială foarte dezvoltate și cu sisteme de egalizare se luptă cu necesitatea recunoașterii diversității existente pe teritoriul acestora.29 Este adevărat că egalizarea (sau ceea ce francezii numesc péréquation) este mai simplă sub modelul vechiului stat al bunăstării sociale standardizat și centralizat. Dar, din cauza concurenței care există în prezent între autoritățile locale și regiuni chiar și în interiorul aceluiași stat, inclusiv în Franța, măsurile luate în favoarea egalizării sunt necesare pentru a contrabalansa concurența excesivă. Exemplul francez al mecanismelor de egalizare nu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
locală directă; acceptarea dreptului la experiment de către autoritățile locale; recunoașterea drepturilor teritoriilor transoceanice și a departamentelor de a-și adapta structurile instituționale la circumstanțele lor specifice. Toate acestea reprezintă o transformare importantă din partea unui stat francez foarte centralizat, uniform și standardizat, care a existat înainte, chiar dacă o astfel de autoimagine nu corespundea în totalitate realităților multiple ale practicii statului și ale societății franceze. Într-o anumită măsură, schimbările constituționale sunt pur și simplu o armonizare a fundamentelor legale ale statului cu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
situații similare. De aici, se consideră că cercetarea calitativă conduce la tipuri diferite de cunoaștere decât cele proprii cercetării cantitative. În mod tradițional, științele sociale au luat științele naturii și exactitatea acestora ca model, dând atenție specială dezvoltării metodelor cantitative standardizate. Analiza principiilor cercetării și designul acesteia pun în evidență un set de trăsături de ordin imperativ ce guvernează abordarea cantitativă a socialului (Caseta 2.1). Datorită acestora, pentru o lungă perioadă, cercetarea empirică socială a fost în principal bazată pe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
principiilor cercetării și designul acesteia pun în evidență un set de trăsături de ordin imperativ ce guvernează abordarea cantitativă a socialului (Caseta 2.1). Datorită acestora, pentru o lungă perioadă, cercetarea empirică socială a fost în principal bazată pe ancheta standardizată. Scopul era să furnizeze date și să analizeze frecvența și distribuția fenomenului social în populație. Caseta 2.1. Trăsăturile cercetării cantitative * Cauzele și efecte să fie izolate cu claritate, de aceea condițiile sub care fenomenul și relațiile studiate se produc
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prin intermediul limbajului. Ea presupune apelul la un chestionar, adică la un set de întrebări bine structurate într-o formă standard ce se adresează subiecților. Aplicarea chestionarului se poate face însă și de persoane auxiliare, numite operatori de anchetă. Datorită chestionarului standardizat, ancheta poate fi efectuată pe un eșantion mare și oferă posibilitatea prelucrării rapide a datelor cu ajutorul calculatorului. Avantajul major al anchetei este posibilitatea de a chestiona un număr mare de indivizi, lucru ce dă posibilitatea realizării unui eșantion reprezentativ la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai puține categorii de conținut bazate pe reguli clare de codare (Berelson, 1952; Weber, 1990). Definiția formală a analizei de conținut ce aparține lui Weber afirmă că aceasta este o metodă de cercetare sistematică pentru analiza informației textuale în mod standardizat care permite cercetătorilor să facă inferențe despre acea informație (p. 9). Utilizarea acestei tehnici are avantajul că permite cercetătorilor parcurgerea unui volum mare de date într-o manieră sistematică și relativ facilă. Analiza de conținut poate fi abordată prin două
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și mai mult în zone marginale. ...și alte câteva puncte slabe Lipsa instrumentarului adecvat de culegere a datelor segregate pe sexe și... Chiar dacă instituțiile administrației centrale și locale culeg și raportează date segregate pe sexe, lipsesc totuși indicatorii adecvați și standardizați pentru a surprinde dimensiuni sensibile la gen. Mai mult decât atât, unele instituții au introdus sisteme de culegere a datelor segregate pe sexe abia în ultimii ani, ceea ce face imposibilă, pe de o parte, analiza consecințelor pe care transformările implicate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Existența unui model european de management nu Înseamnă o ștergere a diferențelor naționale. Pe fundalul unui model general (marcând apartenența statelor membre la mediul sociocultural european) se dezvoltă modele naționale specifice. „Modelul european, dacă el există, nu este global sau standardizat precum cele ale competitorilor americani și japonezi. Diferențele lingvistice și culturale dintre partenerii europeni”<footnote The Human Factor - the Key to Tehnology Transfer, În revista „Euroabstracts”, 1998, iulie, p. 16. footnote> trebuie luate În considerare sub multiplele lor efecte, uneori
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și administrare.”<footnote Daigne Jean-François, Re-ingenierie et reprise d’entreprise, Paris, 1995, Editura Economica, p. 63. (x-gândirea raționalistă, lipsită de fundamentarea celorlalte valori ale culturii, xxmanagementul inițiat de F. Taylor (1856-1917), care punea bază pe tehnologie, producție de masă și standardizată. footnote>. d) Schimbarea funcțiilor (a cerințelor umane față de organizație) se realizează prin procese de „ruptură”; adică prin „Înfrângerea tendințelor”; Înlocuirea reproducerii unor caracteristici și promovarea altora noi (prin discontinuitate). În cazul nostru este vorba de părăsirea organizațiilor proiectate după principiile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
față de organizație) se realizează prin procese de „ruptură”; adică prin „Înfrângerea tendințelor”; Înlocuirea reproducerii unor caracteristici și promovarea altora noi (prin discontinuitate). În cazul nostru este vorba de părăsirea organizațiilor proiectate după principiile tayloriste (prioritate dată tehnologiei, producție masificată și standardizată, o mare diviziune a muncii pe operații care duce la descalificare, o structură puternic ierarhizată) și trecerea spre noi filosofii și practici manageriale (managementul competențelor negociate; personalizarea clientului, a produselor și a salariaților, segmentarea piețelor pe criterii de stil de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Knowledge Work and Organizations to Overwiew and Interpretation, În vol. Organization Studies, nr. 161, 1996, pp. 1021-1046 (a se vedea Haav Karel, op. cit., p. 149. footnote>: 1. Organizații de cunoaștere rutinizată, organizație care lucrează cu tehnologii care aplică o cunoaștere standardizată. 2. Organizații dependente de experți, având la bază o cunoaștere implicată În competențele personalului (de exemplu: spitale, universități etc.). 3. Organizații dependente de analiști simbolici, având la bază abilitățile muncii „cu creierul” a personalului - cheie. 4. Organizații intensiv-comunicaționale Instituțiile publice
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
aprobate pentru întocmirea situațiilor bilanțiere. Documentul conținea principiile contabile general acceptate și standardele de audit, reprezentând o premieră în acest domeniu. El prezenta un program de audit complet, instrucțiuni pentru auditarea unor solduri contabile specifice și un raport de audit standardizat. În decursul următoarelor decenii, acest document a fost revizuit (în 1929 - cu accent pe contul de profit și pierdere și controalele interne - și în 1936 - cu accent pe bilanț și contul de profit și pierdere). Cu toate acestea, documentul și
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
misiune emite rapoartele adecvate în circumstanțele date. Astfel de politici și proceduri trebuie să includă: Audit financiar. Misiuni de asigurare și servicii conexe 1) aspecte privind promovarea consecvenței în calitatea efectuării misiunilor (prin manuale scrise sau în format electronic, documentație standardizată, materiale de îndrumare cu privire la domeniul de activitate. Aspectele abordate includ de exemplu: - modul în care li se prezintă misiunea echipelor implicate pentru a putea înțelege obiectivele activității desfășurate; - proceduri de supervizare a misiunii, de formare și îndrumare a personalului; - metodele
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]