256,150 matches
-
va expune unor nesfârșite neplăceri. Probabil că nici de închisoare nu va fi scutit, așa că țin să-i cer de la bun început iertare pentru deranj. Trebuie să scriu însă cât mai grabnic această carte, căci dacă voi fi găsită în starea în care mă aflu acum, nimeni nu va vrea să mă asculte sau să mă creadă. Or, simpla mânuire a unui stilou îmi provoacă dureri îngrozitoare. Nu am nici lumină, sunt obligată să mă opresc la căderea nopții și scriu
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
branșă spune că situația ideală pentru un critic literar este aceea de a scrie despre autori pe care nu-i cunoaște. Altminteri, există riscul coruperii actului critic prin tot felul de (pre)judecăți metaliterare. Fiecare critic literar simte o profundă stare de disconfort atunci cînd primește cărțile scriitorilor care îi sînt prieteni foarte apropiați. Este limpede că va trebui să scrie despre ele. Dar cum o va face? Dacă respectiva carte este un eșec și va spune acest lucru, vechea prietenie
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
plăcut. Aș fi preferat să trăiesc toată viața fără să cunosc scriitorii”. (p. 67) Cu multă onestitate își privește criticul activitatea din perioada comunistă. Atitudinea sa critică din acei ani ținea mai mult de ceea ce s-ar putea numi o stare mentală de normalitate, decît de închipuite strategii de luptă împotriva sistemului. O importantă doză de bun simț răzbate dintre rîndurile confesiunii: „Nu pot să spun că am făcut mizerie. Cu zece ani mai devreme, nu știu cum ar fi fost. Nu-i
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
contextelor moderne: „piața locurilor de muncă nu te va aștepta chiar cu brațele deschise, va trebui să te lupți «ca un leu paraleu»” (efamilia.ro); „unul dintre clienți a devenit brusc violent când i s-a cerut să achite cursa, starea de «leu-paraleu» fiind amplificată și de paharele cu alcool” (vlg.sisnet.ro /arhiva /an2002 /3816), „judecătorul, ca să dau numai un exemplu, e leu paraleu cînd în fața sa se află un dușman al puterii” (cotidianul.ro/anterioare/1998); „în articol aflăm
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
mentalitate uriașe. Comportamentul colectiv are parte de o fină analiză și transpunere stilistică. Instaurarea comunismului este radiografiată milimetric, cu sentimentul că martorul neputincios este ultima conștiință normală. Iată cum se înfățișează aprehensiunile Nadiei Mandelștam în momentul plecării în exil, aiuritoarea stare de dezumanizare: „Mi-am pierdut sentimentul morții și am pătruns pe tărâmul inexistenței. În fața pieirii irevocabile, nici măcar frică nu mai există. Frica înseamnă rază de lumină, voință de viață, autoafirmare. (...). Pierzând speranța, pierdem și frica, nu mai avem de ce ne
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
de probe pentru acest proces. Astfel se explică tonul paradoxal de calm, resemnat, în ciuda unor privațiuni greu de conceput. Tonul relatării este mereu calm, decent și reținut. Pomenind de momentul morții soțului, Nadejda Mandelștam scrie doar atât: „o femeie în starea în care mă aflam eu atunci nu e în stare să se concentreze asupra vreunui lucru.“ Traducerea acestei cărți aparține reputatului Nicolae Iliescu, fin cunoscător al literaturii ruse și traducător cu vastă experiență, ce reușește să redea cu fidelitate mișcările
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
de calm, resemnat, în ciuda unor privațiuni greu de conceput. Tonul relatării este mereu calm, decent și reținut. Pomenind de momentul morții soțului, Nadejda Mandelștam scrie doar atât: „o femeie în starea în care mă aflam eu atunci nu e în stare să se concentreze asupra vreunui lucru.“ Traducerea acestei cărți aparține reputatului Nicolae Iliescu, fin cunoscător al literaturii ruse și traducător cu vastă experiență, ce reușește să redea cu fidelitate mișcările infinitezimale ale memoriei precum și nuanțele sentimentale, de la cele mai acute
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
și nu i-a ieșit decât o supă sentimentală și liricoidă. Abia în cheie minoră, autoironie, cinism și distanțare naratorială, picăturile de sînge ar fi sărit firesc „în toate părțile”, am fi râs cu adevărat și am fi reflectat la starea noastră reală. Abia atunci Cioran ar fi avut savoare pe fundalul statisticilor care indică căderile umanității. Fără ton ironic, capitolul Te iubesc, de pildă, în care României (imaginii alegorice a lui Rosenthal) i se face o declarație de dragoste în
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
Gheorghiță primarului din localitatea Gostinu, județul Giurgiu, cu baltag cu tot, obiect pe care feciorașul îl folosește la păzitul porcilor, deocamdată; Vitoria s-a emancipat bine trăind în concubinaj când cu baciul ungurean când cu cel vrâncean, fiind cercetată în stare de libertate pentru bigamie cu perspective de prostituare; în ceea ce o privește pe Ana lui Manole, după absolvirea unui curs managerial organizat în cadrul programului Leonardo da Vinci-Hildegard Puwak & comp SRL, a fost angajată pe post de patroană la o fabrică
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
materie de ideologie stalinistă. Rolul acestora era esențial pentru că așa cum recunoștea Nina Cassian în 1975, „oricîtă dăruire și sinceritate ar fi manifestat în scrisul lor, ei (poeții - n.m.) trebuiau să înțeleagă că, fără ajutorul îndrumătorilor, n-ar fi fost în stare să scrie o operă angajată, pe măsura cerințelor Partidului și Poporului” (p. 171). Publicarea de versuri proletcultiste în ziarul „Scînteia” reprezenta visul suprem, apogeul carierei oricărui poet proletcultist. Chiar și versificatorii cei mai rutinați așteptau cu teamă verdictul responsabililor de la
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
înspăimântătoare) discursul resentimentar al lui Vadim reprezintă totul. El nu propune soluții, ci sugerează că va avea grijă să-i aducă la același nivel și pe cei care, de bine, de rău, mai au o pâine pe masă. Ceea ce, în starea de disperare și dezumanizare în care se află nefericiții foști susținători ai lui Iliescu, li se pare a fi chiar Soluția. De la imaginea idilică a ciobănașului care doinea printre oi pe însoritul plai mioritic, ne-am transformat într-o nație
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
capete anvergură și proporții, el o multiplică pe Nina Zarecinaia. Ca într-un joc cu oglinzi. Fețe, ipostaze ale Ninei se recompun în structura acelorași replici, în trei registre diferite. Ca și cum am privi-o în momente diferite, în lumini și stări diferite. Unele iau forma pioasă a unor rugăciuni, rostite cu credință, pe voci diferite, așa cum ne rugăm, întotdeauna altfel, cum mutăm accentele, cum șoptim, cum proiectăm raportul cu Divinitatea. Mă mai gîndesc la asta și am să revin cu alte
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
Goleman... - discuția continuând și azi... Un poet modern, cum spuneam data trecută, s-ar cuveni să aducă spre vorbirea noastră de acum epopeea marelui autor al Școlii ardelene, nu literal, ci în spirit. Deocamdată, uitându-mă bine în jur, în stare nu-l văd decât pe Cărtărescu. O replică, la zi, i s-ar da poate și Ficțiunii, lui Leonachi Dianeu, care iscălește Prologul. Neavând noi autori, precum Homer, - după cum spune acesta - care să cânte faptele de vitejie ale neamului nostru
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
a ta sta-ntr-o bătaie, Se simțea în ochii tăi mai bun, Se-alina și sîngele-n văpaie Și-orice simț se lumina acum! Amintirea doar din astea toate Inimii incerte-i vine-n plin, Simte tot acea realitate, Noua stare pentru ea e chin. Nu ni-e sufletul întreg - se pare - Pentru noi și-amiaza-amurg se vrea. Ce noroc că Soarta cruntă-n stare Totuși nu-i să ne mai schimbe ea! Durată în schimbare Doar o oră, ah, de-ar
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
acum! Amintirea doar din astea toate Inimii incerte-i vine-n plin, Simte tot acea realitate, Noua stare pentru ea e chin. Nu ni-e sufletul întreg - se pare - Pentru noi și-amiaza-amurg se vrea. Ce noroc că Soarta cruntă-n stare Totuși nu-i să ne mai schimbe ea! Durată în schimbare Doar o oră, ah, de-ar ține încă timpuriul har! Dar vînt cald de vest, cum vine, Ploi de flori așterne iar. Să mă bucur de verdeață, Că ea
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
scris de hermeneutica suspiciunii profesată cam de toate personajele care cred că nimeni nu mai e liber și nesupravegheat, că toți suntem victime ale interferențelor, bruiajului și paraziților într-o "conexiune simpatetică", într-o "rhizomă" generalizată și totodată subterană. Această stare de dihonie și dependență generează turbulențe de frazare, apele dicțiunii sunt mult schimbătoare de la un dialog la altul, de la un capitol la altul. Sunetul și imagismul stilistic, baladesc și fabulatoriu cu care romancierul ne obișnuise, au încetat în fața avalanșei de
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
măreața Zi Internațională a Zonelor Umede ne-a surprins, așa cum spuneam la început, înghețați și uscați, zona mediatică, în special cea vizuală, a fost perfect adaptată. Adică, integral umedă, cu ochii în lacrimi, cu spume la gură și... într-o stare de excitație generalizată pe care, din pudoare, nu vreau s-o mai comentez. Trăiască Ziua Internațională a Zonelor Umede!
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
prea în context cu referatul de specialitate pe care psihologul Coriolan Haralampy trebuie să-l prezinte în fața unei comisii de specialiști occidentali veniți să-i învețe pe români cum să privească la televizor, la ce oră, cât și în ce stare sufletească... Ce rezultă ? Că majoritatea telespectatorilor iubesc muzica populară și telenovelele, dar nu totdeauna recunosc, din modestie și din orgoliu, considerându-se ca făcând parte din elita urbană, iar din acest punct de vedere, intelectual vorbind, nu e bine să
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
lui Tracy Chevalier, inspirat de biografia lui Vermeer, Fata cu cercel de perlă (Polirom, 2002), eroina principală să se mărite cu un măcelar. Trăim mereu cu spaima de moarte și orice ins care caută scurtături spre ea ne crează o stare de inconfort. În discuțiile prilejuite de măcelul de la Balc, mă mir că nimeni n-a invocat bestialitatea meseriei de pescar. Să smucești firul de nailon la capătul căruia se află un cârlig de oțel înfipt în cartilagiile fine ale gurii
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
largă, uimitoare în straturile ei, masă de informații, de o inestimabilă valoare, venind de la un martor - și anume al vieții social-culturale, politice, din România pe eșichierul a șase decenii, trăite de insul lucid. Dări de seamă, cu caracter memorialistic, despre starea de lucruri din România interbelică s-au mai efectuat prin forța împrejurărilor, mai cu seamă de către cercetători născuți după decesul acesteia, tot mai puținii supraviețuitori au preferat să felieze o tematică aparent imposibil de cuprins în bloc. Este, însă, ceea ce
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
noi. Nici după asta n-o recunosc. Spun: De ce nu mă săruți? Femeia spune: Dar ți-au scos toți dinții. Femeia are dreptate. Recunosc că amintirea poate să înșele cînd nu mai ai dinți. Acum nici nu aș fi în stare să-mi închipui cum m-ar putea săruta. Limba ei ar intra într-un sac de piele găurit. De jur-împrejur cresc peri de barbă muiați în supă. Și mai expir și un aer împuțit. Respirația mea e singurul lucru pe
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
părea. Toate luptele de culise sînt privite, cu ochiul celui din interior, ca un fapt divers, ca un leac de monotonie. Facultatea este, spre deliciul romancierului, pe care nu și-l ascunde, o lume în veșnică fierbere, cu oameni în stare să se aprindă din orice vorbă, ca apoi să-și dea firesc binețe, cu aerul că niciodată nu s-ar supăra pentru așa fleacuri. În fond, noi să fim sănătoși, că ne descurcăm...Tema "descurcării"e sancționată, cu o anume
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
am vrut să spun) cu care au învins cele vreo 200 de animale sălbatice aduse în bătaia puștilor ca în vremea ceaușismului multilateral dezvoltat și glorios-păstrate în gena președintelui PSD, ne-am gândit că acești vânători-paralei ar fi fost în stare să... Doamne ferește! Mai ales amintindu-ne și de bine cunoscutul și eficientul slogan: azi... mâine-n toată țara... -Iar cu descărcările astea nervoase de după pierderea alegerilor, reflectează Haralampy, omul devine homo homini lupus și își descarcă nervii chiar și sub
Obeliscul realităților noastre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12056_a_13381]
-
de sus în jos", inițiată de comuniști reformiști, anticeaușiști pe linia perestroikăi și o alta, "de jos în sus", a României profunde, anticomuniste, nu doar anticeaușiste), H.-R. Patapievici, Petre Mihai Băcanu, Stelian Tănase (toți consideră că a existat o stare reală de revoluție care a fost trădată ulterior). Tot aici se situează, din alte considerente, firește, principalii actori și beneficiari ai evenimentelor din decembrie 1989: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican-Voiculescu, Sergiu Nicolaescu, dar și o serie de observatori străini
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
progenitura unui om celebru". După cum este exprimată, fie și printr-o pitorească indirectitate, putința unei decepții: "întotdeauna prima întrebare ce mi se pune este cum se trăiește în preajma unei personalități copleșitoare, covîrșitoare, ideea fiind a unei supraviețuiri și anume în stare de piftie". Trecînd peste "starea de piftie" ca peste un mic răsfăț, să încercăm a schița profilul adoescentului de un anume tip care a fost (și a rămas în bună măsură, după cum se autoapreciază confratele nostru) fiul lui Șerban cel
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]