1,477 matches
-
fost Întărită de cetățile voevodale Ismail, Chilia, Cetatea Albă, Tighina, Orhei, Soroca, Hotin, spre răsărit, spre nord Cetatea Neamțului, Suceava, Tețina. Nu cunoaștem o țară cu frontierele atât de fortificate precum cele ale Moldovei. Este bizar ca Europa luminilor să statornicească o frontieră care desparte același popor, cu aceeași origine, același neam, aceiași limbă, istorie și cultură. Arhitecți venali au făcut să ajungi mai ușor la Paris sau Madrid decât la Chișinău sau București. Credem ca În Comunitatea Europeană să acceadă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
numai ficțiuni poetice, s-ar scula legiune din morminte să-l alunge cu sabia de foc [12] pe cel ce-și trădează propriii săi copii sufletești... Romanele scriitorului polon, atmosfera din casă și cele ce citeam în „Neamul Românesc” au statornicit definitiv structura mea sufletească. Ea era bine închegată când, în Noiembrie 1916, a început evacuarea Bucureștilor. Tata, mobilizat la Statul Major, trebuia să plece, și se hotărâse să-l ia și pe fratele meu: se zvonise că „nemții” vor deporta
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de toate lipsa de credință creștină în sufletele celor mai multe „fețe bisericești” mici și mari, meschinăria, invidia, intrigile și toate celelalte josnicii omenești pe care niciunul dintre conducătorii bisericii nu are autoritatea morală să le înlăture din viața bisericească, mi-au statornicit această convingere. Răul vine, în primul rând, din educația aproape laică ce se dă în seminariile noastre teologice, cu majoritatea profesorilor laici și atei înverșunați, cu preponderența învățăturilor vechiului testament, ce ar trebui să formeze o simplă introducere, nu o
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
invitați predicatori de mare cultură și zel apostolic: monseniorul Giuseppe Manzini, părintele Giulio Bevilacqua (care va deveni cardinal), monseniorul Enrico Bovo, monseniorul Borromini (viitor episcop de Terni și Narni). Dar nu s-a mulțumit cu acest serviciu. A voit să statornicească în Casă Adorația Euharistică Sacerdotală: Laus perennis sacerdotalis. În 1940 s-a realizat un alt vis al lui don Calabria: primirea băieților de la Școala medie inferioară pentru ca, prin studiu și rugăciune, să-și poată cunoaște mai bine «propria vocație». Pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fixată în scris decât la începutul veacului XI, într-un tratat atribuit Sfântului Simeon Noul Teolog. Mai târziu, ea a fost tema unor scrieri deosebite ale lui Nechifor Monahul (veacul XIII), și mai ales ale Sfântului Grigorie Sinaitul, care a statornicit această lucrare pe la începutul veacului XIV la Muntele Athos. Sub o formă mai puțin explicită, găsim referințe la această tradiție ascetică la Sfântul Ioan Scărarul (veacul VII), la Sfântul Isihie Sinaitul (veacul VIII), la alți dascăli ai vieții duhovnicești din
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Omu din Bucegi. Tacit amintește existența acestui mit în cultura goților care au adăstat cîteva sute de ani pe plaiurile mioritice de un-de au preluat o parte din cultura strămoșilor noștri. Fiul lui Pelasg, Licaon a întemeiat orașul Licosura, a statornicit jocurile Licaiene și i-a dat numele lui Zeus de Licaios. După autorul menționat, oracolul de la Delfi a fost statornicit la început de Pegasos și Agiieus, copiii hiperboreenilor. Hiperboreea era ținutul din nordul Istru-lui, cu friguri crîncene pentru grecii care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mioritice de un-de au preluat o parte din cultura strămoșilor noștri. Fiul lui Pelasg, Licaon a întemeiat orașul Licosura, a statornicit jocurile Licaiene și i-a dat numele lui Zeus de Licaios. După autorul menționat, oracolul de la Delfi a fost statornicit la început de Pegasos și Agiieus, copiii hiperboreenilor. Hiperboreea era ținutul din nordul Istru-lui, cu friguri crîncene pentru grecii care umblau atît vara cît și iarna fără pantaloni - cu durligele descoperite. În urma războiului din anul 168 î.e.n. Macedonia este cucerită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
locuiau de la izvoarele Peneului, Ossei și Pelionului și din cetățile de cîmpie: Larissa, Cranon, Scotussa, Mopxion, Atrax dar și în așezările din jurul lacurilor Nessonis și Boibeis. Argosul este numit ,,Pelasgicul’’ iar Zeus din Dodona este și el ,,Pelasgicul’’ sanctuarul fiind statornicit tot de pelasgi. Tot el arată că tracii au luptat alături de pelasgi împotriva cadmeienilor, populație de neam fenician iar misterele de la Eleusis au fost întemeiate de Eumolpos, șef de trib trac, toată Atica fiind stăpînită de el. Mult timp un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu puternice legături cu ținutul carpatic. Poseidonios pomenidu-l pe Homer cu Iliada, amintește de misii care locuiau pe un mal și pe celălalt al Istrului. O parte dintre ei, firi zburdalnice și năvalnice, și-au părăsit țara și s-au statornicit ,,printre lidieni, frigieni și troieni” iar ținutul a fost numit tot Misia. Despre aceste două Misii amintesc și alte izvoare antice. Dion Crysostomos în discursul său din anul 97 e.n. ținut la Olimpia, spune că: ,,am făcut o călătorie lungă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
greu să argumentezi necesitatea unei cărți întregi pe tema bolii și morții lui Mihai Eminescu. Subiectul se tratează convențional, într-un capitolaș, în toate biografiile poetului: ce poți să mai aduci nou? Să le răstorni pe toate, adică o convenție statornicită de atâta timp, sau să mai publici un act, o nouă părere, o reconfigurare a informației? Un prieten cam hâtru îmi spune că numai asemenea subiecte incendiare, precum boala, moartea, cabala declarării nebuniei, mai atrag azi publicul... M-am ocupat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
chinuri. În cântecele tale, însă, adu-ți aminte și de Hristos. LEGEA AJUTORULUI RECIPROC Omului, tânăr sau bătrân, sărac sau bogat, îngrijiți-i trupul căci el este lucrul mâinilor lui Dumnezeu! Mergând pe firul credinței strămoșești, Căpitanul a inițiat și statornicit legi întru realizarea „omului nou” bun creștin în slujba Neamului și a Bisericii lui Hristos. Între legile lăsate de Căpitan pentru buna funcționare a cuibului, piedestalul pe care se înalță zidirea legionară, este și Legea ajutorului reciproc. „Ajută-ți fratele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ca Neam ne este amenințată și avem o singură cale care să ne asigure continuitatea, aceea a vieții spirituale, calea ascendentă care urcă la Dumnezeu. Căpitanul a fost o revelație care, cu voia lui Dumnezeu și cu propria jertfă, a statornicit legi și a trăit după lege în slujba neamului și a lui Hristos. Națiunea e un mister. Un suflet colectiv care coboară din înălțimile cerului și are o misiune. Dimensiunea ajutorului reciproc nu are limite, nu are terminal. Să nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mă roade-/ De ce cade peste noi?” (Căderea imperiului), obținând adâncimea reflexivă a negației. El convinge astfel că trece pragul comicului circumstanțial. Foarte personal e și volumul De ce v-ați dus de-acasă? (1991), ce cuprinde „convorbiri nostalgice cu unii moldoveni statorniciți în Moscova temporar sau pentru totdeauna”. A scris și cărți pentru copii. SCRIERI: Scuzați pentru deranj..., pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1974; Flori și fulgi, Chișinău, 1975; Tatuaje, pref. Petru Cărare, Chișinău, 1977; Revers, Chișinău, 1980; Lănțișorul cu cheițe, Chișinău, 1981
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
prilej s-a distins bateria comandată de căpitanul Lupașcu.57 În general, trupele din divizia colonelului Manu s-au distins prin bravura lor.58 Cu intrarea rușilor în țară, a venit și invazia rublelor rusești. Camerele votează o lege care statornicește astfel cursul acestor monede: rubla de argint 4 lei, o jumătate rublă 2 lei; sfertul, 1 leu; bucata de 40 capeici, 80 bani; de 20 capeici, 40 bani; de 10 capeici, 20 bani.59 Gheorghe Mârzescu, deputatul de Iași, este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pot fi militari, iar la art. 10 se arăta că: Obligațiunile militare, fiind obligațiuni de onoare, se transformă în virtutea acestui Decret cu putere de lege, pentru evreii din România, din categoria I și a III-a, fie în obligațiune fiscală statornicită în limitele ce se vor reglementa după puterile materiale ale fiecărui evreu și după considerațiunea dacă a făcut sau nu serviciul militar; fie în obligațiune de muncă, potrivit nevoilor Statului și instituțiilor publice, la muncile de interes obștesc, după capacitatea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942). Munca forțată pentru populația evreiască este introdusă pentru a înlocui serviciul militar. A fost însoțită în permanență de obligativitatea plății unor taxe. Astfel, „Statutul militar al evreilor” menționa la art. 1 că ei „sunt obligați a plăti taxele militare statornicite prin legi, cum și de a presta munci de interes obștesc potrivit nevoilor statului, în condițiunile arătate în decretul-lege de față. Art. 2. Sunt obligați de asemenea, a plăti taxele militare și evreii care, din cauza condițiilor fizice, ar fi găsiți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de Miniștri nr. 1.953/1940; Văzând avizul Consiliului Legislativ Nr. 283/1940; În temeiul art. 46 din Constituțiune; Am decretat și decretăm: DECRET-LEGE PRIVITOR LA STAREA JURIDICĂ A LOCUITORILOR EVREI DIN ROMÂNIA ART. 1. Situația juridică a evreilor este statornicită în condițiunile acestui Decret cu putere de lege. ART. 2. Sunt socotiți evrei în înțelesul acestui Decret cu putere de lege: a) cei de religie mozaică; b) cei născuți din părinți de religie mozaică; c) creștinii născuți din părinți de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Partidului Națiunii. g) evreii de sânge, atei, sunt socotiți evrei în sensul acestui Decret cu putere de lege. Trecerea la creștinism a celor de religiune mozaică, după punerea în aplicare a Decretului, nu schimbă calitatea de evreu astfel cum este statornicită de acest Decret cu putere de lege. Cei care fac parte, la publicarea prezentului Decret cu putere de lege, din comunitățile religioase evreești, sunt socotiți de religie mozaică. ART. 3. Evreii se împart, în ceea ce privește starea lor juridică, în trei categorii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu pot dobândi, în viitor vreo funcțiune publică. ART. 10. Obligațiunile militare, fiind obligațiuni de onoare, se transformă în virtutea acestui Decret cu putere de lege, pentru evreii din România, din categoria I și a III-a, fie în obligațiune fiscală statornicită în limitele ce se vor reglementa după puterile materiale ale fiecărui evreu și după considerațiunea dacă a făcut sau nu serviciul militar; fie în obligațiune de muncă, potrivit nevoilor Statului și instituțiilor publice, la muncile de interes obștesc, după capacitatea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Statului și instituțiilor publice, la muncile de interes obștesc, după capacitatea și situația fiecăruia. Evreii din categoria a II-a, nu pot fi militari de carieră. Ministerul Apărării Naționale este autorizat să desvolte aceste norme de ordine publică și să statornicească condițiile aplicării lor, printr-un regulament de administrație publică generală. Ministerul de Finanțe prin lege, va stabili condițiile de aplicare ale obligațiunii fiscale. ART. 11. Evreii aparținând oricărei categorii, nu pot dobândi proprietăți rurale în România. Ministerul de Agricultură este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru interesul economiei naționale și generale, prin jurnalul motivat al Consiliului de Miniștri. ART. 17. Drepturile patrimoniale, legalmente dobândite, se respectă. Pensiunile funcționarilor publici sau particulari dobândite în mod legal, se respectă. Indemnizările, datorate celor concediați și sub orice titlu, statornicite de legea contractului de muncă și de orice lege specială, se respectă. ART. 18. Aplicarea dispozițiunilor cuprinse în art. 16 lit. a, b și c, se va face de instituțiunile publice de care depinde cel interesat, activitatea pe care o
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1. Evreii, în înțelesul art. 2 din Decretul-lege din 9 august 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, indiferent de categoria din care fac parte, sunt excluși de la serviciul militar. Ei sunt obligați a plăti taxele militare statornicite prin legi, cum și de a presta munci de interes obștesc potrivit nevoilor statului, în condițiunile arătate în decretul-lege de față. Art. 2. Sunt obligați de asemenea, a plăti taxele militare și evreii care, din cauza condițiilor fizice, ar fi găsiți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cei excluși de la serviciul militar, conform art. 3 din aceeași lege. Sunt scutiți de taxele militare evreii, ofițeri, subofițeri maeștri și gagiști, proveniți din activitate prevăzuți de art. 13 din decretul-lege relativ la statutul militar al evreilor. 3. Existența obligațiunilor fiscale statornicite prin prezentul decret-lege nu exclude executarea obligațiunilor de muncă prevăzute de decretul-lege relativ la statutul militar al evreilor din 5 Decemvrie 1940. Evreii aflați în întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, rechiziționați pentru lucru potrivit art. 14 din decretul-lege
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
încă din copilărie, și nu pare zguduită atunci când nefericitul, răvășit de capriciile și de intenția ei de a-l părăsi, se sinucide. Cu inima pustiită, fata se rupe definitiv de casa care i-a provocat atâtea frustrări, hotărâtă să se statornicească la mănăstirea de maici unde își trăise anii de copilărie și adolescență, nădăjduind că-și va găsi acolo împăcarea, dacă nu și fericirea. Convertirea la catolicism - opțiune a Sandei - se pare că era, pe atunci, o temă care agita întrucâtva
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]