1,939 matches
-
de predare-învățare interactivă în grup Metoda predării/învățării reciproce; Metoda Mozaicul; Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare: Harta cognitivă sau harta conceptuală; Tehnica florii de nufăr; Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității: Brainstorming; Explozia stelară; Metoda Pălăriilor gânditoare; Metode de cercetare în grup: Tema / proiectul de cercetare în grup; Experimentul pe echipe; Valențele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de succes atât pentru învățare cât și pentru evaluare, sunt următoarele: asigură o mai
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
metode tradiționale de evaluare cu caracter de sondaj a cunostințelor; asigură un demers interactiv al actului de predare-învățare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând și stimulând potențialul creativ și originalitatea acestora; 1. METODA “ EXPLOZIA STELARĂ” Explozia stelară este o metodă nouă de dezvoltare a creativității, similară brainstormingului. începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare. Este o modalitate de stimulare a creativității individuale și de grup. organizată în grup
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
de evaluare cu caracter de sondaj a cunostințelor; asigură un demers interactiv al actului de predare-învățare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând și stimulând potențialul creativ și originalitatea acestora; 1. METODA “ EXPLOZIA STELARĂ” Explozia stelară este o metodă nouă de dezvoltare a creativității, similară brainstormingului. începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare. Este o modalitate de stimulare a creativității individuale și de grup. organizată în grup, care facilitează
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
pentru fiecare elev, valorificând și stimulând potențialul creativ și originalitatea acestora; 1. METODA “ EXPLOZIA STELARĂ” Explozia stelară este o metodă nouă de dezvoltare a creativității, similară brainstormingului. începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare. Este o modalitate de stimulare a creativității individuale și de grup. organizată în grup, care facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvoltă construcția de idei pe idei. 2. TEHNICA BLAZONULUI Metoda presupune fixarea, sistematizarea
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
clujean „Victor Papilian”, alcătuind, împreună cu alții, și fiind prezent în câteva culegeri de texte (Imagini, Și pentru noi, Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia colectivă Alpha ’87 va fi urmat de placheta Amfore stelare, apărută în 1991. În 2000 i se decernează Premiul Filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor. Rostite cu sfială, cu modestia omului ce scrie pentru a-și împlini existența, versurile lui Z. au de la început o claritate aparte, în sensul concentrării
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
asupra unei idei. Poetul vizează în primul rând lumea lăuntrică, dovedindu-se un „intimist înrăit” care, într-un discurs lirico-muzical, expune „radiografii corecte ale unei biografii interioare”. Sustrăgându-se efemerului, el aspiră să se situeze în atemporalitate și vede „amforele stelare” ca niște depozite misterioase de amintiri. Poeziile din Iubește clipa de față (1994) aparțin tot liricii naive, caracteristică arătându-se și de această dată sinceritatea rostirii. Dominantă este conduita epicureică, aplicată cu precădere erosului, iubirea fiind elogiată ca esență a
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
precădere erosului, iubirea fiind elogiată ca esență a existenței, dătătoare și de suflu poetic. Poemele din culegerea Pe scara unui gând (2000) „adaugă un cerc nou de vârstă” (Constantin Cubleșan), marcând cultivarea timbrului reflexiv, a dialogului cu divinitatea. SCRIERI: Amfore stelare, pref. Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 1991; Iubește clipa de față, pref. Marin Oprea, Cluj-Napoca, 1994; Trei „Z”, ed. bilingvă, pref. Vasile Lechințan și Fodor György, Cluj-Napoca, 1996; Pe scara unui gând, pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Alpha
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
Cluj-Napoca, 1996; Pe scara unui gând, pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Alpha ’87”, TR, 1987, 47; Nicolae Manolescu, Debuturi în poezie, RL, 1988, 6; Valentin Tașcu, Încredere pentru mai târziu, ST, 1988, 2; Călin Teutișan, „Amfore stelare”, TR, 1992, 16; Dan Damaschin, „Amfore stelare”, ST, 1992, 4; Călin Manilici, „Iubește clipa de față”, ST, 1994, 12; Ion Cristofor, Un discipol al lui Epicur, TR, 1995, 10; Ion Lungu, Octavian Gr. Zegreanu la a treia carte de versuri
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Alpha ’87”, TR, 1987, 47; Nicolae Manolescu, Debuturi în poezie, RL, 1988, 6; Valentin Tașcu, Încredere pentru mai târziu, ST, 1988, 2; Călin Teutișan, „Amfore stelare”, TR, 1992, 16; Dan Damaschin, „Amfore stelare”, ST, 1992, 4; Călin Manilici, „Iubește clipa de față”, ST, 1994, 12; Ion Cristofor, Un discipol al lui Epicur, TR, 1995, 10; Ion Lungu, Octavian Gr. Zegreanu la a treia carte de versuri, TR, 1995, 20; Teohar Mihadaș, Trei poeți
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric răstignită, / în dâra farului, snop imponderabil, / cu echipaj, pe pneu rostogolit. // Și s-au aprins stelarele vitrine, / cumplit se strâmbă Negrul la volan, / înghite felinarele unul câte unul, / la intrarea în teatru, va dansa, va dansa. // Nu mă vezi, sufăr, sub țilindrul inutil”. Odată cu concentrarea asupra activității gazetărești militante, și îndeosebi după încetarea apariției „Contimporanului” (1932
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
nu este certă. „Prinț” zdrențăros al boemei lirice bucureștene, S. a scris cea mai autentică poezie românească a condiției de paria. De paria „genial”, trebuie specificat numaidecât. Atribuind, integral, eului liric propria biografie, poetul îi conferă implicit și calitatea de „stelar”: „Vântură vântul șiroaie,/ Stelaru merge în ploaie./ I-e foame!”. „Stelarul” cară geamantane, cufere, saci de ciment, așa cum Iisus își ducea crucea („Vom porni în Gara de Nord tremurând,/ Strecurându-ne, urmăriți, pe lângă porți./ Alături de hamali vom duce bagaje...”; „Sunt hamal în
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
scris cea mai autentică poezie românească a condiției de paria. De paria „genial”, trebuie specificat numaidecât. Atribuind, integral, eului liric propria biografie, poetul îi conferă implicit și calitatea de „stelar”: „Vântură vântul șiroaie,/ Stelaru merge în ploaie./ I-e foame!”. „Stelarul” cară geamantane, cufere, saci de ciment, așa cum Iisus își ducea crucea („Vom porni în Gara de Nord tremurând,/ Strecurându-ne, urmăriți, pe lângă porți./ Alături de hamali vom duce bagaje...”; „Sunt hamal în portul Constanța./ Car saci de ciment,/ Duc lăzi cu geamuri/ Și
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
în odaia lui, i se răsturna pe masă, desfăcându-și părul și metamorfozându-se continuu: „Prietena mea luna nu mai era luna -/ Izvorau din ea alte luni, alte luni, un alai”. În vis poetul își recuperează eul profund, acela de „stelar”, de arhanghel al stelelor, de Lucifer: „Ce minunat Lucifer eram/ Lângă șoldurile de lună”, în timp ce în spațiul profan poetul e un „heruvim” suferind, un „înger” damnat, pierdut între declasați, „nedorind decât sărutul bolnav al Morții, / Sărutul cald al Morții”, și
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
sistematizare a cunoștințelor și de verificare : hartă cognitivă / conceptuală, matricile, ”Lanțurile cognitive”, ” Scheletul de pește”, diagramă cauzelor și a efectului, ”Pânză de paianjen”, ” Tehnică florii de nufăr”, ”Cartonașe luminoase” c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității: ”Brainstorming”, ”Explozia stelara”, ”Metodă pălăriilor gânditoare”, ”Caruselul”, ”Multi-voting”, ”Masă rotundă”, interviul de grup, studiul de caz, ”Incidentul critic”, ”Phillips 6/6”, ”Tehnică 6/3/5”, ”Controversă creativă”, ”Tehnică acvariului”, ”Tehnică focus-grup”, ”Patru colțuri”, ”Metodă Frisco”, Sinectica, ”Buzz-groups”, ”Metodă Delphi” d) Metode de cercetare
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte câte 8”petale”; Avantaje: este o metodă ce poate fi desfășurată cu succes în grup; se poate aplica excelent că un exercițiu de stimulare a creativității și pentru autoevaluare. EXPLOZIA STELARA Pasul 1 “*” Se scrie problemă în centrul unei steluțe cu 5 colțuri ; Pasul 2 “*” În vârful fiecărui colț al steluței se scriu întrebări de tipul: ce? cine? unde? de ce? când? Pasul 3 “*” Se împarte clasa în grupuri; Pasul 4 “*” Se
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
Metafora drumului inițial s-a revelat în lăuntricul drum, valențele mioriticului se axează exclusiv pe metafizic, nota religioasă a cântecului se descifrează în semnificațiile implicate în răstignire, jertfă și renaștere spirituală, cosmicul se transformă din peisaj în rost, în destin stelar al ființei, moartea e doar adormire. Poetul damnat pare că se transformă chiar în cântec, tinde spre reculegere și meditație, ceea ce îl determină să renunțe la discursivitatea narativă și la descriptivismul melodic al începuturilor. În marea și-n mormintele din
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
mai insistent de o „pământeană trecere”, de acea „înaltă destrămare” pe care i-o inculcă presentimentul unei prea timpurii risipiri în neant. Versul se încheie elegiac, în acorduri de recviem, făcând să se audă - remarca unul din interpreții lui -„muzica stelară” a unui suflet năzuind la o „supremă împăcare” a vieții și a morții. Cum premonitoriu vestea, „Poetul a plecat în primăvară,/ Cu tristețea toată-nchisă-n el”, împotrivindu-se totuși vremelniciei printr-un cântec de tulburătoare melancolii și fervori. SCRIERI
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]
-
din ce în ce mai întunecată, pulsul vieții pare să bată din ce în ce mai slab, se întrevede și o coordonată religioasă în Psalm sau Închinarea poemului, iar „vreau” devine „aș vrea”: „Mă-mbată vinul vremii, cu floare de pământ, / destin întors sub coasta de amurgite glorii,/ stelarul ceas de noapte, când mor prin văi cocorii, / și-aș vrea pentru toți orbii pământului să cânt!/ Prin transparențe albe, de flaute târzii,/ Simt tot mai vag în sânge teluricul «aș vrea»,/ Prin văi de nebunie se clatină o stea
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
aproape, a unui univers guvernat de ființe abstracte sau de anumite concepte personificate. Placheta Farmacii astrale (1981) poate fi privită ca punct de plecare pentru una din direcțiile principale ale poeziei lui P. Viziunea și proiectarea lumii ca o farmacie stelară se concretizează și se amplifică în sensul explorării sentimentului cosmic. Această tendință capătă consistență în versurile din volumele Cabinetul doctorului Apollon (1984), Tihna scoicilor (1985), Căruța cu nebuni (1992), cât și în cartea de eseuri Dorință și sinapsă (1992), pe
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
Traduceri: Antonietta Dell’Arte, Bagheta magică, Iași, 1995; Luigi Attardi, Nonsens, Iași, 1995; Souleiman Awwad, Între trandafiri și cer, Iași, 2000. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Prima verba, RL, 1979, 27; Constantin Crișan, Poezia tânără, ST, 1982, 6; Cristian Livescu, Simțul stelar, CRC, 1984, 19; Valentin Tașcu, „Tihna scoicilor”, ST, 1984, 8; Adrian Marino, Jurnalul provincial, TR, 1987, 18; Petru Poantă, „Drumuri prin Moldova”, ST, 1987, 6; Theodor Codreanu, Ucenicia scriitorului tânăr, LCF, 1987, 46; Nichita Danilov, Din valurile presei, „Timpul”, 1992
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
liric, ci vidul de substanță al obiectului („cavalerul”), simplă „ființă de hârtie” gonflată prin transfuzii frazeologice. Când masca livrescului cade, descripția aglutinantă relevă autentice disponibilități pamfletare: „Cu picioarele înainte/ duceți cavalerul și arătați-i/ sala macilor roșii candelabrele/ de infuzii stelare ascunse-n/ eprubete de os/ oh purtați-l în căruță/ ca pe-un mare găgăuță/ până când cerul în febră/ ca un buboi roșu și târziu/ o să-l coacă să-l răscoacă/ să-l țină-n loc ca pe o folie
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
preocupare era să înțeleagă natură radiației electromagnetice, a urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care să reflecte dualismul undă-corpuscul. Pe baza teoriei generalizate a relativității, Einstein a justificat variațiile neexplicate ale mișcării pe orbită a planetelor și a prezis curbarea luminii stelare în vecinătatea unui corp masiv cum este, de exemplu, Soarele. Confirmarea acestui din urmă fenomen în timpul eclipsei de Soare din 1919 a devenit un adevărat eveniment mediatic și faima lui 56 Einstein s-a răspândit în întreaga lume. Teoria relativități
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
sfinte lăcașe și dătător de lege, combatant în apărarea semnului sacru), o biografie parenetică, autorul urmărește impunerea unui erou exemplar, a unui model cu virtuți validate. Prescurtând, el nu lasă totuși la o parte punctele forte ale celebrei vieți: viziunile stelare, multiplicate de șirul scriitorilor, miracolele active și cu capacitate de premoniție, vocea celestă auzită în vis, inscripția stelară transcriind un verset psalmic - „Invoca me in die tribulationis tuae, et liberabo te et glorificabis me” (traducerea românească din prima jumătate a
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
erou exemplar, a unui model cu virtuți validate. Prescurtând, el nu lasă totuși la o parte punctele forte ale celebrei vieți: viziunile stelare, multiplicate de șirul scriitorilor, miracolele active și cu capacitate de premoniție, vocea celestă auzită în vis, inscripția stelară transcriind un verset psalmic - „Invoca me in die tribulationis tuae, et liberabo te et glorificabis me” (traducerea românească din prima jumătate a secolului al XVII-lea sună fermecător: „Chiamă-mă în ziua grijii tale, și te voi izbăvi și mă vei
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
cărțile următoare, Freamăt galactic (1966) și Tabla de oricalc (1971), vor atrage atenția asupra unei foarte personale îmbinări între lirism și SF. Poetul, integrând condiția umană marilor ritmuri cosmice, este atent la „strigătul stelelor”, la „mersul sferelor” sau la „transhumanța stelară” și caută să perceapă freamătul universal: „Ah, pământul e țărmul numai .../ Din solzi de nichel sună vântul crud./ În glasuri milenare purtate de lumină / Strigătul stelelor eu îl aud” (Strigătul stelelor). Versurile sunt însă cel mai adesea prozaice: „Ideile deschise
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]