1,130 matches
-
un neadevăr, ci un adevăr parțial, ridicat la rang de adevăr general (de genul „evreul este bun afacerist”). A atribui unei Întregi categorii de ființe o trăsătură pe care o are doar o parte a acestora este simptomul unei gândiri stereotipe și comode. Clișeul este o imagine ultrasimplificată a unui fenomen, determi nată de mediul cultural În care apare. Și cum coordonatele acestui mediu Își au rădăcinile de regulă În cultura tradițională (care este arhaică și profundă), ne putem imagina cât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este arhaică și profundă), ne putem imagina cât de puternice sunt clișeele și cât de rezistente sunt ele la schimbare, chiar atunci când sunt infir- mate (sau doar parțial confirmate) de realitate. Lucrând cu categorii, gândirea noastră este, În bună măsură, stereotipă ( , susținea André Gide) și nu prea putem schimba situația decât, pe de o parte, limitând numărul de clișee pe care le utilizăm și, pe de altă parte, conștientizând gradul de deformare a realității pe care acestea Îl introduc. Dacă nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chip caricatural (la care se adaugă, de regulă, părul, barba și perciunii roșii) se spune că au „fața lui Iuda” (span. cara de Judas, germ. Judas Gesicht, oland. Judas tronie etc.). Și scriitorii (chiar și cei evrei) au utilizat imaginea stereotipă a evreului cu nas mare și acvilin. Pentru Moses Gaster, de exemplu, nasul mare și o față prelungă, care continua cu o barbă ascuțită, erau tipice pentru evreul galițian <endnote id="(261, pp. 92 și 167)"/>. „De când mă stabilisem În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Rotman, 1903-1976) scria la rândul său : „Amelia sufăr,/ Dar nu pot mirosi ovreicile./ Iubesc mai mult pe fratele tău/ decât pe tine,/ du-te !” (Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar fi fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie cât păr au nouă vaci”, susține un vechi proverb german, folosit și de Martin Luther ; <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
său : „Amelia sufăr,/ Dar nu pot mirosi ovreicile./ Iubesc mai mult pe fratele tău/ decât pe tine,/ du-te !” (Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar fi fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie cât păr au nouă vaci”, susține un vechi proverb german, folosit și de Martin Luther ; <endnote id="cf. 3, p. 20
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În cataloage se con semnează „feti di creștini ci să află slujând pi la jâdovi”, acuzația de corupere sexuală este subînțeleasă. „Bănuiala compromiterii femeilor creștine - comentează istoricul Mihai-Răzvan Ungureanu - decurge din aceste inventare nominale de contacte individuale, contribuind la identificarea stereotipă a evreului din orașe ca om de joasă morală și corupător de minore creștine etc.” <endnote id="(814, p. 30)"/>. Acuzații similare au fost aduse evreilor și În perioada interbelică, În reviste românești antisemite, precum Porunca Vremii : chipurile, codoașe evreice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Olga Goldberg- Mulkiewicz, pentru mentalitatea tradițională poloneză, evreul este În primul rând cârciumar, În al doilea rând comerciant și abia În al treilea rând cămătar <endnote id="(127, pp. 87-89)"/>. Determinată de unele realități istorice, dar și de reflexe mentale stereotipe, această reprezentare arbitrară a structurii ocupaționale a evreilor În vechea societate poloneză este totuși sugestivă. Și În folclorul polonez evreul este asociat cu banii, În zeci de ipostaze. Iată doar două exemple : pe de o parte, pușculițele populare pe care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi regele vostru. „Așa să fie, evreule !”, răspund „soldații” <endnote id="(70, p. 156)"/>. De regulă, În această postură - de rege demonic care Își subjugă supușii cu ajutorul băuturii - era receptat cârciumarul evreu În cultura tradițională poloneză <endnote id="(368)"/>. Imaginea stereotipă nu diferă substanțial de modul cum era perceput evreul cârciumar În cultura est-europeană, În general, și În cea românească, În special. În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi de pe zidurile bisericilor românești În secolele XVII-XVIII, „crâșmarul” arde În „râul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(427, VI, p. 466)"/>. Comen tând piesa, B.P. Hasdeu pare să confirme existența acestei practici <endnote id="(246, p. 43)"/>. Leon Volovici este de părere că, În bună măsură, lui Vasile Alecsandri i se datorează apariția imaginii evreului stereotip cu toate viciile lui, inclusiv acela de „otrăvitor” al țăra nului prin rachiu. Această imagine caricaturală a evreului nu a intrat doar În inventarul de clișee al târgovețului, ci și În mentalul politicianului. Când, În 1864, de exemplu, se dezbate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românilor. „Această reputație nu e susținută numai de dușmanii evreilor - În scopul de a-i prezenta cât mai periculoși -, dar chiar de bieții evrei Înșiși” <endnote id="(510, p. 119)"/>. Clișeul pozitiv basculează În contrariul său, păstrându-și totuși caracterul stereotip. Inteligența evreului, se crede, Îi face viclenia mai primejdioasă. Sociologii au observat existența acestei teme antisemite : „Evreul este o amenințare serioasă tocmai pentru că este un adversar valoros” <endnote id="(424, p. 120)"/>. Așa cum observă Leon Volovici, Emil Cioran Îl elogiază
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Spaima de care sufereau călătorii evrei era deci perfect justificată. „Ai văzut tu vreodată jidan să tragă cu pușca !”, spune un personaj din proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 584)"/>. O seamă de proverbe și zicători probează imaginea- stereotip a evreului fricos și, ca atare, lipsit de aptitudini războinice : „Cal verde, armean cuminte și jidan pușcaș nu se poate”, „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, „E un erou, măcar că e ovrei” (proverbe românești ; <endnote id="cf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a avea toate defectele atribuite „evreului imaginar” (cf. Emile Littré, Dictionnaire de la langue française, 1863-1873, s.v. Juif). Și În limba engleză, a fi receptat ca „evreu veritabil” Înseamnă mai degrabă să ți se pună În cârcă un set de vicii stereotipe. „E evreu, mon ami - spune un personaj dintr-un text de George Orwell -, un evreu veritabil ! Și nici măcar nu are bunul-simț să-i fie rușine de asta” <endnote id="(697, p. 159)"/>. Este distanța care, În limbaj popular, se măsoară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. Genul acesta de povești intră În marea categorie a legendelor etiologice. Din ele aflăm cum au fost stabilite, o dată pentru totdeauna, „caracteristicile etnice”. Gândirea stereotipă este dusă În acest caz până la limită. Totul este redus la un singur „semn cultural” (șurubul pentru neamț, cetera pentru țigan, munca pentru moldovean etc.) sau numai la câteva astfel de „semne”, considerate a fi definitorii pentru o etnie. Această
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a pierdut sau nu a mai fost Înțeles. Explicația propusă suferă din punct de vedere logic. În definitiv, nu toți evreii sunt Înstăriți și nu toți Înstăriții sunt evrei. Logicii gândirii magice i s-a suprapus cea a gândirii stereotipe. Pierderea semnificației magice inițiale este un fenomen curent, datorat În principal erodării mentalității magice În lumea modernă. În cazul nostru, necunoașterea sensului inițial determină perplexitatea omului simplu În fața discrepanței dintre portretul general al evreului, foarte negativ („ucigașul lui Dumnezeu”), și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stabilesc și legitimează trei practici rituale, al căror prestigiu este dat de trei Întâmplări diferite prin care Isus a scăpat de moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de dincolo, traducere de Gabriela și Andrei Oișteanu, Editura Nemira, București, 1994 (ediția a II-a, 1996). 62. Ion Ianoși, „Prezentare” la V. Soloviov, N. Berdiaev, Gh. Fedotov, Creștinism și antisemitism, Editura Humanitas, București, 1992. 63. Viorica S. Constantinescu, Evreul stereotip. Schiță de istorie culturală, Editura Eminescu, București, 1996. 64. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, ediție Îngrijită de Iordan Datcu, Editura Grai și Suflet, București, 1995 (prima ediție : Editura Socec, București, 1915). 65. I.C. Chițimia și Stela Toma
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trufie”, „pohvală” etc.), vezi lucrările lui Leon Volovici (604, p. 60) și Dan Horia Mazilu (383, p. 157). 606. Andrei Oișteanu, „Imaginea străinului În cultura tradițională românească”, Revista 22, nr. 23, 8-14 iunie 1999, pp. 12-13 ; și Andrei Oișteanu, „Străinul stereotip. Legende de imagologie etnică”, Dilema, nr. 467, 22-28 februarie 2002, p. 7. 607. Este imaginea predilectă a evreului În Europa secolului al XIX-lea. „Evreul este temperamental antiproducător, nici agricultor, nici industriaș, nici măcar cu adevărat comerciant”, scria socialistul francez Pierre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
2010, pp. 81-84, 274-275. 910. Florin Pădurean, Stereotipuri etnice În arta românească (1848-1947), lucrare inedită, teză de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca, Facultatea de istorie și filosofie, coordonator științific prof. dr. Sorin Mitu, Cluj- Napoca, 2011. Pentru reprezentarea stereotipă a femeilor de diverse etnii (inclusiv evreice) În arta vizuală românească, vezi pp. 73-124. Este vorba de o lucrare remarcabilă, care sper să fie publicată cât mai curând. </endnotelist>
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Hasdeu. Interesează-te și spune-mi ce este. Ar merge? Comunică-mi dacă ai primit această scrisoare. </citation> (57) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”20 aprilie 1971”> Dragă Costică, Cred că scrisorile mele încep să debuteze toate stereotip: la sfîrșitul lunii trecute ți-am trimis o lungă epistolă la care nici pînă azi nu am primit răspuns! Nici de data asta nu știu cauza. Poate totuși te-ai supărat că n-am trimis articolul despre etic. Dar spuneam
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
se supară foarte tare dacă le spui țigani). Temele media referitoare la romi au fost aceleași dintotdeauna: migrația, infracționalitatea sau actele de violență. O treime dintre articolele de presă din perioada analizată și făcute publice, au cuprins prezentări negative și stereotipe ale etnicilor romi. Aproape două treimi din știrile TV analizate cuprind prezentări negative și stereotipe ale etnicilor romi. Dacă până acum romul era perceput în primul rând ca potențial infractor, acum este acela care strică imaginea țării în lume. Mass-media
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
aceleași dintotdeauna: migrația, infracționalitatea sau actele de violență. O treime dintre articolele de presă din perioada analizată și făcute publice, au cuprins prezentări negative și stereotipe ale etnicilor romi. Aproape două treimi din știrile TV analizate cuprind prezentări negative și stereotipe ale etnicilor romi. Dacă până acum romul era perceput în primul rând ca potențial infractor, acum este acela care strică imaginea țării în lume. Mass-media, în marea ei parte, face o distincție totală între romi și români. Eu personal nu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
înverșunat, care uneltește din umbră, nutrind speranța zadarnica de a restaura regimul burghezo-moșieresc.". Iată o frază cheie pentru toata existența lui Ion Iliescu. Dușmanul viclean și înverșunat, care uneltește din umbră, nutrind speranța de a restaura regimul burghezo-moșieresc, o imagine stereotip care îl va obseda pe Iliescu până în decembrie '89 (când el cerea colaboratorilor să "se împiedice această alunecare periculoasă spre dreapta", care era Revoluția Română sau în 28 ianuarie ori 13-15 iunie '90, cănd Ion Iliescu le mulțumea minerilor. Căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
multe. Azi, vineri, am început mișcarea. Am venit mai devreme pentru o încălzire necesară mie, din cauza problemelor pe care le am. Trebuie să formăm o identitate, să fim la fel cu toții, lipsiți de personalitate, duși de val prin mișcări stereotipe. Deocamdată trebuie să ne obișnuim cu ideea. Important este ca privirea noastră să sfredelească un zid, lipsiți de expresie să sugerăm că suntem acea mulțime care se îndreaptă într-o singură direcție, compactă, cu gânduri și acțiuni exacte, fără devieri
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
lume de pe lume ochi albaștri, căprui, verzi, telefoane de campanie, oficiali români alergând de colo-colo. Ora din program fixată pentru plecarea coloanei către aeroport trecuse de mult, dar nimic nu se mișca. La întrebarea mea "nu plecăm" mi se răspundea stereotip: "Mai plimbați-i!". I-am tot plimbat prin curtea vilei până am amețit și nimic:."Mai plimbați-i!" La un moment dat apare un adjunct de ministru de la externe, care, mirat, întreabă: "Cum, încă n-ați plecat? De ce se întârzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
discretă; și, pe măsură ce se Înalță, dă luciu cărărilor bătute de sănii pe drum, unde fiecare morman sclipitor de zăpadă este scos În evidență de o umbră bombată. Foarte frumos, foarte singuratic. Dar ce caut eu În acest tărâm de vis stereotip? Cum am ajuns aici? Nu știu cum, cele două sănii au dispărut În zare, lăsând În urmă o iscoadă fără pașaport care stă pe drumul alb-albăstrui din New England, În cizme și manta pentru viscol. În urechi nu-mi mai sbârnâie zurgălăii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]