1,350 matches
-
diletantismul folcloric folosește și formulări mai calde, oprindu-se mai ales asupra aspectului estetic al producției populare. Spirit foarte receptiv, el rupe cu tradiția latinistă în care a crescut eliberându-se de o seamă de concepții și metode învechite "și sterpe" cum le-a numit, metode și concepții care fuseseră preconizate de întâii reprezentanți ai mișcării folcloristice. Spiritul nou ce regenerează filologia afirmă el trebuie să însuflețească pe viitor pe folcloriști. Pornind de aici, filologul Densusianu ajunge să creeze o adevărată
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
intimității imaginea spațiului fericit, centrul paradiziac. Pajul Îi oferă fetei de Împărat un spațiu intim, acel dolce farniente intrauterin, un spațiu genitrix, cald, umed În care să poată procreea. Este spațiul belșugului În opoziție cu cel astral, amorf, fără finalitate ... sterpului i se opune la nivelul simbolismului imaginar umedul ... centrul care este reprezentat de ungher se opune vastității stelare, cosmosului. Pajul Îi propune fetei o „noțiune de centru” care integrează rapid elementul masculin cu cel feminin. Centrul conține infrastructuri obstetricale și
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
a lui Petru Aruștei. Moartea nu înseamnă nici vindecare, nici trecere, ci doar o nouă naștere în suferință: "Moartea și tortura îmi călăuzesc creierii prin noapte atunci când bucuria ar trebui să-mi fie steag! Trudesc cu amărăciune pe pământul meu sterp, dar nu uit să-mi spun: întruchipările mele sunt tot mai vii, o putere mare respiră eliberată în creierii mei; o viață ca nici una-alta! Altfel, sunt întotdeauna singur: trăiesc în preajma lumii care nu există înainte de a o crea eu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Contemplativ, mimând adesea detașarea, actantul specific își ascultă, cel mai adesea, "vocile din adânc", pe care le corporalizează într-o gestică ritualică, fixată într-un peisaj de sfârșit de lume: "Lumină roșie. Cer negru", "întinderea neagră și nesfârșită a deșertului", "stearpa priveliște", câmpul pustiit de un "soare negru, soare al sfârșitului" etc. Revin motivele și schemele parabolice dragi (îngerii și Căderea îngerilor, umbra, travestiul, scindarea (Arlechini la marginea câmpului, Finita la commedia, Îngerul, Rază a lucidității), stilizate în desene încremenite, peste
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iacob sunt declarații de dragoste (întotdeauna pătimașe, indiferent de sonul lor dominant: exuberant, dulce-amărui, scrâșnit, disperat), proiectate, unele dintre ele, pe fundalul unui tablou urban în care se duce lupta de-a supraviețuirea. De fapt, de-a agonia. În orașul "sterp, nedăruit" al Liviei Iacob (un fel de monstru apocaliptic, adesea căzut într-o periculoasă letargie), plin de odată-oameni, creaturi cu excrescențe fizice și psihice monstruoase, descrise lapidar în Cronică sau detaliat în Șapte personaje care trec zilnic prin ochiul delfinului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de viață unui om sunt reprezentate, firește, ca momente magice, de tainica schimbare.286 Cosmosul imaginat este traversat de un suflu aducător de nașteri și rodire, violent și liniștit totodată, ce se concretizează într-un geamăt primordial, la căpătâiul matricei sterpe de dragoste și nașteri (Dorm păduri, trad. MB).287 Una dintre cele mai sensibile descrieri ale momentului în care ființă se trezește la viață într-o realitate a durerii se regăsește în poezia Nopții: Din pântecele tău / eu urc fără de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Peisajul citadin, străbătut de un fior de încordare se integrează în mai largă tematica a exilului și rătăcirii plasate sub semnul sentimentului de înstrăinare. Trecerea devastatoare a timpului sporește intensitatea durerii: Un alt ceas ce se năruie (...) iar în șuvoiul sterp osânda / de a-mi socoti ușoară / fiece zi care nu-mi aparține (idem).351 Vântul așteptat și presimțit de nemișcarea frunzelor, reprezintă o metaforă a speranței că durerea imobila a exilului poate fi franța, ca nemișcarea se poate transforma în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vântului aducător de cunoaștere propune din nou dinamică din Infinitul. Dat fiind că pentru sicilian, conform propriei declarații, imaginile făurite de scriitorul romantic și-au pierdut puterea de reverberație (non versa telai di suoni), eului îi rămâne doar singurătatea fundamentală, stearpa, pe care o proiectează asupra naturii și a divinității (anche îl cielo è solo). O imagine asemănătoare, ce confirmă faptul că efectul reprezentărilor romantice s-a atenuat, se regăsește în Forme de arbori chinuite: Desișurile se apleacă / în umbre. // Zi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vor atinge inima, când totul / mă va lăsa nepăsător, și arta/ Și vraja firii, cănd orice duioasa / Simțire îmi va fi în piept străină, / Atunci, lipsit de singura-alinare / Ce mi-a rămas, în studii mai aride / Îmi voi petrece rest-acestei sterpe / Și crude vieți. (Contelui Carlo Pepoli, vv. 127-139). Referindu-se la studiile mai aride altri studi men dolci Mario Fubini afirmă că sintagma se referă la observațiile romanticului asupra marilor probleme filozofice, ce urmau să fie organizate în câteva mari
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
încă aceste două institute, d<umnealui> K. Mihailik de Hodocin, director shoalei mehanice, căruia sîntem datori cu multe folositoare lucrări, s-au sârguit a găsi, pentru una și pentru alta, un loc potrivit și cu apă deagiuns. Pe locul cel sterp, în vale de Curtea-Veche, se află un lac lung de 23 și lat de 17 stânjeni, carele, deși este de mult mâlit, totuși are apă în adâncime de 8 palme. Deși apă-cărătorii necontenit umplu aice vasele lor, iar ferbințeala soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fel, curățit și îndestulat, ar fi deagiuns pentru facerea unei shoale de înotare, având împregiurul ei cămări pentru scăldătoare, dupre cum se înfățoșază în planul înadins carele s-au făcut dupre proiectarea d<umisale> directorului Mihailik. Făcându-să pe acest loc sterp un asemene institut, <în>cungiurat de o frumoasă grădină, care și în privirea sănătății ar fi foarte folositoare, capitalia ar câștiga o nouă înfrumusețare, iar viața soțială a publicului, un plăcut centru de întrunire. Pentru a dovedi folosul cel mântuitor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cretă Botta, Amărăciune, lavaliera, Milul Umilul) și părul paj al fetei de la Arhitectură suspendat la mansardă, oglindă se face, perie aspră, crâng fraged, perdea de atlaz până în halta mizeră unde igrasia își eternizează mirosul între nările unei femei încă tinere (stearpă, e înșelată acum de spasmul fals al coapselor ei strâmte) vai, ulcerul meu înflorește din spori de cenușă cărbunele alb-lăcrimos dă pe-afară primul vers cu litera ușor ondulată din pagina putredă a antologiei Des Granges balsamul cu opium, victorie
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
ce vor veni după război, era o preocupare importantă a autorităților vremii odată ce într-un „ordin de serviciu” din 28 mai 1917 se spuneau următoarele: „...vitele se iau toate (pentru armată n.n.) afară de boii de muncă, vacile cu lapte, vacile sterpe bune de jug, gonitoarele, adică femeile (sic!) care au intrat pe-al treilea an. (...) de asemenea, nu veți lăsa să se taie mânzatele sau Vitele care se prezintă excepțional de frumoase, fiind de strict INTERES NAȚIONAL ca rasa Vitelor Moldovenești
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
reproducători masculi la speciile bovină și cabalină. Numărul taurilor comunali și cei autorizați a fost insuficient față de numărul femelelor”. Forțați de situație, medicii veterinari tutoveni fuseseră nevoiți să accepte monte și cu tauri inferiori numai „...pentru ca vacile să nu rămână sterpe”. Tot din acest raport am aflat că în acea vreme nu existau decât trei abatoare la nivelul întregului județ, din care două rudimentare și unul modern (la Bârlad) dar care a stat multă vreme neutilizat din cauza numeroaselor probleme tehnice provocate
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
000 de lei iar untul costa 80 de mii lei/kg. Numai peste o lună, SSV Bârlad raporta SSV Tutova noile prețuri ale animalelor pentru sacrificare și pentru prăsilă. Astfel, o pereche de boi pentru măcelărie - 7-9 milioane lei; vaci sterpe - 1,5-1,8 milioane lei/buc.; porci (circa 100 de kg./buc.) - 2 milioane lei. La animalele de prăsilă și muncă prețurile erau mai mici astfel, o pereche de boi în vârstă de 2-3 ani costa între 6-7 mil. lei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lumini, posesoare a tuturor virtuților, o donna angelicata, cealaltă, o Veneră ce s-a prostituat, un demon crud. Cea dintâi e „prototipul îngerilor din senin”, Madona Dumnezeie, cu surâsul blând, cu diademă de stele, ce de a doua e femeia „stearpă, fără suflet, fără foc”, cu ochiri agresive și fața pală de „o bolnavă beție”, peste care liricul aruncă vălul alb al poeziei”. Toate eroinele sale ilustrează, cu rare excepții, una dintre aceste două ipostaze participând la crearea unei mitologii a
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
veacuri, sau au fost aici de la Începuturi! Dacă Înaintașii noștri nu s-au Îndeletnicit cu scrisul, ci au mânuit doar coasa, securea și sapa și au stat aplecați pe coarnele plugului pentru a scoate recolte dintr-un pământ atât de sterp, dar au Înfruntat vitregiile vremurilor, rămânând aici, am socotit că ne revine nouă, cei care am mai apucat În anii copilăriei vechile forme de viață, datoria de a lăsa câteva rânduri pe o carte despre vremurile de demult. Și aceasta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nostru energic mai păstra odinioară acea izbucnire adâncă, mascată adesea de un umor jovial. Acum, Însă știu eu cât mai putem găsi la ei din această energie! Obținând cu atâta greutate și cu sacrificii bucata de pământ care, deși era sterp și puțin fertil, a muncit din răsputeri ca să-i stoarcă tot ce-i putea da. A iubit animalele cu care Își lucra bucata de pământ și ele Îi asigurau hrana zilnică. Această legătură aproape atavică Între țăran, pământ și animalul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
rămas opărită și nu știa ce să facă de ciudă” în cazul unei îmbogățiri, beneficiarul se bucură nespus, iar „dușmanul” răutăcios îl privește cu invidie și suspiciune; r. 39 41 : „mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te îndatorească o fată alintată și leneșă” se subliniază imposibilitatea de a beneficia de ajutor de la o persoană care nu dispune de nici o calitate morală; IVAN TURBINCĂ (Poveste) p. 136, r. 11 12 : „pornește la drum cântând” un
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lase impresia atunci când atribuie personajelor cuvinte de tipul: ,,Vulgaritatea e o caracteristică a generației noastre, comenta Lazarovici” (p.106); ,,un om viu pare întotdeauna un bufon printre morți.” (p.92); ,, Există un fel de a iubi care te consumă inutil, sterp, dureros; asta e adevărata dragoste [...]” (p.99); ,, Totul poate exista, totul se poate întâmpla, și ceea ce ni se pare firesc, și ceea ce ni se pare miraculos.” (p.99). Deși stau sub semnul comun al frământărilor de ordin psihic și uneori
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
întâlnească cu regina Angliei sau cu Mao Tze Dun. Traversează țara și lumea făcând cotidiene băi de mulțime pe care televiziunea, acest nou instrument de propagandă pe care îl folosește în exces, le multiplică la o scară fără precedent. Cenușiul sterp al primilor ani de dictatură a proletariatului se colorează, generând noi dinamici și noi comportamente, mai puțin înțepenite, făgăduieli ale unui dezgheț niciodată desăvârșit. După anii apăsători în care societatea fusese dominată de umbre reci și asexuate, conform modelului de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai exact: de exprimare viabilă la nivelul artei) a vieții afective, ceea ce justifică și suprapunerea terminologică "creație"/ "comportism". În absența acestui suport vizibil (imaginea), cu rădăcini în realitatea fenomenală (deci și în biografie), "analiza" psihologică s-ar dovedi o speculație stearpă, filozofare fără obiect și fără finalitate. Însă Ibrăileanu era departe de a restrânge arta la formula mimetic facilă a unui realism vulgar, după cum se mai crede încă, din necunoștință de cauză. Ca și Lovinescu, autorul Adelei a sesizat foarte comprehensiv
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pătimim pentru lenea noastră spirituală, ci întreaga Fire s-ar părăgini și s-ar steriliza, numai din cauza lipsei noastre de inteligență, generozitate și curaj. Îmi place să cred, cum lasă a se înțelege Parsifal, că am deveni deodată, peste noapte, sterpi și bolnavi - ca întreaga viață din castelul Regelui Pescar -, dacă n-ar exista în fiecare țară, în fiecare moment istoric, anumiți oameni dîrji și luminați care să-și pună întrebarea justă”. Același discurs moralizator este pus pe seama lui Ștefan Viziru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
traversat Dunărea și iată-ne pe pământ dobrogean. Mergeam pentru prima dată în Deltă și toate mi se păreau neobișnuite. Zambilica împreună cu noi am luat-o întins spre înainte. Vedeam pe partea stângă pământuri de culoare roșietică, delușoare și măguri sterpe, pe care nu creștea nimic. Dar în contrast, pe partea dreaptă întâlneam case cu grădini cultivate cu flori și legume, vii și pomi fructiferi și mă uimea acest contrast. Din când în când, întâlneam câte un măgăruș trăgând după el
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Gheorghe era parcă mai curată ca cea de la Dunăre. Am ajuns pe malul celălalt și am luat direcția Tulcea. Pe dreapta lăsam în urmă frânturi fugitive de un verde luminos, vesel, al viilor de la Nicolițel. Pe dreapta, același peisaj lunar, sterp, fără viață. Pe drum am întâlnit din nou acei simpatici măgăruși, trăgând la căruțe. Erau parcă niște jucării însuflețite. Ne-am oprit și am mângâiat pe cap un asemenea animal drăgălaș. L-am întrebat pe om: - Se spune că măgarii
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]