1,781 matches
-
trăiește pot determina aspirațiile unei persoane. Orice descoperire în știință sau tehnică, orice teorie depinde de stadiul dezvoltării disciplinei corespunzătoare. Factorii ereditari și cei sociali influențează creația, iar ponderea fiecărui factor nu poate fi cuantificată, deoarece în creație un rol stimulativ îl pot avea: * condițiile socio economice de nivel mediu; * un grad cât mai înalt de aspirație și de cultură al grupului; * existența unor relații sociale de tip democratic; * acceptarea valorii individului, eliminarea criticii; Pot inhiba creația următoarele prejudecăți: * falsa incompatibilitate
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
receptivității, al acceptării provocărilor mediului înconjurător, stimulându-i să pună întrebări, îi deteermină astfel să gândească divergent, iar culturile, orientate asupra procesului creativ și nu asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. CAPITOLUL III BLOCAJELE / BARIERELE CREATIVIT)ȚII Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele specifice se repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive a) Perceptuale incapacitatea de a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
îi deteermină astfel să gândească divergent, iar culturile, orientate asupra procesului creativ și nu asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. CAPITOLUL III BLOCAJELE / BARIERELE CREATIVIT)ȚII Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele specifice se repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive a) Perceptuale incapacitatea de a formula problema; dificultatea izolării ei; prea marea îngustare a problemei formulate
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
insecuritate și anxietate). * Barierele legate de insuficiența resurselor Resursele informaționale, educaționale, de timp și de bani determină nivelul de dezvoltare a talentului și excelenței, iar lipsa acestora poate determina la persoanele înalt creative energizări puternice de învingere a obstacolelor. Factori stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență A. Interni - Individ ( factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii „de personalitate”) B. Externi Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea ) Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală, spiritul vremii, „miturile dinamice
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și afirmarea personalității elevilor (mediu social și cultural, contextul familial, economic, etc.); - Factori de ambianță psihosocială, de climat psihoeducațional (relații interpersonale, valori și modele socio-umane, relațiile dintre profesor și elev, stilul de conducere și tactul pedagogic, etc.). Aceștia sunt factorii stimulativi pentru dezvoltarea și afirmarea creativității, iar învățământul trebuie să recunoască existența unui potențial creativ general, alături de potențialitățile creative specifice. Deși creativitatea este educabilă, învățământul nu cultivă întotdeauna această dimensiune a personalității. De multe ori copiii creativi sunt îndrăgiți de conformism
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
amânării evaluării critice a ideilor noi, asigurarea și menținerea unei atmosfere propice producerii „ în asalt” a cât mai multor idei originale, neobișnuite (Alex Osborn). Grupul și animatorul grupului trebuie să fie special pregătiți pentru a promova un climat deschis, încurajator, stimulativ pentru producerea cât mai multor idei. Etape: 1. Se alege tema și sarcina de lucru. 2. Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte, concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor - chiar trăsnite, neobișnuite, absurde, fanteziste - se
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
exersează capacitățile creatoare; își expun atitudinile față de problema ce se dezbate; se creează un climat de încredere și exprimare deschisă fără reținere; divergența de opinii se rezolvă pașnic. În afara activităților desfășurate în clasă, cele extradidactice și extrașcolare au ample funcții stimulative, formative pentru creativitatea elevilor și educatorilor. Amplificarea participării efective a elevilor la activitățile productive, creatoare din cadrul cercurilor științifice, tehnice și practico - aplicative, în colective de cercetare și creație este o cale principală în dezvoltarea creativității. Concursurile de creație artistică, culturale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
se cristalizează, codul mnezic se apropie de exigențele gândirii” apreciază P. Popescu - Neveanu. Activitatea de învățare oferă micului școlar un nou status - rol (cel de elev) ceea ce provoacă restructurări importante în planul proceselor și fenomenelor psihice cu rol reglator și stimulativ în învățare. Având în vedere că la această vârstă sensibilitatea emoțională este intensă, putem să influențăm condiția copilului, îi putem dezvolta interesul pentru anumite obiecte sau activități, făcând apel la sentimentele sale pozitive. Manifestările afective se diversifică și se extind
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne, cum sunt: substanțele stimulative ale fitoalexinelor, transplantul genelor de rezistență etc.; aplicarea metodelor și mijloacelor fizico-mecanice, cum sunt: termoterapia, radioterapia etc.; utilizarea de varietăți rezistente și a materialului de plantat sau semănat, liber de paraziti; respectarea tehnologiilor de cultură, menite să ocupe un loc
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pentru a fi înscrise la cotare; ¾ SVM urile au încercat să susțină piața bursieră și să evite căderea prețurilor acțiunilor, dar fără prea mare influență datorită disponibilităților reduse de capital autohton și străin; ¾ tranzacțiile de pe piața RASDAQ nu au fost stimulative pentru cele din cadrul bursei de valori; ¾ a existat o lipsă de transparență și de informații financiare pertinente privind valorile mobiliare și societățile cotate; ¾ SVM-urile nu s-au implicat în tranzacționare în nume propriu; ¾ în timp, au apărut și carențele
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
Ca acțiune voluntară, orientată de scopuri și obiective concrete, educația realizată în școală este cea care sistematizează și organizează influențele mediului social. Subliniem astfel importanța mediului școlar, a cărui acțiune modelatoare poate merge în două direcții opuse, ca factor extern stimulativ sau inhibitor al creativității individuale. Școala consolidează și modelează tot ceea ce a acumulat copilul înainte (în familie, gradiniță) și adaugă, printr-un amplu sistem educativ, ultimele și cele mai delicate caracteristici ale personalități. Când e favorabil, când stimulează sau cel
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
bună comunicare a informației pe orizontală și verticală, descentralizare în luarea deciziilor, responsabilizare. Presupune prevederea de situații apte să stimuleze curiozitatea, confruntările, spiritul de investigație și de căutare a unor soluții originale. Învățătorul trebuie 13 să creeze un mediu permisiv, stimulativ, de încurajare și gratificare a manifestărilor, mai ales creative, de orice gen ale copilului, de stimulare a încrederii în sine; să-i facă pe elevi să se simtă în largul lor, să-i stimuleze, să nu creeze tensiuni și constrângeri
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
climat caracterizat prin deschidere și stil relaxat de creație, prin asigurarea libertății de afirmare și expresie independentă, prin recunoașterea și aprecierea pozitivă ca și prin încurajarea și promovarea efortului creativ pot participa în mod decisiv la dezvoltarea creativității copiilor. Atmosfera stimulativă pentru creativitate presupune și o activizare specifică a copiilor prin angajarea lor în efortul de prelucrare și reorganizare a datelor, degenerare a unor sisteme sau configurații noi, prin asigurarea unui dinamism intelectual și afectiv opus orcăror tendințe spre inerție și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
permit actului creativ să se realizeze, condiții care pot fi atât interne (subiective, psihologice, de personalitate), cât și externe, de mediu fizic și mai ales social, la care ne referim cel mai adesea cu termenul de climat creativ sau mediu stimulativ. Dar tot factori ai creativității, de data aceasta definiți ca inhibitori și/sau blocanți, sunt și cei care frânează ori fac imposibilă manifestarea creativă a individului. Deci factorii creativității pot fi de natură internă sau externă, fiecare dintre ei având
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
tot factori ai creativității, de data aceasta definiți ca inhibitori și/sau blocanți, sunt și cei care frânează ori fac imposibilă manifestarea creativă a individului. Deci factorii creativității pot fi de natură internă sau externă, fiecare dintre ei având efecte stimulative sau inhibitive asupra creativității. A. Factori facilitatori ai creativității 1. Factori intelectivi /cognitivi și de procesare intelectuală În această categorie sunt incluși: imaginația, gândirea cu factorul ei general inteligența, intuiția, memoria etc. Funcția esențială procesului de creație originală o constituie
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de personalitate în determinarea creativității, ca și pe cel al activității în structurarea caracteristicilor de personalitate. Această reciprocitate genereză dinamica specifică fenomenului creator, astfel că, funcție de natura activității (creatoare noncreatoare) în carea este implicată preponderent persoana, factorii psihologici au efecte stimulative sau dimpotrivă, de frânare asupra performanțelor creative. B. Factori inhibitori / blocaje ale creativității Psihologii înțeleg prin creativitate dispoziția inventivă sau capacitatea de înnoire existentă în stare potențială la orice individ uman și la toate varstele. Copilul, care-și manifestă permanent
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
ultima celei concretizate în opere geniale. Cu specificare pentru vârsta preșcolară și școlară Ana Stoica Constantin (2004, p.24) precizează că obiectivele educaționale se plasează (după clasificarea lui Taylor), la nivelurile creativității expresive și productive, prin crearea unui mediu permisiv, stimulativ, de încurajare și gratificare a manifestărilor de orice gen ale copilului, de stimulare a încrederii în sine. În această perioadă de vârstă pentru marea majoritate a copiilor este suficientă valorificarea nivelului creativității individuale; creativitatea de grup este un fenomen extrem de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
mai profund. * Ghicește sau anticipă rezultate, pe care apoi le testează. * Caută adevărul intens și cu onestitate. * Rezistă la distrageri. * Pierde conștiința timpului. * Face observații și pune întrebări adecvate. * Caută alternative și explorează noi posibilități Societatea cu cerințele ei, caracterul stimulativ al mediului în care crește și trăiește omul și, nu în ultimul rând, calitatea procesului educativ la care este supus acesta își au importanța lor deosebită în dezvoltarea potențialului creator. Ținând cont de aceste adevăruri se impune ca activitatea educativă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în termeni de competențe și capacități. Apar asemenea formulări pentru celelalte aspecte, însă cel al creativității este lăsat la libera opțiune a cadrului didactic practician. La nivelul conținuturilor elevul are posibilitatea de a opta /selecta programe ce transmit prin strategii stimulative conținuturi informaționale care să-i permită înregistrarea unor rezultate mulțumitoare. Prin reformă educațională în România se urmărește stimularea unor demersuri interactive care să conducă la o mai mare eficiență a învățării școlare și la plasarea elevului în centrul actului educațional
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
libertate de exprimare, mi-am asumat rolul să-i stimulez, să le sugerez și nu să le impun, iar copiii au aderat cu plăcere la activitate atunci când li s-au creat toate condițiile necesare, li s-a creat un mediu stimulativ, toate acestea invitând la redarea creativă a realului, la dezvoltarea sensibilității estetice și a spiritului creativ. 8 De asemenea, pentru reușita experimentului pedagogic la cele două grupe de lucru, experimentală și de control, mi-am fixat ca și repere: participarea
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
să aibă loc. Ne putem oare imagina cu adevărat cercul vicios la care erau condamnate primele călătorii planetare, unde necunoscutul devenea reper al cunoașterii, de vreme ce reperul însuși se confunda cu limita necunoscută? Dar ne putem oare totodată imagina cât de stimulativă pentru spirit era această situație, în care limita trebuia cucerită printr-un demers indirect, care se confunda cu dinamismul străbaterii, traversării, ba chiar al depășirii spațiului cuprins între limite, de vreme ce, prin însăși mărimea și necuprinderea lui, acesta era resimțit ca
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
specifice, obligatorii pentru toți indivizii care se găsesc în situații sociale similare; are un caracter impersonal, fiind produsul voinței collective a grupului social care a adoptat obligația respectivă; se aplică prin instituirea unui sistem complex de sancțiuni, având un rol stimulativ sau restrictiv, prin intermediul cărora se realizează evaluarea acțiunilor membrilor grupului; pretinde libertatea de acțiune și voință a indivizilor, care trebuie să elimine, la îndeplinirea acțiunilor sociale, influența circumstanțelor favorabile( ca, de exemplu, sentimentele și scopurilor proprii). În concluzie, norma reprezintă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în revistă a ilustrației interbelice pentru opera lui Ion Creangă pune în evidență posibilități multiple de interpretare, racordate unor concepții precumpănitor etnografice și decorative, unde selecția elementului autentic încorporează experiența artistică convergentă, trăită de ilustratorul prins într-un efort creator stimulativ, în încercarea lăudabilă de a se ridica la înălțimea modelului 27. II. Studii pictorialiste O a doua categorie de articole și studii publicate în acest interval în colecția revistei Arta sau independent se circumscriu comparației directe între literatură și pictură
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
un instrument administrativ, în sensul plății unei amenzi pentru depășirea cantităților maxime admise ale unor poluanți în apă, în atmosferă și pe sol. Or principiul este mai generos decât aspectul punitiv al poluării; el poate fi considerat un principiu economic stimulativ, din moment ce se referă la "internalizarea externalităților", adică la includerea în costurile (interne) ale unei întreprinderi a contravalorii daunelor (externalităților) pe care aceasta le provoacă mediului. Internalizarea prea mare poate conduce la o creștere a prețurilor produselor, pe care cumpărătorul nu
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
a-și pregăti conș tiincios lecțiile ș i cultivând stări emoționale pozitive, stimulatoare. În acest sens, este absolut necesară folosirea unei metodologii adecvate vârstei, axată pe diferenț ierea activităț ilor ș i sarcinilor care trebuie să fie accesibile ș i stimulative. În procesul activității școlare este foarte important să se creeze relații reciproce de colaborare, care să-i provoace elevului, în cazul neîndeplinirii sarcinilor ce-i revin, sentimentul de jenă față de ceilalți colegi și dorința de a se reabilita, iar în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]