1,201 matches
-
cum era, cu gingașa minune cristalină, antropomorfizată de privirea exaltatului. Poate tocmai această obsesivă fixație admirativă a și produs dezastrul. Când a trebuit să revină din metalumea hipnotică a transcendenței În ritualul domestic, năucirea fusese prea mare, mișcările abrupte și stinghere. Radu a atins, fără să vrea, chiar obiectul celest. Surprins de brutala dezordine, paharul s-a clătinat, o fracțiune, șocat, vulnerat, s-a desprins de podiumul tăbliei telurice, apoi s-a aruncat În gol și s-a prăbușit, țăndări, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
de un nou infarct a rămas fără rezultat o bună bucată de vreme. Radu nu a chemat un taxi, greu de găsit, de altfel. Gata să se facă țăndări, ființa nu mai suporta atingeri. Se desprindea, cu mișcări abrupte și stinghere, de scena domestică, se abandona golului. A pornit, singur, pe jos, spre spital. Spre tărâmul de cristal de dincolo. Un fel de sinucidere. Când Adela Petrescu s-a dus să-l vadă, a doua zi dimineața, doctorii i-au comunicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
variate. Am amintit aceste mizerii care nu Își au, de fapt, locul În aceste rânduri de gratitudine și afecțiune, doar pentru că erau, inevitabil, reactivate În amintire de titlul și de conținutul textului Dvs. recent. Vă scriu ca să Însoțesc prin câteva stinghere vorbe emoționate cele trei volume În engleză pe care vi le trimit. Presupun că vă face plăcere să aflați că ele au avut un surprinzător și extraordinar ecou În presa americană... pe care Îl semnalez, nu pentru a-mi da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
de răufăcători străini. Orașul se scutura de somn. Trei sau patru oameni mergeau pe partea cealaltă a străzii. Weber trecu pe lângă un monument în cinstea eroilor locali căzuți în cele două războaie mondiale. Întreaga scenă îl făcea să se simtă stingher. Străzile erau prea late, casele și magazinele erau prea mari, cu prea mult spațiu gol între ele. Kearney fusese conceput la o scară prea mare, în epoca în care pământul se dădea gratis, înainte ca adevăratul destin al orașului să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mai minunate culori, dar acum păreau imense în pustiul ce se căsca în ele. Iatacul doamnei, cu tot ce putuse să aducă zestre o femeie din neamul ei, era golit, chiar și icoanele erau smulse de pe pereți, doar o candelă stingheră ardea în dreptul unui crucifix. — Mâine este Joia Mare, se pomeni vorbind singur, Doamne ferește, cum pot să iasă cu muzici în Dealul Văcăreștilor ca să-l aștepte pe imbrohor? Doamne ferește, și-și făcu cruce în fața candelei aprinse. La întoarcerea spre iatacul care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să-l pună pe masă, să treacă pe sub el femeile cu copii ologiți. Ajungând să facă popas la Călugăreni ca să odihnească și să adape caii, au văzut cum la crucea cea mare ridicată de Șerban Vodă la Țânțăroasa un monah stingher sta și se ruga în timp ce măgaru-i păștea liniștit colțul ierbii. Neajlovul încă nu venise mare, doar Câlniștea se umflase, dar nu peste măsură. Aproape de Giurgiu, când să treacă hotarul spre raiaua turcească, s-au oprit din nou și Io Constantin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
le simte un fotbalist adus de nevastă, la teatru. Mă gîndeam totuși că atîția mari literați și artiști au iubit fotbalul, Încît oi găsi și eu o brumă de spectacol autentic, În mult mediatizatul spectacol sportiv. Deziluzie! M-am simțit stingher, Încă dinainte de-a Începe meciul : lume multă și nu de calitate, spărgînd tone de semințe și vorbind nepermis de tare, ca să se audă „poantele”. Și jocul era plicticos (deh, amical!) și nici nu vedeam bine la una din porți
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
paragraf este opera unui singur autor sau dacă a existat câte un autor diferit pentru fiecare frază în parte, ceea ce ar explica în cel mai fericit mod lipsa oricărei logici sau ordini sesizabile? Faptul că n-am pierdut coala asta stingheră pe parcursul anului următor e o minune și mai mare decât felul în care și-a făcut de la bun început apariția. Deși nu m-am putut hotărî nicicând s-o arunc, n-am făcut nimic ca să nu o pierd. După ce uitam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
unuia care, la rândul lui, stă la mâna altora. Erau și seri când ieșeau împreună, dragostea mea, mână-n mână adulmecau o adiere răcoroasă, dând târcoale meselor de plastic scoase de patronii barăcilor-buticuri pe trotuare. Ocheau câte o ladă mai stingheră, din care se serveau cu două sticle de bere și le beau la douăzeci de metri mai încolo, așezați pe trotuar, în întuneric. Într-una din serile acelea au avut ceva mai mult noroc. Mirela a ochit un mobil pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ușa. În prag, locotenentul Kohler, jenat de propria-i prezență acolo. Ce surpriză neașteptată! reușește să spună Marius, copleșit de uimire. Sper să nu vă supărați că dau buzna neanunțat. Îmi cer scuze în cazul unui deranj. Mulțumește cu voce stingheră invitației politicoase de a intra. Ajuns în sufragerie, examinează curios interiorul apoi apucă încet spătarul scaunului unde e poftit să se așeze, atent parcă să nu facă gesturi bruște. Încearcă un zâmbet stângaci și punându-și cascheta pe masă cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mult nu mai are. O bucată lungă și groasă de lemn este adânc înfiptă în gât. Sângele bolborosește în rană, în ritmul respirației chinuite, prelingându-se sub umărul sfâșiat, din care ies cioturi de oase sfărâmate. Cu un glas ușor stingher, Menzel îl strigă din spatele unui paravan întărit. Pornește într-acolo iar ceea ce vede când ajunge face să caște larg gura a uimire. De pe o pătură ce acoperă niște paie uscate, o tânără femeie îl privește cu ochi calmi, întrebători. Poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fus, răpănoasă, un cotei cu bube cățălite pe spinare se strecura printre picioare, mirosind resturile azvârlite. O femeie cu fața aspră îl privi fără zâmbet : Mergi acasă, jigodie, mânca-te-ar húlera ! Cu buze largi, înmormântate, și un colț lung, stingher pe gingia de sus, Surdul lui Roșca căsca gura ca o capcană, râzând la cei ce-l întrebau : - Gheorghe, câți guzgani ai prins azi noapte ? - Ha, ha ! răspundea Surdul și dădea des din cap. Cu barba moale și înfocată, despărțită
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să-și smulgă costumele și să se apuce de jucat golf. Din motive greu de înțeles, nu o fac totuși. În mod halucinant, mi se pare că îl zăresc într-un colț pe însuși Jacques Derrida, la fel de singur și de stingher ca și mine. Pe măsură ce mă apropii de el, nu mai am nici un dubiu că e el : fruntea lată, sprâncenele stufoase, părul alb sculat în creștetul capului, ochișorii mici și vicleni, nasul coroiat, tenul măsliniu care deconspiră locul nașterii sale. — Dumneavoastră
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ta până la ultimul detaliu. Știu ce gândești, știu ce Îți place, știu ce urmează să spui. Știu totul despre tine. Era prima oară când Desert Rose Înceta să fie umilă și ascultătoare. Auzind-o dintr-odată lăudându-se, Charlie zâmbi stingher și schimbă subiectul. — Cei din familia Rothschild sunt mari colecționari de artă chineză contemporană, le explică el. Le duc un papirus pe care li l-am vândut cu mult timp În urmă, o frumusețe! Josh și Valerie Rothschild, ambii În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
mă întrebați de serile când îmi luam inima-n dinți, îmi înghițeam uimirea și spaima și deznădejdea că totul s-a terminat și mama nu va mai veni niciodată să se așeze pe o băncuță de unde să-mi urmărească jocul stingher de copil care nu a împlinit trei ani, de copil care nu știe că strada e un loc plin de ființe ciudate care se aleargă, se împușcă și joacă fotbal, ființe ca și tine și tocmai de-asta atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Gică picior de lemn ajutat de nevastă-sa și de cei doi gansteri, Întinse pătura, invitând restul jucătorilor să se așeze turcește În jurul ei... Zise: „Să Începem, timpul costă bani...!” Jucătorii se așezară În cerc În jurul păturii În timp ce Tony Pavone, stingher, rămase În expectativă. Nimeni nu mai avea ochi să-l vadă În afară de Gironda, care, cu multă politețe Îi oferi un mic scăunel. „Vă rog...Îndată, voi aduce Încă ceva de băut...” Cu o ceremonie deosebită, Gică picior de lemn dădu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Înverșunare de către cei doi adversari. Balaurul și Cap de mort, priveau cu lăcomie parada milioanelor ce alterna Între cei doi jucători - regretând retragerea forțată din joc - curățându-se prea repede. Un asemenea joc de noroc, merita osteneala...! În colțul său stingher, ne băgat În seamă de nimeni, Tony Pavone regreta proasta inspirație de-al Însoți pe Doctor. Acesta Îi Încurcase toate socotelile. Lipsise o Întreagă zi dela munca lui, Își călcase cuvântul de onoare dat prietenei sale, Înțepenise o zi și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
frumoasa fată Înainta spre el zâmbind. „Bună seara, domnule inginer...Se pare dacă nu mă Înșel, ai Întârziat puțin...!” De emoție Tony Pavone abea reuși să deschidă gura, bâlbâindu-se. „Cer scuze... Îmi pare rău, mici probleme profesionale...!” Se simțea stingher. Pentru prima dată În viața lui era pus În dificultate. Spre deosebire, În comparație cu el, fata se prezentase Întrecând toate așteptările. Îi cuprinse mâna sărutândui-o prelung. „Cât de frumoasă ești Atena. Închipuieșteți, să nu te mai recunosc...! Tu ai venit la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-te cu Încredere, Gică Popescu te va ajuta”. Timp de câteva ore Șeful Șantierului Îl lăsă singur motivând: domnia sa are alte lucruri de rezolvat după care, se va ocupa În exclusivitate numai de persoana lui. În această situație, simțindu-se stingher cu privirile celor prezenți studiindu-l, Tony Pavone merse În perimetrul Înconjurător. Piața Ilie Pintilie, se numea Înainte de venirea comuniștilor la putere“Matache Măcelaru”, fiind bine aprovizionată cu produse agricole În timp ce hala de carne gemea burdușită cu tot felul de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vinul În mașina cu care venise. De ce ți-e teamă, niciodată nu scapi. De când pășise pragul acestui birou Îi era frică, de scuzele care urma să le ceară ori să deruleze o banală explicație. Dar, În ce fel?? Se simțea stingher, rușinat, neajutorat!! Reuși cu destulă emoție să rostească un simplu, mulțumesc. Roșind până În vârful nasului, Îi sărută mâna Îndreptându-se către ieșire, când se auzi strigat. „Vă mai rețin o clipă domnule inginer. Am Înțeles: sunt frumoasă, după aprecierea dumitale
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
volante și scrise În tipar, Întreaga asistență a Început să miorlăie În timp ce unele femei ridicau mâinile deasupra capului și privind la tavanul Încăperii, urlau besmetic În timp ce copii plângeau, țipau, se agitau Într-o totală isterie, nevrozându-ma și simțindu-mă stingher și, dacă nu-i promiteam acelui lucrător o vizită la familia lui, o rupeam la fugă...!!” Chiar așa...? Niciodată nu mi-am Închipuit...!” interveni Șeful Șantierului. „Stai să vezi, Încă nu s-a terminat povestea. După cum am precizat mai Înainte
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
te iubesc...!” „Chiar Șefule, de câte ori până la ora actuală ai rostit - acest magic cuvânt...Mai ți-i minte...?” Îl interogă Tony Pavone mai În glumă mai În serios. „Să fiu sincer, de câte ori s-a ivit ocazia...” parafrază Șeful Șantierului, simțindu-se stingher. „Bine zici Șefule...Totuși mă frământă o oarecare nedumerire cum ar fi; dece unii oameni nu văd ori nu vor să vadă marile realizări astronomice ale secolului XX de exemplu: astronauții au excaladat suprafața lunei În timp ce acolo vor fi amplasate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
căutându-l pe Maistrul de șantier. Îl văzu de departe, Însă cum fizionomia feței nu trăda nimic alarmant, Îl cuprinse o ușoară amețeală iar ochii i se umeziră de lacrimi. Îi strânse mâna vădit tulburat. „Poate fi mai rău...?” Oarecum stingher, Maistrul de șantier Îi făcu semn să-l urmrze În niște Încăperi mai ferite de ochii curioșilor, rostind. „Veste bună, domnule inginer. V-au redus din pedepsă, doi ani de zile...!” Tony Pavone Își șterse lacrimele, oftând. „Ce pot spune
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Pavone organiză o masă festivă invitând o parte din principalii Șefi de Echipă undeva la un restaurant În apropiere de Grădina Icoanei și unde presupunea lipsa Șefului de Șantier: acesta nu părăsea perimetrul Gării de Nord. Se hotărî să motiveze banchetul Încercând stingher să țină un toast. „Prieteni, bunii mei tovarăși de muncă...Cu mult timp În urmă am plănuit această sindrofie În care să ne cunoaștem mai bine și să ne felicităm pentru realizările noastre. Vă rog, dațimi voie să aduc un
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
jos de râs. Nici nu mai putea fi vorba de Metamorfoza mea, eram bucuros că măcar nu se leagă și de mine. Stăteam înfășurat în pătură și simțeam permanent acel nod în gât al celui rămas în afara jocului, al celui stingher și stingheritor. Până la urmă fetele au plecat, colegii mei au mai vorbit un timp, dezbrăcîndu-se și culcușindu-se în paturi, apoi au stins lumina. Dar nici nu mi-a trecut prin minte să adorm, căci știam prea bine ce urmează. După
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]