2,915 matches
-
una de hatai cu flori de fir, grea, za taleri 250”; destule - prin urmare - destinate categoric tinerei soții 293. Interveneau apoi negustorii și meșteșugarii Curții Toate aceste veșminte luxoase (care, împreună cu podoabele prețioase, îi impresionau pe străini) erau făcute din stofe scumpe aduse de negustori, vreme de câteva secole, din Răsărit și din Apus. în înșirarea lui Nicolae Iorga, acești comercianți erau greci, italieni (care transportau stofe din Franța, Italia, Germania, țările de Jos, dar și din Răsărit, încă din veacul al XIII
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aceste veșminte luxoase (care, împreună cu podoabele prețioase, îi impresionau pe străini) erau făcute din stofe scumpe aduse de negustori, vreme de câteva secole, din Răsărit și din Apus. în înșirarea lui Nicolae Iorga, acești comercianți erau greci, italieni (care transportau stofe din Franța, Italia, Germania, țările de Jos, dar și din Răsărit, încă din veacul al XIII-lea, și le desfăceau în porturile de la Marea Neagră dominate de genovezi), raguzani, armeni și nemți din Lvov și Cracovia, sași din Transilvania. Pe aceste linii comerciale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Köln (Colonia) sau din Cehia (acel „postav ceh”) - mai exact din Silezia, încorporată atunci Boemiei (de unde se importau și haine gata făcute). De la Veneția negustorii lui Ștefan cel Mare cumpărau viguri de brocart de aur și mătase, „damaschinul” zis „ronato”, stofe grele (unele întrebuințate doar pentru confecționarea hainelor bărbătești) în care aurul strălucea, iar prin Ardeal, în carele bistrițenilor și ale brașovenilor, soseau postavurile de Trichten, Görlicz, Köln și Nürnberg, stofele fabricate la Bruges ori la Malines (Mehelen), la Speyer, Bergamo
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
viguri de brocart de aur și mătase, „damaschinul” zis „ronato”, stofe grele (unele întrebuințate doar pentru confecționarea hainelor bărbătești) în care aurul strălucea, iar prin Ardeal, în carele bistrițenilor și ale brașovenilor, soseau postavurile de Trichten, Görlicz, Köln și Nürnberg, stofele fabricate la Bruges ori la Malines (Mehelen), la Speyer, Bergamo și Florența 296. Sașii vindeau pe piețele românești (mereu doritoare de astfel de mărfuri) - zice N. Iorga - „Scharlach”, adică stacojiul écarlate (scarlatto - pentru italieni, cocârlat - pentru români) și Schay, foarte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căutat de creatorii români, care îl numeau sai297. Din Răsărit negustorii aduceau mai ales camha (kamha), o țesătură scumpă din mătase cu flori de aur. I se mai zicea și adamască sau camhă de Damasc. Italienii o numeau camocato, fiindcă stofa se fabrica și la Veneția. Tot din Orient veneau stofele grele țesute cu „sârmă”, cumașurile, concurente ale postavurilor italienești cunoscute sub numele de drappi d’ori, catifelele, atlazul, barhetul, taftaua, serasirul, un soi de mătase cu urzeală din fir de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
negustorii aduceau mai ales camha (kamha), o țesătură scumpă din mătase cu flori de aur. I se mai zicea și adamască sau camhă de Damasc. Italienii o numeau camocato, fiindcă stofa se fabrica și la Veneția. Tot din Orient veneau stofele grele țesute cu „sârmă”, cumașurile, concurente ale postavurilor italienești cunoscute sub numele de drappi d’ori, catifelele, atlazul, barhetul, taftaua, serasirul, un soi de mătase cu urzeală din fir de aur. Confirmate și de cercetările arheologice, aceste „mărfuri de pe mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau la Damasc și pline de motive vegetale, încep să sosească în spațiul românesc cam din prima jumătate a secolului al XVI-lea și acoperă cele două veacuri ce urmează, când dominația economică a înalte Porți sporește. Adesea aprovizionarea cu stofe nu era lăsată doar pe seama ofertei comercianților (cunoscători ai cererii). Posibilitățile de care dispuneau cunoștințele aflate în străinătate erau folosite. Pregătindu-se pentru nunta unei cumnate, Doamna Ana, soția lui Mihai Racoviță (pe care Dimitrie Cantemir a făcut-o „celebră
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau chiar gata cusute nu dominau între aceste mărfuri. Puteau fi folosite imediat pălăriile (cărate în butoaie), „șepcile francești” căciulile (din cocârlat ori din camelot), mănușile (în care se specializaseră negustorii din Sighișoara) și gulerele brodate ori confecționate din horbotă. Stofele, care soseau în viguri, erau prelucrate. Iar hainele - cele mai multe - erau cusute în țară. Breslele croitorilor (niște „meșteri ai aparențelor” - ar zice un învățat francez) se numărau, în Moldova și în țara Românească, printre cele mai vechi și mai avute. Croitorii moldoveni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trecând peste demontarea unei repictări mai târzii [în 1829 - nota mea, D.H.M.] avem aici de fapt o scufie și un guler de horbotă, cum s-ar părea) era totuși o coafă, la modă în Europa de atunci”314. Croite din stofe prețioase, somptuoase (brocart, catifea, mătase), grele, aduse din Italia sau din Orient, împodobite cu nestemate și fir de aur ori cu broderii complicate (cum apare Doamna Maria Voichița - cu caftane și ferezii de brocart și mătase, în haine divine tivite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Doamnei Cătălina, soția lui Radu cel Mare, de la Mănăstirea bulgărească Kremikovți; tot cu pălărie și voal este pictată și jupâneasa Iuliana, soția lui Luca Arbore, în ctitoria bărbatului ei - și, peste rochia lungă cu mâneci ample, o mantie bizantină din stofă plină, cu flori de aur, tivită cu blană 320), cercetătorii iau în seamă, atunci când privesc moda feminină de Curte în curgerea ei istorică, chipurile nevestelor lui Ștefan cel Mare. Iorga spunea chiar undeva că „unul din cele dintâi chipuri de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
modelor și a modelelor ce veneau din Răsărit și din Apus. Avea nevasta Voievodului omorât la Sibiu de sârbul Iacșici mai mult rochii, între ele patru de lucrătură și modă românească („quatuor vestis [...] omnes ad modum Walachorum - sordite”) - două din stofă turcești, roșii la culoare și cu mult aur, alta din atlaz aurit și o a patra din atlaz galben simplu. Mai avea Doamna două mantii roșii cu fir de aur, turcești, cu chiotori de argint, prima nouă, căptușită cu blană
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
luxoasă și de eleganța ostentativă, căci era vorba de menținerea identității, chiar dincolo de limitele ceremonialului. Se făcea, totuși, trecerea dinspre un „public” oficial către un alt „public”, neoficial de data aceasta. în comparație cu soții lor (obligați să mențină anumite „semne”, culoarea stofelor, de pildă), Doamnele rezolvau mai ușor aceste „treceri”, renunțând la unele podoabe și la hainele croite într-un anumit fel: „în îmbrăcămintea Doamnelor nu e nimic schimbat, decât înlăturarea cerceilor celor mari și hainelor încrețite. Altfel, aceleași rochii lungi, aceleași
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Giorgio Tomasi observase obiceiul femeilor valahe ce-și împleteau părul în cosițe „încolăcite în jurul capului” ca „vechile romane”334) cu panglici ce par a-i fi sosit din Italia sau din Germania. Rochia Doamnei este lungă și e lucrată din stofă roșie. Simbolurile voievodale (Domnul nu are coroană, dar poartă pe cap o mitră de scarlatto roșu) abundă (altfel nici nu se putea, căci este o imagine de reprezentare) dar hainele - zic cercetătorii - sunt „de fiecare zi”335. Aceste costume „neoficiale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plasate în pronaos: „în zidurile sale - nota Paul de Alep (care, văzând-o, găsea biserica „unică și prea frumoasă”) - sunt firide unde se află mormintele fiilor domnului și ale primei sale soții, Doamna 6, pe (aceste) monumente fiind acoperămânduri din stofă de mătase și de brocart de aur, lucru îmbelșugat” 7. în țara Românească osemintele primilor Domni (Basarab I, Nicolae Alexandru) se odihnesc în biserica Curții domnești din Câmpulung (ctitorie, cea de-a doua a lui Nicolae Alexandru; Basarab I și-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pictor și o vedem, alături de Radu Paisie, în fresca din biserica (cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel), bolniței de la Cozia (în naos, pe peretele despărțitor, în stânga, alături de Marco Voievod și de domnița Zamfira), arborând o șubă de ceremonie din stofă scumpă țesută cu aur și căptușită cu blană de samur 221. Dar Radu Paisie - cel ce va fi exilat de turci în Egipt și va muri acolo (lăsând-o pe Ruxandra văduvă pentru a doua oară) -, care, în acte, își
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
arbitrare. Dar, cu toată diversitatea componentelor sale, opera e remarcabil de unitară și omogenă, poate prea omogenă, suscitând, sub acest raport, rezervele criticilor, care i-au reproșat uneori monotonia, repetitivitatea: „Noi metri - după vorba lui Călinescu - din același sul de stofă” (Eugen Simion) sau „Această «comedie a literaturii» [...] născută ca o reacție la stereotipie, imobilitate și automatism, sfârșește prin a institui o monotonie a imprevizibilului, o tiranie a mișcării permanente, un delir al metamorfozelor și un triumf al convenționalismului” (Mircea Iorgulescu
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
cărora nu li se permite să folosească sticlă sau porțelan, le folosesc ca farfurii În care Își servesc mâncarea. Rajahii Dhian Singh, Sachet Singh și Hira Singh obișnuiau să mănânce din cupe și vase similare, stând cu suita lor pe stofe albe, Întinse pe pământ. Fiecare oaspete avea una sau mai multe cupe de acest fel puse Înaintea sa, iar ei mănâncă numai cu degetele, deoarece furculițele, cuțitele sau lingurile nu sunt folosite de locuitorii din aceste zone. Însă maharajahul Ghulab
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Honigberger cu românii e faptul că la vămile românești, conform unor catagrafii al căror conținut analitic a fost publicat de Vladimir Diculescu, Honigberger poate fi cel care a introdus acele 11 șaluri de Kashmir la 18503, căci Între importuri „Întâlnim stofe fine, cum erau cele de cașmir (lucrate din lână de Tibet)”. Unul singur era evaluat la 5.000 lei, iar alte 5 la 18.000. În 1834 (căci documentele analizate sunt tocmai cele din 1834 și din 1850), la importuri
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și la Paris - În periplul lor. Dimitrie Rallet le asociază chiar pe cele de Lahore În portretul de enciclopedie Îndoielnică dar indispensabilă unui Orient definit de bazar: „(...) acolo, pe la șalgii și pe la parfumori, să vezi șaluri de Lahor, de Bagdad, stofe de Brusa, caftane, tandure, testemele, imamele, mătăsării de tot felul, tenzufuri, curse, unt de roze, paste de scos părul, ape de flori mestecate cu ape europene și pomade cu etichete de Paris (...)”6, trasând vaporos direcția În care stofele Orientului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Bagdad, stofe de Brusa, caftane, tandure, testemele, imamele, mătăsării de tot felul, tenzufuri, curse, unt de roze, paste de scos părul, ape de flori mestecate cu ape europene și pomade cu etichete de Paris (...)”6, trasând vaporos direcția În care stofele Orientului parcurg Europa. Iar Alexandru și Sașa Odobescu, În voiaj de nuntă la Paris (septembrie-octombrie 1858), cheltuie nu mai puțin de 3.000 de franci tocmai pe aceste „cașmiruri”1. Arderea văduvei...tc "Arderea văduvei..." Mântuirea de moarte și de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
De-a lungul fluviului, realul palpabil este alcătuit după legile cărții - de fapt, după cele ale poveștii. La Mila 33, ca și în orașul-port Cantacuzina, suverană este norma reversibilității - circulația liberă de la început la sfârșit și invers. Fiind confecționată din stofa povestirii, lumea miraculoasă a lui S. e propice revenirii, timpul și spațiul fiind bântuite de stafii. O bună parte din tot ce se petrece în romane oscilează între iluzia teatrală, efectul optic și banala istorioară cu strigoi. Anecdotica din Treizecișitrei
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
rugăciune”).<footnote Ibidem, p. 130 footnote> Pe geamurile colorate se văd subiecte inspirate din poveștile naționale românești ca și din legendele lui Alecsandri. Budoarul Suveranei, precedat de o mică bibliotecă unde-i plăcea Reginei Elisabeta să lucreze, este plin de stofe și covoare ale căror culori armonioase fac un frumos contrast cu fața închisă a lemnăriei. Pretutindeni se află obiecte de artă valoroase, mobile de preț, suveniruri de familie. Este nelipsită o colecție de portrete ale mici Prințese Maria care cum
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Și sculându-se grăbită Înc-o dată i-a scurtat. Îmbrăcându-i, Haplea vede De genunchi că i-au trecut Frosinico, strigă dânsul, Vin’ să vezi cât am crescut! (Nicolae Batzaria Haplea) 2. Care sunt personajele poeziei “Haplea”? 3. a) Câte stofe are poezia? b) Câte versuri are fiecare strofă? c) Ce fel de rimă au versurile? 4. Găsește adjective pentru substantivele date: pantaloni, nevastă, croitor, băiat. 5. Memorează poezia Haplea. 6. Redă, pe scurt, conținutul poeziei. TESTUL NR. 12 1. Se
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
bucată de fier tare și un cauciuc moale; d) imaginea unui bloc înalt și a unei case scunde (mici); e) o hârtie netedă și un abraziv (ceva) zgrunțuros; f) imaginea unui bătrân și a unui tânăr; g) o bucată de stofă călcată și una mototolită; h) imaginea unui copil vesel și a altuia trist; i) desenul unei linii drepte și al uneia curbe; j) două cutii la fel: una goală, una plină cu cuie (se așază în câte o mână fiecare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
satirică „Încotro?” (1937-1938). Personaj rafinat, cultivat și informat, cu obișnuința prezentabilității mondene (Șerban Cioculescu și-l amintește ca pe un „tinerel firav, de 30 de ani, grijuliu de fizicul și de garderoba sa, dintre cele mai asortate cu costume de stofă englezească, cu cămăși de poplină și cu o vastă panoplie de cravate de mătase în toate culorile și desenele”, menționând și că „era călătorit și la curent cu scriitorii francezi la modă: Montherlant, Morand, Maurois, Mauriac, Giraudoux, Cocteau și prietenul
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]